4,276 matches
-
Wittgenstein zădărnicea o bună comunicare cu acei filozofi al căror prototip era profesorul și prietenul său din tinerețe Bertrand Russell sau personalități proeminente ale Cercului de la Viena, ca Rudolf Carnap. Lui Moritz Schlick, pe care îl aprecia pentru relația lui relaxată cu preconcepțiile profesioniștilor filozofiei și pentru cultura lui înaltă, Wittgenstein îi scria, în 1932, în legătură cu un articol al lui Carnap (Carnap reluase, în acest articol, idei pe care Wittgenstein credea că le comunicase în discuții cu membri ai Cercului): „Nu
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
Unui profesor de filozofie, pe care l-a cunoscut cu ocazia vizitei sale în America, Wittgenstein îi spunea că se miră cum au evoluat oameni ca Russell. La începutul carierei sale, acesta a înfăptuit o muncă grea. Apoi s-a relaxat însă, ca și cum și ar fi spus: „Am lucrat destul.“ S-a relaxat scriind mai departe filozofie.75 Wittgenstein acuza totodată modul cum criticau metafizica membrii Cercului de la Viena, apreciindu-l drept superficial și vulgar. El a reacționat extrem de negativ față de
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
sale în America, Wittgenstein îi spunea că se miră cum au evoluat oameni ca Russell. La începutul carierei sale, acesta a înfăptuit o muncă grea. Apoi s-a relaxat însă, ca și cum și ar fi spus: „Am lucrat destul.“ S-a relaxat scriind mai departe filozofie.75 Wittgenstein acuza totodată modul cum criticau metafizica membrii Cercului de la Viena, apreciindu-l drept superficial și vulgar. El a reacționat extrem de negativ față de sugestia că toate acele construcții ideatice, care ilustrează epoca de aur a
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
lent și rămân cumpătați, gesturile lor fiind calme și mai controlate. Maniera în care gesturile unei persoane diferă după propria constituție morfo-fiziologică a fost demonstrată de cele trei tipuri constituționale descrise de psihologul William H. Sheldon 34: * endomorful tipul sociabil relaxat în ținută și mișcări; * mezomorful tipul corporal/atletic ferm în ținută și mișcări; * ectomorful tipul intelectual reținut în atitudine și mișcări. Plecând de la tipurile temperamentale descrise de psihologul Hans J. Eysenck (1967) după nivelul de nevrozism 35, putem anticipa apariția
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
atenția (gesturile personale excesive ale unui profesor ștergerea lentilelor ochelarilor, manipularea mărgelelor, păstrarea mâinilor în buzunare, fluturarea părului etc. pot conduce la insuccesul comunicării didactice). De asemenea, mișcarea excesivă a profesorului și gestica dinamică îi împiedică pe elevi să se relaxeze sau să se concentreze. Un astfel de profesor se deplasează mult printre elevi în timpul unei lucrări scrise, distrăgându-le atenția în efectuarea sarcinilor de lucru; • stabilesc și păstrează distanța fizică și psihică (de exemplu, inițiativa elevului de a interacționa poate
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
adaptorii"126. Aceste gesturi sunt utilizate de actorii educaționali copleșiți de stări psihice negative (oboseală, stres, tensiune, anxietate etc.) și îndeplinesc un ,,rol de supapă" prin care se consumă surplusul de tensiune generat. Astfel, profesorul și elevii încearcă să se relaxeze, să mențină comunicarea didactică sau să-și exprime statutul deținut. De regulă, adaptorii sunt gesturi determinate de nevoi personale: gesturi de corectare a ținutei și de control al comportamentului în societate. Inițial, aceste gesturi au fost utilizate în direcția confortului
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
stării psihice trăite (în cercetarea de față, stresul) este explicat din punct de vedere anatomic de ,,mușchii netezi, comandați de sistemul neurovegetativ, care au nevoie de un timp de 400 de ori mai mare decât mușchii striați pentru a se relaxa după o perioadă de stres"143. Postura rigidă a profesorilor cu reactivitate accentuată la stres poate să denote încordare, tensiune, sentiment de superioritate, aroganță, neadaptare. La fel și postura aplecată/încovoiată se întâlnește mai ales la profesorii obosiți, descurajați, timizi
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
îi țin la distanță pe elevi și stau mai mult pe scaun la catedră, pentru a-și ascunde slăbiciunile sau pentru a-și manifesta autoritatea, singura lor armă de apărare. Mișcarea excesivă a profesorului îi împiedică pe elevi să se relaxeze. Un profesor care se deplasează mult manifestă dificultăți de autocenzurare, aspect ce se răsfrânge negativ asupra puterii de concentrare a elevilor. Prin urmare, deplasarea excesivă a profesorului îndeplinește o disfuncție în comunicarea didactică, deoarece perturbă fluxul și coerența dialogului, distrăgând
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
în timpul comunicării didactice; - nu se deplasează, stă la catedră sau își sprijină capul pe palmă. B) Profilul profesorului cu reactivitate scăzută la stres în ceea ce privește comunicarea gestuală cu elevii Funcții ale gesturilor: a) stimulează/optimizează comunicarea didactică: - intră cu o postură relaxată în sala de clasă; - are o expresie facială sociabilă în timpul comunicării didactice; - stabilește contactul vizual direct cu elevii. b) exprimă atitudinea de cooperare, interes și încredere: - își orientează corpul sau își concentrează privirea în direcția elevului ales; - indică elevul prin
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Faptul că gesturile diferă după constituția morfo-fiziologică a emițătorului a fost demonstrat de cele trei tipuri constituționale (endomorful, mezomorful, ectomorful) ale psihologului William Sheldon. Precizați profilul gestual posibil fiecărui tip constituțional: a) intelectual, reținut în atitudine și mișcări; b) sociabil, relaxat în ținută și mișcări; c) corporal/atletic, ferm în ținută și mișcări; 4. Descifrați cum se modifică natura relației dintre cei trei interlocutori, comparând gesturile și posturile acestora din cele două imagini (imagini după Allan Pease, 1981/1997): 5. Precizați
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
în funcție de schimbările de situație. 22. Când am de realizat ceva sunt în stare să mă mobilizez fizic, emoțional și mental în acel scop. 23. Reacționez neadecvat atunci când sunt luat prin surprindere. 24. Îmi rezerv timp pentru a mă reface și relaxa. 25. Îmi este greu să găsesc soluția optimă atunci când sunt pus într-o situație complicată. 26. Îmi stabilesc obiective pe care sunt capabil să le aplic. 27. Prefer activitatea de rutină, organizată, decât să fiu luat prin surprindere. 28. Când
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
privește"); este vorba despre acei oameni maeștri în a-i provoca pe alții și a lăsa totul baltă. Ei vor să aibă și un conflict, dar să se mențină deasupra evenimentelor; uneori, folosesc tactica "lovește și fugi". Prin aceasta, își relaxează tensiunea proprie, dar previn angajarea în conflict; • evitarea prin renunțare ("la ce bun?"); individul nu vede nicio ieșire; • evitarea prin surogat ("Nu aveți decât să vă bateți, nu mă privește (este treaba voastră)"); îi împinge pe ceilalți în conflict, subiectul
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
pe jos într-un peisaj plăcut; • statul la taclale cu prietenii; • vizionarea unei comedii sau a unei melodrame de succes; • ne cumpărăm niște flori care ne plac; • facem o baie; • medităm la sensul vieții; • ne rugăm; • facem muncă fizică; • ne relaxăm profund (idem, p. 190). Pe scurt, este binevenită orice acțiune care ne acaparează mintea, care ne scoate din starea de criză dată, care ne abate gândul de la înfrângerea suferită. Nici învingătorul nu pare a avea o situație mai bună, de vreme ce
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
vom liniști puțin, vom putea încerca să coborâm în adâncul sufletului nostru", scrie Th. D'Ansembourg (2006, p. 214). 3. Cea de-a treia etapă presupune să identificăm nevoia sau nevoile nesatisfăcute, după ce presiunea a trecut (sau oricum a fost relaxată)48; acum, suntem dispuși să ascultăm ce se întâmplă în interiorul nostru, decât să dăm vina pe celălalt. Vom fi în măsură să numim primele nevoi pe care le conștientizăm.49 4. A patra etapă constă în identificarea noilor sentimente care
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
și se menține cât timp există pretenția posesivității (exclusive) și contextul competitivității. Ea corespunde punerii în discuție a statutului privilegiat al unei relații. Înțelegem, astfel, faptul că "o viață trăită în gelozie este lipsită de orice confort. Nu ne putem relaxa niciodată cu adevărat de teamă că vom fi deposedați de tot ce avem mai bun dacă suntem surprinși cu garda jos. Ne chinuie permanent dorința de a poseda și totodată frica de pierdere sau de distrugere a ceea ce avem" sau
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
2003, p. 36). Pare că mânia falsă persistă, jignește, manipulează, se transformă în act de putere, caută să distrugă. Când cineva se mânie spontan, "valul de energie va trece în mod natural în câteva momente, după care el se va relaxa, căzând în extrema opusă. El devine infinit mai iubitor", ne asigură Osho (2003, p. 36). 40 "O furie sănătoasă scrie I. Filliozat (2006b) nu presupune să-i judecăm pe alții. Ea se exprimă pornind de la noi, folosind mai degrabă pronumele
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
la fiecare secundă. După 3 mișcări neodihnim 3-5 secunde, apoi repetăm, totalizând 30 de mișcări. Ca timp utilizat ar fi un minut și 25 de secunde. Mișcarea se repetă În cursul zilei, ori de câte ori simțim oboseala. Stimularea biocurenților. În acest scop relaxăm tot corpul. Apoi contractăm fiecare segment, Începând cu degetele mâinilor, rmate de celelalte segmente, apoi degetele picioarelor, gamba, coapsa. Se vor face câte 10 contracții. Timp de 5 contracții inspirăm, la celelalte 5 expirăm. Continuăm așa, contractând tot corpul până la
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
intensă, cu cât ființa e mai tânără și mai sănătoasă. Oboseala apare datorită pierderii energiei electrice. Cu cât protofibrinele musculare se Încarcă mai repede și mai intens cu electricitate, În urma reacțiilor chimico oxidante, cu atât mușchiul se contractă și se relaxează mai intens. Respirația corectă și dirijată determină un aport mai mare de oxigen și bioelectroni. Oxigenarea stimulează reacțiile chimico oxidante, care mențin potențialul electric muscular. La rândul lor, contracțiile msculare determină expulzarea produselor de dezasimilare din spațiile intercelulare și ca
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
de ceva sau de cineva, trece cu greu prin asta și mai ales dă dovadă de o mare tensiune emoțională, care-l poate face să ia hotărâri pripite În viața personală. Incapabil să-și controleze sensibilitatea, nu reușește să se relaxeze, să se distanțeze și să reacționeze obiectiv. Evenimente: Schimbările, rupturile ating aici viața de familie sau casnică. Pot veni de la altcineva, Însă adesea sunt induse chiar de către subiect, care, nemaisuportând viața lui actuală, face În mod inconștient tot ce trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
nr. 12. Manifestări nonverbale 66 ale comportamentului interlocutorului și "traducerea" acestora Manifestări nonverbale "Traducere" mișcare afirmativă a capului, zâmbet încurajator/de confirmare, coborârea pleoapelor Interlocutorul confirmă mesajul locutorului, își exprimă acordul 67 cu acesta. privire atentă către locutor, zâmbet, poziție relaxată pe scaun Interlocutorul își manifestă interesul față de actul comunicativ al locutorului și față de persoana acestuia. privire întrebătoare Interlocutorul solicită clarificări de la locutor. privire meditativă Interlocutorul se gândește la implicațiile mesajului receptat, neoferind încă un feedback explicit privind acordul sau dezacordul
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
liderii de opinie exprimă o opinie intolerantă... 2. Societățile totalitare impun unanimitatea în domeniul valorilor. Multe dintre comunitățile tradiționale sunt, de ase-menea, unanime, iar "oamenii cumsecade" îi sancționează pe cei care nu gândesc la fel ca ei. Dar dacă se relaxează constrângerile, societatea devine, treptat, pluralistă. Coexistența sistemelor de valori divergente se numește toleranță. Dar ea poate să dea naștere și unor opoziții ferme. Conflictele de valori au tendința să fie mai dure decât conflictele de interese, deoarece sunt însoțite de
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
invențiilor, descoperirilor, a inovațiilor. Ea conferă spiritului fertilitate și creativitate. Intuiția, care anunță adesea imaginația, se poate desfășura mai ușor în starea de somnolență care precede somnul sau trezirea, deoarece rațiunea de rutină, care de obicei ne controlează reflexele, se relaxează și suntem mai în măsură să per-cepem posibilitățile, să construim scenarii inedite, să rezolvăm enigmele care ne preocupă de câtva timp. Plimbarea are un efect similar: gândurile noastre vagabondează, eliberate de jugul unei logici prestabilite, iar soluția poate să apară
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
Pentru a ilustra câteva dintre problemele managementul al a unei asemenea operațiuni, directorul s-a oprit și a arătat spre una dintre linii. „Îl vedeți pe omul acela?”, m-a întrebat. Arăta spre un inginer așazat pe un scaun, lăsat relaxat pe spătar, care fuma și îndrepta fumul în rotocoale spre tavan. „Pe cât pariem că dacă mă duc la el și-l întreb ce face îmi va spune «Mă gândesc». Și cât vreți să pariați că, dacă intru în departamentul de
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
24). Chiar dacă Anderson și Goodman au elaborat caracterizarea printr-o analiză a strategiilor Germaniei la începutul perioadei post-unificare, ea poate fi extinsă în mod legitim și asupra comportamentului pe parcursul anilor 1990. Contrar neorealismului, Germania unificată nu a început să-și relaxeze principalele angajamente instituționale din cadrul NATO și al Uniunii Europene. Contrar instituționalismului, recursul Germaniei la instituții a reflectat nu numai calcule instrumentale ale intereselor, ci și felul în care angajamentele instituționale îi remodelaseră preferințele de politică externă. Astfel, există dovezi care
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
marele său proiect, iar cei doi rămaseră momentan spectatori. Lucas își luă de pe masa sa de lucru o carte în latină cu coperțile din piele maro. Deschise cartea cu pasiune și profundă afecțiune. Începu să citească în latină. Ștefan se relaxa deoarece incantațiile în latină deveniră melodioase dar nicidecum pure. Aveau într adevăr puterea de a te subjuga și de a te face să guști din ele ca dintr-un măr otrăvit. Dar ce mai conta? Începu să își simtă trupul
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Ionela-Roxana Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2296]