11,435 matches
-
impunând în același timp dreptul și datoria de a ucide. Pe de o parte, intensitatea crimei (camerele de gazare); pe de altă parte, o extindere fără egal (peste șaizeci de milioane de morți). Acest puternic grad de „conaturalitate” a fost relevat suficient de devreme de câțiva scriitori lucizi și curajoși precum Waldemar Gurian 5 și Élie Halevy 6, apoi, mai târziu, de către Hannah Arendt în celebra lucrare Originile totalitarismului sau de Albert Camus în Omul revoltat. Cu toate acestea, nu sunt
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
de valori a suferit modificări și, în funcție de aceasta, s-a schimbat și structura de întrebări. Din această perspectivă, fișa de personal, ca și întregul dosar de personal, constituie o „urmă” lăsată de schimbarea socială. Fișa de personal a lui I.C. relevă că, imediat după instalarea regimului comunist în România, oamenii erau evaluați, în primul rând, după originea socială, după starea socială (averea) părinților. Setul de întrebări despre originea socială apare chiar la începutul chestionarului (după întrebările de identificare a persoanei și
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
datele oferite de interviuri, observăm ca există diferențe semnificative (sesizabile) în modul de amenajare a spațiilor comerciale și în relațiile dintre vânzători și clienți între perioada de dinainte și cea de după ’89. Chiar dacă nu am insistat asupra acestui fapt, interviurile relevă și o diferență majoră de prestigiu social al gestionarilor între cele două perioade și, implicit, între cele două ideal-tipuri. Dau un singur exemplu, când înșiși vânzătorii regretă fosta lor poziție, fie făcând aluzie la poziția socială deținută, fie denunțând actuala
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
o femeie, pentru perioada de după 1944, în România (Trebici, 1991). În 1973 însă, rata fertilității totale revenise la nivelul de 2,4 copii născuți în medie de o femeie, în anii ce-au urmat menținându-se aceste cote scăzute: După cum relevă statisticile, interzicerea avortului nu a însemnat eradicarea practicării lui. Pentru a împiedica ducerea la capăt a unei sarcini nedorite, femeile apelau la diverse mijloace. Printre altele s-a revenit la practicile descrise de Panait Istrati la începutul secolului precedent. „Cruzimi
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
drept cauză a decesului astfel de complicații este înspăimântătoare: doar pentru anul 1989 sunt menționate 1 193 de decese, pentru perioada 1966-1989 fiind avansat numărul de 9 452 de femei decedate (Kligman, 2000, pp. 230-234). Cu toate acestea, statisticile, după cum relevă ginecologii intervievați, sunt departe de adevăr. Printre „indicațiile” primite de acești specialiști a fost și aceea ca în cazul decesului să fie trecut diagnosticul complicațiilor finale (cel mai adesea „blocaj renal” sau „septicemie”), astfel că numărul femeilor decedate în urma avorturilor
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
din care reieșea că procedeul relaxare cunoscut sub numele de Meditație Transcendentală este obiect de cercetare psihofiziologică în diferite centre științifice din lume. A fost citată și literatura sovietică recentă ce conținea aprecieri pozitive asupra MT. În acest context, au relevat reclamanții, este normal ca și cercetătorii români să se ocupe cu astfel de probleme și să încerce să le scoată din cadrul pseudoștiințific în care ele ar putea să apară. S-au spus și lucruri foarte dure: interdicția de a-ți
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
avansări profesionale excepționale, fapt surprinzător, având în vedere reglementările privind statutul fostului deținut politic în acea perioadă. S-a observat, de asemenea, o corelație între prejudiicile aduse la locul de muncă și avansările profesionale excepționale. O analiză mai detaliată a relevat existența unei corelații semnificative între avansările profesionale deosebite și reticențele înregistrate în relatarea contactelor cu Securitatea. Aceste rezultate ar sugera faptul că unele dintre persoanele care s-au confruntat cu probleme deosebite la locul de muncă au obținut o serie
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
persecuție poate fragmentată temporal, dar care este totuși coerentă subiectiv”. Aceste rezultate sunt în acord cu studiile efectuate pe foștii prizonieri politici din alte țări sau cu cele care au avut în vedere supraviețuitorii lagărelor de concentrare, studii ce au relevat prezența semnificativă a tulburării de stres posttraumatic, depresiei, tulburărilor anxietății, tulburărilor somnului, problemelor sexuale, a diferite psihoze, a simptomelor somatice și a ideațiilor suicidare (Herman, 1994) Se observă, de asemenea, lipsa diferenței între mediile celor două grupuri în ceea ce privește intensitatea depresiei
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
acoperit de-a lungul istoriei cele mai mari atrocități. Cu toate că masele nu au înțeles prea bine substratul problemei, ele nu pot fi absolvite automat de vinovăție. Fără a intra în detaliile tehnicilor manipulative de tip Goebbels, copiate de comuniști, putem releva chiar simplitatea sugestiilor induse prin întrebări retorice de tipul „Vreți voi războiul total?”, creatoare de mari confuzii prin folosirea reversibilității și a incertitudinii unei relații hipnotice (cine pe cine hipnotizează?) - dar cine este conștient de aceste mecanisme în momentul desfășurării
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
spre teatru, în 1911 încheind în prima formă „piesa socială” Lupii (publicată în 1915), remarcată de Victor Anestin pentru „pasajele cu privire la adevărata psihologie a țăranului nostru”, dar precar realizată scenic. Magia teatrului l-a ispitit și mai târziu, manuscrisele păstrate relevând mai multe asemenea încercări nefinalizate. Un notabil succes de public l-au înregistrat poveștile pentru copii ale lui V.; cea mai cunoscută, Ber-Căciulă (1920), a beneficiat la interval de câțiva ani și de o continuare „științifico-fantastică”, basmul Ber-Căciulă împărat (1928
VISSARION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290588_a_291917]
-
Muntele Vornicului și Dealul Țepelor. Al cincisprezecelea nu e un roman de cunoaștere, ci unul experimental: un exercițiu, un test de abilitate artistică. Demonstrația de virtuozitate devine ostentativă în Ascensiune nocturnă (1984), relatarea fiind însoțită de comentarii auctoriale destinate să releve caracterul de facere, de literatură. Declarându-se „cronicar” al activității de pe un șantier, naratorul anunță că va înfățișa o faptă de eroism, dar amână mereu începerea istorisirii, introduce preliminarii, digresiuni, intercalează chiar un episod fantastic (ridicarea cuiva în văzduh, legat
VLAD-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290600_a_291929]
-
Iași. Publicându-l fără nici o modificare, fără măcar să corecteze greșelile de ortografie, romancierul reproduce, în schimb, în josul unor pagini, extrase din presa timpului și din discursuri parlamentare (N. Iorga, Barbu Delavrancea, Take Ionescu ș.a.), edificatoare istoricește. Este un document impresionant, relevând condiția tragică a unui ardelean ce îndură foame, frig, boală, și în cele din urmă moare răpus de tifos. Mărturisind condițiile în care a copiat conținutul caietului (acasă și prin alte părți, inclusiv în cazarmă, în timpul serviciului militar), naratorul relatează
VLAD-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290600_a_291929]
-
Pomii dulci (1972), Valurile (1974), Frumos să-i fie pururi chipul (1976; Premiul „Nikolai Ostrovski” al URSS), Inima alergând (1980), De dorul vieții, de dragul pământului (1983; Premiul de Stat al Republicii Moldova), La capătul vederii (1984; Premiul de Stat al Republicii Moldova) - relevă un poet ce întreține în cel mai înalt grad cultul eticului și își supune gesturile și faptele unui examen de conștiință, făcând o radiografie socială în lumina adevărului. Versul său e direct, dens și tăios ca o sentință. Ca și
VODA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290619_a_291948]
-
diagnosticul, indiferent de forme trebuie să pună în evidență diferențele specifice ale persoanei testate, calitățile și minusurile prin care se remarcă în raport cu ceilalți indivizi de aceeași vârstă sau de vârste diferite; în psihopedagogia specială, testarea-evaluarea-diagnosticarea constituie triada prin care se relevă competența diagnosticianului (de aici și predicția ce se impune a fi efectuată de același specialist); particularitățile activităților recuperatorii imprimă o anumită specificitate actului de diagnostic și mai cu seamă celui pronostic (în vederea individualizării activităților de recuperare); prognoza de scurtă durată
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
și deficiența mintală este controversat și greu de discriminat încă (unele opinii susțin existența unor tipuri de deficiență mintală pe fond psihotic și nevrotic, alte opinii stabilesc o relație relevantă între cele două categorii nosologice); - stările epileptice (unele cercetări au relevat o relație între diverse tipuri de deficiențe mintale și epilepsie). Între toate aceste categorii diagnostice, pseudodeficiența mintală (pseudodebilitatea mintală, pseudoarierarea mintală, falsa debilitate mintală, debilitatea camuflată, deficiența mintală atipică) reprezintă un reper frecvent întâlnit în evaluările subiecților de vârstă școlară
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
învățare și specificul procesării informației; comparativ cu un copil normal, un copil cu sindrom Down are nevoie de ceva mai mult timp pentru a procesa informația, trebuie să privească obiectele mai mult timp pentru a le recunoaște etc.; unele studii relevă faptul că scorurile obținute la testele de inteligență scad pe măsură ce copilul înaintează în vârstă; în realitate, ei fac progrese, învață din ce în ce mai multe lucruri și dobândesc noi deprinderi, însă progresele lor sunt mult mai lente decât în cazul copiilor obișnuiți (așa
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
la subiecți cu nivel intelectual global normal. displazie - anomalie în dezvoltarea țesuturilor, organelor sau a unei regiuni anatomice care determină diformități sau chiar monstruozități, unele incompatibile cu viața. dizabilitate - termen generic pentru deficiențe, limitări de activitate și restricții de participare; relevă aspectul negativ al interacțiunii individ - context. dobândirea de abilități - schimbări intervenite la nivelul individului ca o consecință a măsurilor terapeutice, recuperatorii și a receptării modificărilor ambientale produse de intervenția serviciilor/programelor de sprijin/suport, care favorizează un nivel optim de
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
legați de individ, cum ar fi: vârsta, sexul, statutul social, experiența de viața etc. fratrie - se referă la descendența acelorași parentali; frații care au aceiași părinți. funcționare- termen generic care se referă la structurile și funcțiile corpului, activități și participare; relevă aspectul pozitiv al interacțiunii dintre individ și factorii contextuali. genă - unitate funcțională fundamentală a materialului ereditar din celulă, un segment de cromozom, un fragment din macromolecula de ADN, care conține informația genetică necesară controlului sintezei unei proteine specifice. genogramă - reprezentare
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
în munții Sebeșului a fost și cu care va fi comparat, deoarece - scrie Șerban Cioculescu - „de la Mihail Sadoveanu încoace, marele lui prieten, nimeni nu a reușit să îmbine artă povestirii cinegetice cu vibrația simțirii, într-o formă proprie”. P. își relevă bogatele cunoștințe de naturalist în lucrări precum Capră neagră (1957), Vulpea (1957) și Mamifere din România (I-II, 1971, în colaborare cu Vasile Homei) ori în române, cum se întâmplă în Inima pădurii (1986). Dar mai la îndemână îi este
POP-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288889_a_290218]
-
impus” Victor Eftimiu de cenaclul Sburătorul? Eftimiu devenise un nume de circulație înainte de apariția cenaclului condus de E. Lovinescu. Acesta a fost, e drept, un critic de primă oră al fecundului dramaturg. P. scrie un capitol frumos despre G. Ibrăileanu, relevând aspectele esențiale ale operei. Nu face însă același lucru cu E. Lovinescu. Semnalează cu satisfacție „injustițiile”, erorile criticului (între ele, aceea etern citată despre Camil Baltazar) și îi minimalizează monografia despre Titu Maiorescu. Nu se poate susține că talentul lui
PIRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288825_a_290154]
-
prozei sale. În special culegerile Cum iubește o fată (1907), Cum să iubim?!... (1908), Fericirea se cucerește (1909), Iubirea e biruitoare (1911), O dragoste din ochi (1915), Ah, cât ești de frumoasă! (1915) conțin numeroase scene unde P. intenționează să releve forța iubirii de a determina destinele omenești. Ideea sa despre literatură nu trece însă de melodrama ieftină, confecționată după rețete deja desuete, pentru cititori puțin pretențioși. El simplifică lucrurile, alunecă involuntar în parodie, astfel încât scenele stereotipe (toți tremură, se îngălbenesc
POP-13. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288894_a_290223]
-
autonomia față de scenă, ele putând fi înțelese, gustate și numai prin lectură, P. crede că în teatru nu poate exista excepție, spectacolul constituind încununarea dramei. În consecință, pare a vedea rolul regizorului mai important decât al autorului. Ține totuși să releve, teoretizând cu subtilitate, specificul literar al textului dramatic - legile lui, deosebite față de proză și poezie - și militează pentru cunoașterea prealabilă a acestuia, încât la reprezentare spectatorul să poată compara drama cu punerea ei în scenă, sensurile încifrate și dezlegările scenice
POPESCU-15. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288936_a_290265]
-
dar și Al. Macedonski și Ion Minulescu. Dorința lepădării de materie, a desprinderii de lut, a înălțării spre azurul spiritului constituie matca întregii sale poezii, ceea ce este sugerat, între altele, și de utilizarea insistentă a simbolurilor și metaforei zborului. Versul relevă însă, nu o dată, discursivități și o exaltare imagistică artificioasă. Călătoria la unul din leagănele civilizației îi descoperă lumi fabuloase, devenind prilej de confruntare cu sine însuși și sursă pentru o lirică a descripției reflexive, ca în Peregrin la Ninive (1988
POPESCU-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288931_a_290260]
-
apare în 1993, fiind distinsă cu Premiul Filialei Timișoara a Uniunii Scriitorilor. Colaborează la „Amfiteatru”, „Viața studențească”, „Forum studențesc”, „Aradul literar”, „Vatra”, „Familia”, „Calende”, „Focus Vest” ș.a. Dincolo de formele epice folosite (narațiunea obiectivă, rememorarea, documentul, jurnalul etc.), proza lui P. relevă câteva trăsături ce indică un autor capabil să evite excesele și să controleze efectele asupra cititorului. Formula este, în general, aceea a postmodernismului, cultivat cu nonșalanță, în orice caz fără fanatism. Paginile, vii și pline de culoare, configurate ca un
PORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288975_a_290304]
-
meu/ glasul îmi revine greu.// Glasul îmi revine plângând / nu-s aripi, nu-i cer, nu-i vânt// de foc, de joc să le spui/ în mijlocul satului// I-am ars umbra de la geam/ și cum de zile mai am...”. De relevat că în poezia scrisă de P. în limba sârbă stilul discursiv dispare, elocvența este asasinată. Poetul învață de la avangardiști subminarea confesiunii, a despletirii lirice, a plângerilor suave. El trăiește implozia, reducția, buna așezare a negației. Nu mai versifică, nu mai
POPA-14. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288916_a_290245]