5,656 matches
-
să utilizeze cel mai frecvent sunetele din gama medie, dar pentru a putea ilustra anumite nuanțe ale emoțiilor, sentimentelor, atitudinilor poate apela și la sunetele grave sau înalte. Înălțimea și timbrul vocii profesorului sunt parametrii paraverbali care influențează gradul de receptare și concentrare a atenției elevilor pe parcursul lecției. • Rolul facilitator sau perturbator al intensității și tonului vocii. Fondul energetic al profesorului și trăsăturile sale de personalitate (răbdarea, fermitatea, autoritatea, calmul, încrederea în sine) se pot exprima prin intensitatea vocii (puternică, medie
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
influențează ritmul vorbirii acestuia. O atenție deosebită trebuie acordată cazurilor când ritmul este ori foarte rapid ori foarte lent. În cazul în care ritmul vorbirii este foarte rapid, există posibilitatea ca elevii să întâmpine dificultăți serioase, mai întâi, la nivelul receptării mesajelor (cercetări mai recente din domeniul psihologiei arată că limita maximă de receptare este de 250 cuvinte/minut), iar după aceea la nivelul procesului de decodificare a mesajelor, lucru ușor explicabil prin faptul că primirea acestora s-a făcut într-
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
ori foarte rapid ori foarte lent. În cazul în care ritmul vorbirii este foarte rapid, există posibilitatea ca elevii să întâmpine dificultăți serioase, mai întâi, la nivelul receptării mesajelor (cercetări mai recente din domeniul psihologiei arată că limita maximă de receptare este de 250 cuvinte/minut), iar după aceea la nivelul procesului de decodificare a mesajelor, lucru ușor explicabil prin faptul că primirea acestora s-a făcut într-un mod extrem de selectiv. Consecințele negative determinate de ritmul foarte alert se concretizează
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
o înțelegere defectuoasă a mesajelor primite, cu urmări negative atât pe termen scurt, cât și pe termen lung în ceea ce privește evoluția cunoașterii și, de asemenea, într-o stare de disconfort și de oboseală la elevi prin concentrarea maximă a atenției în receptarea și în decodificarea mesajelor. Dimpotrivă, în cazul în care ritmul este prea lent, poate să-i distragă atenția elevului care are tendința de a utiliza intervalul de timp disponibil în direcții colaterale scopului discursului didactic al profesorului. Persoanele care prezintă
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
operelor de artă -, dintr-o perspectivă practică, un studiu vizual poate desemna fie documentația realizată de artist pentru a propune o lucrare / un eveniment de artă, fie lucrarea / evenimentul de artă ca atare, fie comentariul unui critic de artă, fie receptarea lucrării / evenimentului de către un public specializat sau interesat de fenomenul artistic vizual. Înțelese atât ca formațiuni care tind să configureze o disciplină printr-un proces de formare multi(inter)disciplinară, cât și ca practici de (re)structurare și investigare a
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
de artă și a artei critice, reprezintă o nouă modalitate de cercetare a potențialului și consecințelor unei discipline deja dezvoltată în practica academică anglo-saxonă din ultimii 20 de ani. Pe de altă parte, înțelese ca practici ale documentării, comentării și receptării post-estetice, studiile vizuale ar putea depăși statutul de multitudine disciplinară, care crează și stabilizează condițiile formării și procesării unei discipline, propunând un cadru de lucru pentru producătorii culturali și un cadru de receptare și dezbatere pentru diferitele tipuri de publicuri
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
înțelese ca practici ale documentării, comentării și receptării post-estetice, studiile vizuale ar putea depăși statutul de multitudine disciplinară, care crează și stabilizează condițiile formării și procesării unei discipline, propunând un cadru de lucru pentru producătorii culturali și un cadru de receptare și dezbatere pentru diferitele tipuri de publicuri. Combinațiile multiple realizate la nivelul comunicării reflexive și pragmatice dintre critica culturală, critica de artă și arta critică, înțelese ca modalități de depliere (oarecum rizomatică) a teoriei post-estetice, redispun contextele de dezbatere asupra
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
ceea ce presupune implicarea anumitor interpretări și judecăți. Într-o lucrare ori într-un text despre o lucrare de artă se pot manifesta simptome, condiții și faze tratate în teoria psihanalitică, ceea ce presupune posibilitatea abordării unui context psihic al producerii și receptării artei. Contextul social, istoric și economic al producerii, distribuirii și receptării lucrării de artă este abordat de teoria critică neo-marxistă. Manifestată sub forma unui corp de doctrine influențate de scrierile lui Karl Marx, această teorie prezintă o serie de interpretări
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
într-un text despre o lucrare de artă se pot manifesta simptome, condiții și faze tratate în teoria psihanalitică, ceea ce presupune posibilitatea abordării unui context psihic al producerii și receptării artei. Contextul social, istoric și economic al producerii, distribuirii și receptării lucrării de artă este abordat de teoria critică neo-marxistă. Manifestată sub forma unui corp de doctrine influențate de scrierile lui Karl Marx, această teorie prezintă o serie de interpretări conflictuale în analiza culturii. Teoria marxistă e un amestec de teorii
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
ar permite doar o singură interpretare validă.8 Toate aceste teorii critice au generat, prin diferite combinații interdisciplinare, un câmp suprastructurat de teorii hibride aplicate în construirea și analiza fenomenului artistic contemporan, respectiv atât la nivelul producției, cât și al receptării lucrărilor și evenimentelor de artă. Aplicarea acestui complex de teorii critice culturale post-structuraliste, psihanalitice, (neo)marxiste, ideologice, post-colonialiste la practicile, producțiile și reprezentările artei contemporane deconspiră precaritatea unei simple abordări a artei din perspectiva teoriei estetice, care ar fi mai
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
care apelează la descifrarea poetică, retorică, semiotică (în principal, pragmatică) și ideologică a unor semnificații sociale, politice, economice și, în general, culturale, care se manifestă în dependență de modul de redare estetică a operei de artă, mod succedat, în ordinea receptării, de un interes practic, extraestetic. Această transgresare a câmpului de interes al experienței estetice se constituie în ambianța unei încercări de a înțelege noile condiții culturale în care acționează individul ca artist, spectator, critic, teoretician ori istoric. Constatarea întrețeserii experiențelor
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
noile condiții culturale în care acționează individul ca artist, spectator, critic, teoretician ori istoric. Constatarea întrețeserii experiențelor estetice cu o multitudine de experiențe cotidiene oferă ocazia unei depășiri teoretice analizată prin instrumentarul criticii culturale. Câtă vreme estetica tradițională punea problema receptării și judecării unui obiect (artistic sau natural, frumos sau sublim), având ca limită a întrebuințării "judecata de gust", post-estetica pune problema depășirii strictei raportări față de obiectul frumos și convoacă "judecata socială", "judecata politică", "judecata economică" ori cea "culturală" sau "antropologică
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
Burgin apreciază faptul că analiza caracterului post-estetic al operei de artă ar trebui să se concentreze pe ideea investigării unei situații artistice mai curând decât pe ideea constatării unei situații politice. O altă teorie estetică care analizează consecințele post-estetice ale receptării operei de artă contemporane este estetica comunicațională propusă de teoreticianul și artistul francez Fred Forest 34. Propunând această nouă formă de estetică, care să corespundă noilor cerințe de receptare și reflectare create în condițiile accentuării caracterului comunicativ al producției artistice
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
situații politice. O altă teorie estetică care analizează consecințele post-estetice ale receptării operei de artă contemporane este estetica comunicațională propusă de teoreticianul și artistul francez Fred Forest 34. Propunând această nouă formă de estetică, care să corespundă noilor cerințe de receptare și reflectare create în condițiile accentuării caracterului comunicativ al producției artistice, Fred Forest sesizează importanța conștientizării implicării active în analiza și critica societății contemporane, luând distanță față de presiunile economice impuse de forțele pieții de artă și față de sistemele instituționale. Având
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
de comunicare, artistul poate introduce mesaje parazitare în circuite învestite cu o bază permanentă sau în rețele independente ori stabilește conexiuni între cele două medii. Transferul de informații prin mass-media, mai curând decât prin intermediul muzeelor de artă, crează posibilitatea unei receptări mai extinse, stabilind noi tipuri de relații cu destinatarii mesajelor. Propunând noi forme specifice de artă, artiștii comunicaționali, care practică acest tip de artă sociologică, atrag atenția și asupra problemelor comunicării 36. Redefinirea relațiilor și comportamentului social, în condițiile unei
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
dinamice 50. Configurând modelul (post)esteticii sale pe baza poeticii materialismului democritian, care l-a inspirat, la rândul său, pe cel marxist, Bourriaud constată faptul că formele se dezvoltă unele din altele în măsura în care producerea unei forme inventează posibile întâlniri, iar receptarea unei forme crează condițiile unui schimb, practica artistică constând astfel într-o activitate care construiește relații între conștiințe 51. Multe dintre lucrările de artă produse și expuse în anii '90 oscilează formal atunci când ar trebui să fie identificate precis ca
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
tipuri de tranzacție cu privire la întrebuințarea obiectului cultural. În aceste condiții, întâlnirile, înfruntările, evenimentele, diferitele tipuri de colaborare dintre oameni, jocurile, festivalurile și spațiile de convivialitate devin obiecte estetice 52. Însă aceste obiecte estetice oferă prilejul unei întrebuințări post-estetice a consecințelor receptării lor, deoarece practicile inter-relaționale presupun un schimb variat de informații culturale, în sens larg. Construind o tipologie a relațiilor specifice unui însemnat segment al producției artistice a anilor '90, Bourriaud vorbește despre conexiuni și întâlniri, modele de convivialitate și întâmpinări
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
-și caracterul de receptacol al viziunii artistului 63. Propunându-și să discute despre trei niveluri ale întrebuințării, despre utilizarea obiectelor, a formelor și a lumii, Bourriaud își pune problema felului în care se constituie condițiile locuirii culturii globale și ale receptării esteticii după apariția formatelor electronice. Utilizarea de către artiști a obiectelor produse de alții ar putea fi explicată din perspectiva marxistă a înțelegerii consumului ca mod de producție. Această perspectivă a fost nuanțată mai târziu de către teoreticianul francez Michel de Certeau
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
al criticii literare într-un instrument de reflectare a practicilor și formelor culturale specifice clasei muncitoare. Abordarea culturii dintr-o perspectivă populară a apărut pe fondul încercării de a răspunde alternativ dominării proiectate prin intermediul mass media. Acționând din perspectiva promovării receptării diferențiate, respectiv a "lecturii negociate", apărea posibilitatea unei interpretări populare a mesajelor dominante. Cu toate acestea, în anii '80, când noțiunea de receptare a fost detașată de dinamica de clasă, studiile culturale au fost nevoite să reflecte participarea individului la
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
apărut pe fondul încercării de a răspunde alternativ dominării proiectate prin intermediul mass media. Acționând din perspectiva promovării receptării diferențiate, respectiv a "lecturii negociate", apărea posibilitatea unei interpretări populare a mesajelor dominante. Cu toate acestea, în anii '80, când noțiunea de receptare a fost detașată de dinamica de clasă, studiile culturale au fost nevoite să reflecte participarea individului la crearea produsului mediatizat global, ducând la perfecționarea alienării, aproprierii, individualizării, etnicizării, împroprietăririi. Propunând un discurs cu privire la schimbarea atitudinii față de studiul culturii, Brian Doyle
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
critica de artă contemporană • Tendințe critice • Arta ca teorie (critică) a artei • (In)formarea critică a studiilor vizuale 2.1. Situația artei Arta actuală se confruntă cu o pluralizare și relativizare fără precedent a câmpurilor de producție, de distribuire, de receptare, de participare și comunicare, activând într-o rețea dinamică de decizii instituționale, critice, teoretice și istorice. Diversitatea de producții, practici și reprezentări ale artei contemporane bulversează abordările teoretice, estetice, critice și istorice tradiționale, deschizând perspectiva unei receptări eclectice și contradictorii
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
de distribuire, de receptare, de participare și comunicare, activând într-o rețea dinamică de decizii instituționale, critice, teoretice și istorice. Diversitatea de producții, practici și reprezentări ale artei contemporane bulversează abordările teoretice, estetice, critice și istorice tradiționale, deschizând perspectiva unei receptări eclectice și contradictorii cu privire la înțelesul și rolul artei. Varietatea evenimentelor și pozițiilor publicului solicită o reconfigurare fluidă a raporturilor de întâmpinare critică și teoretică a artei. În aceste condiții, la ora actuală nu avem de-a face doar cu o
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
ale artei care s-au dovedit a fi eficiente și în trecut, de la înțelesul artei ca act cognitiv și etic la abordarea artei ca act critic și social. Transformările constitutive la nivelul intenționalității artistului, a structurii artelor vizuale și a receptării lucrărilor artistice de după cel de-al Doilea Război Mondial au afectat statutul teoretic, respectiv combinarea efectivă a viziunilor și metodologiilor de lucru în abordarea fenomenului artistic ca practică culturală extinsă. Dacă paradigma modernistă era înțeleasă ca reflectare a umanismului liberal
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
autorului (R. Barthes) și de gradul de operativitate al discursurilor (M. Foucault) pe fondul aplicării deconstrucțiilor, a întrebuințării aproprierii și a implicării participării active a receptorului. Teoria devine, pentru majoritatea artiștilor, un act de justificare a practicii, punând problema responsabilității receptării istorice, instituționale și publice. Aproape fiecare gest artistic este susținut de exercitarea unor constructe teoretice care condiționează receptarea și medierea post-estetică a semnificațiilor lucrării de artă. Tranziția problematică de la întrebarea "ce este arta?", exersată în scrierile estetice, la întrebarea "ce
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
aproprierii și a implicării participării active a receptorului. Teoria devine, pentru majoritatea artiștilor, un act de justificare a practicii, punând problema responsabilității receptării istorice, instituționale și publice. Aproape fiecare gest artistic este susținut de exercitarea unor constructe teoretice care condiționează receptarea și medierea post-estetică a semnificațiilor lucrării de artă. Tranziția problematică de la întrebarea "ce este arta?", exersată în scrierile estetice, la întrebarea "ce se întâmplă cu arta?", care a dus la expansiunea scrierilor teoretice, ar putea fi exemplificată prin prezentarea poziției
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]