5,495 matches
-
unele studente nu vor să poarte ținuta militară, considerând că nu este important acest aspect. De asemenea, se critică faptul că decanatele trimit uneori situații neactualizate, ajungând să fie ridicate la gradul de ofițer studente care erau repetente. Se mai reproșează faptul că orele de pregătire militară nu sunt menționate în orare. Uniformele se dădeau la începutul facultății și se luau la final? D.T.: Da. S.B.: Profesorii trebuiau să meargă și ei îmbrăcați în uniforme? D.T.: Cei implicați direct, da. S.B.
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
altor instituții. 3) " Conținutul de idei transmis auditoriului" - este criticată dezbaterea "Ce înseamnă să fii modern", pe tema vestimentației moderne (inadecvarea animatorilor); este criticată și întâlnirea redacției Alma Mater cu cititorii, tema fiind situația muzicii pop și folk în țară. Se reproșează faptul că nu s-a discutat despre profilul și spiritul unei reviste studențești, cauzele presupuse fiind: difuzarea fără periodicitate strictă, concurența făcută de muzica în discuție și în program (alternanța muzică-poezie), absența din sală a reprezentanților CUASC. 4) "Auditoriul" - mobilizat
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
cu destinație precisă. "Aglomerarea diferitelor acțiuni mai cu seamă la Student-Club să se explice oare prin prezența sigură a unei anumite "clientele" statornice? N-am înțeles de ce acțiunile cu caracter cultural-distractiv nu se programează la sfârșit de săptămână." Apoi, se reproșează organizarea unor evenimente nepotrivite: "În perioada la care ne referim au fost programate și două nunți studențești. Am avut convingerea că aceste evenimente se vor desfășura într-un mod elevat (fie și numai pentru faptul că lăcașul impune). Au fost
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
4, este vizat Recording Clubul. Care era atmosfera la Student-Club? Ați prins-o, era așa cum este descrisă în document? D.T.: Așa era. Observația de la partid era făcută vizavi de conținutul educativ, care lipsea din această parte a instituției. Și se reproșa că muzica nu aveau conținut educativ și că se fuma... S.B.: Normal, că acolo nu era bibliotecă. La al cincilea punct și ei sunt indeciși, iar la al șaselea reproșau că multe acțiuni sunt la Student-Club, insinuând că motivul ar
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
educativ, care lipsea din această parte a instituției. Și se reproșa că muzica nu aveau conținut educativ și că se fuma... S.B.: Normal, că acolo nu era bibliotecă. La al cincilea punct și ei sunt indeciși, iar la al șaselea reproșau că multe acțiuni sunt la Student-Club, insinuând că motivul ar fi fost clientela barului. D.T.: Era vara, își puneau toate acțiunile la Student-Club pentru că era fain. S.B.: Apoi, se reproșează organizarea unor evenimente nepotrivite, cum ar fi nunțile. D.T.: Asta
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
cincilea punct și ei sunt indeciși, iar la al șaselea reproșau că multe acțiuni sunt la Student-Club, insinuând că motivul ar fi fost clientela barului. D.T.: Era vara, își puneau toate acțiunile la Student-Club pentru că era fain. S.B.: Apoi, se reproșează organizarea unor evenimente nepotrivite, cum ar fi nunțile. D.T.: Asta era o sarcină, ca studenții să-și organizeze nunțile acolo și să nu meargă la biserici. S.B.: Să vină acolo în spațiul instituționalizat laic. D.T.: Asta-i era menirea, da
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
tip de relație aveați? Erau mai mult invitații la ei sau veneau și ei la dumneavoastră la birou? D. T.: Venea chiar el personal când simțea că e o problemă dură. Uneori mă invita la el. Nu am ce-i reproșa, în afară de un episod. Colaborarea instituțională cu el a fost OK, a fost un tip de-o inteligență rară, știa să mă invite, când mă invita îmi oferea un whisky... În legătură cu presa, țin minte că m-a invitat la el într-
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
celor legate de procesul instructiv-educativ și viața de organizație a asociațiilor. Ca atare, toate revistele oferă imaginea unor publicații de răspândire a culturii, în genere, și mai puțin de organe de presă ale asociațiilor studenților comuniști"26. Li se mai reproșează lipsa planurilor tematice, faptul că apar ca un soi de suplimente ale unor reviste literare, că nu se preocupă de viața de organizație. Asta se întâmplă deoarece "conducerile asociațiilor studențești, precum și organele de partid respective nu consideră organele de presă
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
să faci un concert. S. B.: Era voluntariatul de atunci. D. T.: Acela chiar a fost un voluntariat și pentru mine a fost o școală de leadership și de management, o experiență de viață inconfundabilă. S.B .: Aveți ceva a vă reproșa din cariera politică din comunism? D. T.: Da, am. Am spus-o și-n carte. Am avut momente când m-am simțit lăsat în offside. Mi-a fost greu la episodul cu incriminarea "grupului din Păcurari". Acolo chiar am fost
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
a mai prezentat la ceremonia semnării și vizita în Columbia, practic, s-a încheiat la plecarea de la aeroportul din Bogota, unde am avut prilejul să îmi iau rămas bun de la colegul din M.A.E. columbian care nu mi-a reproșat nimic, ci, dimpotrivă, m-a bătut pe umăr în semn de prietenie, eu continuând călătoria în următoarea țară, prevăzută în programul turneului Peru, capitala Lima. Obiective în Patrimoniul U.N.E.S.C.O. Portul, fortificațiile și monumentele epocii coloniale din Cartagena Parcul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
mea universitară, data sosirii mele în țară, din ce parte a lumii am venit și care sunt limbile pe care le cunosc. După ce a primit răspunsuri la întrebările sale, directorul mi-a spus pe un ton de parcă mi-ar fi reproșat ceva: "Locul tău nu este la mine, ci la Direcția Relațiilor cu Europa de Răsărit. Profilul tău se potrivește de minune cu cerințele acelei Direcții". Cinci minute mai târziu, mă aflam în biroul Directorului de Relații cu Europa de Răsărit
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
înțeleagă și contrazicând afirmații cu care îi plăcea să se mândrească, Mitterrand nu se mulțumea să-și facă doar auzite concepțiile, ideile și pozițiile, ci a procedat cu perseverență la promovarea practică a acestora. Și dacă nu putem să-i reproșăm nici aspirația de a juca un rol activ în Orientul Mijlociu și nici perseverența, până la sfârșitul celui de-al doilea mandat ca președinte în 1995, de a traduce în practică aceste aspirații doar Franța nu a ieșit din comun față de alții
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
imprimi în suflet pentru totdeauna, ca un tatuaj care moare odată cu posesorul. Am moștenit de la părinți o calitate pentru care le sînt recunoscător. Nu pot memora oamenii care mi-au făcut rău, oameni care rămîn adesea mirați că nu le reproșez nimic. În memoria mea se imprimă doar un tablou fidel cu întîmplări trăite, ca o fotografie, un pic aranjată, un pic cosmetizată, din care s-a scos ce este prea greu de digerat, greu de suportat, pentru cei care sînt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
toate curgînd de pe el și bălăngănind peste tot ca naiba, orbit total de transpirație, chiar speriat de sergent, avea parte de cîrîială la fiecare metru. Făcea eforturi disperate, în rîsul prostesc al colegilor săi. Nu cerea ajutorul nimănui și nu reproșa celor care îl umileau. Încerca să fie ca toți ceilalți dar,din păcate, nu reușea. M-am așezat lîngă el la pauza de prînz, la umbra rară a unui salcîm. Și-a dat jos o parte din echipament ca toți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Patronul mă avertizează cu jumătate de gură, aproape serios. El nu iubește străinii... are motivele lui. Atenționarea asta mi-a fost îndeajuns ca să evit o gafă chiar de la început. Eu sînt român, cred că n-ai prea multe să ne reproșezi nouă, românilor. Nu răspunde imediat, ceea ce mă intrigă. Eu am multe de reproșat albilor. Eu și tot neamul meu. Băietu', ia-o mai ușurel. Dacă-i vorba de sclavie, apoi chiar n-avem nici o vină. În afară de asta, și noi eram
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
în transă și îmi spune: Cîinele are patru picioare și merge pe drumul tău... Nu-mi ajunge, mai vreau amănunte. Îți vrea binele NU răul... Degeaba întreb. Rămîne în transă încă un timp, surd și mut. Își revine și-i reproșez că nu mi-a spus nimic. Ba da, răspunde obosit. Judecă cele spuse și vei afla răspunsul. Ajung acasă pătruns de cele întîmplate. Întorc pe toate fețele cele spuse. Care dintre candidați a fost cam cîinos cu mine? Unde este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
lux. Săracul resimte stricta satisfacere a nevoilor curente drept lux. În același timp, artele în genere, un lux prin gratuitatea lor, sunt resimțite de oameni drept o necesitate. Grădinile sunt un lux (câțiva economiști francezi din secolul al XIX-lea reproșau englezilor că au prea multe parcuri, în dauna suprafeței agricole), sărbătorile sunt un lux. La fel spectacolele, artezienele, urbanistica în sens larg. Serviciul religios e, îndeobște, de negândit în afara unei anumite „pompe“ ceremoniale. Nu e vorba de toaletele spectaculoase arborate
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
prevenită asupra modului cum să se poarte cu el. Mai mult, pentru a-i da un prilej de satisfacție, forurile vieneze hotărau ca să fie scutit de contribuție, ținând cont că era singurul boier din provincie 60. Generalului Enzenberg i se reproșa faptul că nu a știut cum să-l trateze pe boierul bucovinean, care nu era lipsit de cunoștințe, patriotism, hărnicie sau aptitudini pentru serviciu, recomandându-i să aibă o comportare adecvată în relația sa cu acesta. În cazul în care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
la Lemberg, să se întoarcă în provincia natală, iar pe viitor să se ocupe numai de problemele Consistoriului și ale Administrației Bucovinei, fără a mai adresa rapoarte de serviciu direct acestui for central. Șefului Comandamentului General al Galiției i se reproșa faptul de a fi pretins că a reușit să restabilească armonia între Balș, Enzenberg și episcopul Dosoftei, fără ca acest lucru să se întâmple în realitate 67. Totodată, autoritățile centrale din Viena dispuneau îndepărtarea secretarul Mihalachi Cernovschi din funcțiile avute în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
copii din patronaje. Ea fusese hotărîtă cu acordul clerului care îl condamnase pe Moș Crăciun ca uzurpator și eretic. Acesta fusese acuzat că păgînizează sărbătoarea Crăciunului, în sînul căreia s-a strecurat hoțește, ocupînd tot mai mult loc. I se reproșează mai ales că a pătruns în toate școlile publice, de unde reprezentarea nașterii în iesle a lui Iisus este exclusă în mod sistematic. Duminică, la ora trei după-amiaza, nefe ricitul moșneag cu barbă albă a plătit ca mulți inocenți pentru o
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
-l plătim acceptînd să le suportăm efectele nocive. Probleme de societate : excizie și procreare asistată De cîteva zeci de ani, raporturile dintre etnologi și popoarele pe care le studiază s-au modificat profund. Țări nu demult colonizate, astăzi independente, le reproșează etnologilor că le frînează dezvoltarea economică încurajînd supraviețuirea unor vechi obiceiuri și a unor credințe perimate. Unor popoare dornice să se modernizeze, etnologia le apare ca ultimul avatar al colonialismului ; ele manifestă față de aceasta neîncredere, dacă nu chiar ostilitate. În
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
bine le-ai fi uitat. Invers, neînțelegerea se poate defini ca un defect de comunicare, de astă dată cu aproapele. Acest raționament pare abstract și teoretic, de un gen în legătură cu care Baudelaire s-a temut cîndva să nu-i fie reproșat „pentru că are poate defectul de a aminti de metodele matematice”. Totuși, el reflectă fidel ceea ce spun, atît în Lumea Veche, cît și în Lumea Nouă, miturile despre originea ecoului. Grecii și eschimoșii (care își spun și cărora li se și
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
departe luminează ceea ce este aproape, dar și ceea ce este aproape poate lumina ceea ce se află departe. Proba prin mit nou Adepții analizei structurale știu că sînt expuși unei critici la care, din cînd cînd, sînt nevoiți să răspundă. Li se reproșează ca o slăbiciune inerentă întreprinderii lor că abuzează de analogii, mulțumindu-se cu cele mai superficiale ; sau că, utilizînd toate mijloacele pe care le au la îndemînă, recurg la analogii heteroclite și, de aceea, contestabile. Seriile nelimitate de asocieri produse
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
din care el Însuși făcea parte, n’a putut accepta existența radioactivității, deci a transmutării elementelor și nici descoperirea electronului; paradoxal, dar tocmai structura atomului i-a confirmat definitiv legea. Iar În spiritul obișnuitelor mele emisiuni de luni, i-aș reproșa pionieratul În privința utilizării combustibililor fosili, care ne pun astăzi atâtea probleme de mediu. Însă, geniala intuiție a legii periodicității i-a adus recunoașterea din partea unor universități de prestigiu, ca Oxford și Cambridge, a unor academii precum cele din Roma, Paris
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
parte, azotul necesar direct din atmosferă, exploatându-și rizosfera, adică microflora solului din imediata apropiere a rădăcinilor. Iar prolificitatea ei proverbială o ajută și pe ea și pe noi și pe mine pentru un alt comentariu. Un bun prieten Îmi reproșa o aparentă inconsecvență: că sunt ostil vânatului, nu și culesului, după expresia lui tot un fel de vânătoare, căci și plantele sunt ființe. Cu păpădia Însă, treaba e alta. Chiar dacă, culeasă intensiv, vreuna piere, locul Îi va fi luat deîndată
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]