6,418 matches
-
publicațiile ardelenești, o disociere (maioresciană) între etic, estetic și etnic. Mai ales ultimul element al triadei fusese creditat excesiv de „neosămănătorismul revistei «Gândirea»”, pentru care o literatură patriotică, națională, rurală și ortodoxistă este, prin aceste atribute, și una valoroasă. „Cerchiștii” se revendică în schimb de la Școala Ardeleană, de la Maiorescu și Junimea, de la E. Lovinescu însuși, apărând „miturile” rațiunii și latinității, mutând accentul de pe rural pe urban și de pe creația populară, pe cea cultă, individuală, căutând să exprime, în variantă personală, universalul. De
CERCUL LITERAR DE LA SIBIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286171_a_287500]
-
monografie, se mai remarcă preferința pentru asocieri hazardate, în virtutea căreia autorul ciclului Desculț este apropiat de André Malraux sau de Ernest Hemingway. Ipoteza metodologică pe baza căreia este construit volumul Poeți neoromantici (1985; Premiul Asociației Scriitorilor din Craiova) nu se revendică de la o teorie a influențelor, întrucât cartea evită situarea într-un plan diacronic. Obiectul fiind „romantismul după romantism” în poezia românească din secolul al XX-lea, G. se limitează la o accepțiune tipologică, anistorică a conceptului de romantism, văzut ca
GHIDIRMIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287259_a_288588]
-
sunt distribuiți teritorial pensionarii în România? Se poate analiza distribuția teritorială a pensionarilor pornind de la premisa corelației între numărul de persoane vârstnice și numărului de pensionari; într-un sistem echitabil, cu acces egal la oportunitatea de a lucra, cum se revendica a fi regimul comunist, harta distribuției pensionarilor ar trebui să fie similară cu hărțile de reprezentare a populației vârstnice. În realitate, harta numărul 5 care ne arată raportul dintre numărul de pensionari și numărul de persoane de 60 de ani
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
el constituie o cheie, valabilă într-un text și un context dat, nu o monedă universală"67. Cine parcurge măcar această lucrare observă că adesea animalele au mai multe "naturi": este vorba de o "ambivalență constitutivă a simbolului", care "este revendicată ca un principiu"68 chiar în Fiziolog. De la sfântul Augustin 69 și până la orice exeget al iconografiei creștine medievale (numesc doi, pe care i-am consultat cu stăruință și care transmit nu doar o imensă cantitate de informație sistematizată, ci
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
emoții fără a se lipsi de ele sau de mecanizarea dorinței, cum se observă în Crash 7 (1973), ori de revoltele fără obiect și fără orizont, ilustrate, de pildă, în Millennium People / Oamenii mileniului (2000). Genul literar din care se revendică SF-ul își adjudecă în momentul de față atât cinematografia, televiziunea sau cinematografia de animație (cf. Mamoru Oshii, Ghost in the Shell, 1995), cât și benzile desenate, fără a uita de jocurile video 8. Imperiul lui se dezvoltă în diferitele
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
la dezvoltarea culturii europene, trebuie avute în vedere câteva perioade, cu caracteristici distincte. Perioada elenă din „secolul de aur al lui Pericle” (431-404 î.Ch.) a reprezentat cea mai mare explozie de artă, literatură, filosofie și știință, de la care se revendică întreaga cultură europeană. În plan militar, strălucitorul Alexandru Macedon (356-323 î.Ch.), care într-o perioadă istorică scurtă (333-323 î.Ch.) a ajuns pe un arc mediteranean sud-vestic până în Egipt, iar pe un arc mediteranean sud-estic până în Persia, a depășit
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
numai 51 ani, planurile sale de a efectua studii asupra digestiei alimentelor au căzut sub ghilotina revoluției franceze, această bombă atomică a secolului XVII, care a anihilat dezvoltarea științifică a timpului cu aproape jumătate de secol (31). Lavoisier va fi revendicat de chimiști, de biochimiști, de nutriționiști, de biologi și, evident, de diabetologi. Care, poate, peste 50 de ani vor căpăta o altă titulatură și o arie de interes care se va extinde către ceea ce se înțelege azi prin sindrom dismetabolic
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
1922 - În 10 aprilie, Paulescu depune Brevetul de Invenție 6255 intitulat „Pancreina și procedura fabricației sale”. După expunerea metodică și detaliată a bazei experimentale (publicată în august 1921), precum și a procedeului aseptic de preparare a extractului, la capitolul Revendicări spune: „Revendic invențiunea produsului organic Pancreină, care, injectată în sânge, produce o diminuare sau chiar o supresie a simptomelor diabetului.” 1922 - În 30 mai este semnat un acord de colaborare între Universitatea din Toronto și firma Eli Lilly, în vederea producerii extractului pancreatic
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
sonore care au inițiat programe de cercetare pentru testarea valențelor acestora. Vedeta incontestabilă a acestui curent este fără îndoială S. Grof care a dedicat 17 ani din viață explorării complexe a acestui subiect. Esențializând bogata sa experiență în domeniu, care revendică în antecedente 6.000 de cazuri pe care s-au testat beneficiile terapiei psihedelice, el a reușit să ofere o nouă hartă a inconștientului, decelând încă două nivele: cel perinatal și cel transpersonal. Așa cum stipulează în cartea sa, Tărâmurile inconștientului
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
XIX-lea, exclusiv pe fondul unei creații populare și al unei culturi religioase, aceste literaturi au avut un "start" precoce, care le-a asigurat continuitatea productivității livrești. Literatura italiană face parte dintr-o altă clasă, a literaturilor care și-au revendicat și disputat în secolele XIV și XV, alături de literatura franceză și cea spaniolă, privilegiul de a continua și substitui literatura latină. Ceea ce le definește e contribuția la patrimoniul capodoperelor și al geniilor, posibilitatea de a-i concura pe autorii din
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
cu ritmuri mecanice, o masă de singularități capabile, creatoare de valori 53. În acest context cred că trebuie înțeles efortul lui Heliade Rădulescu de a defini o societate a singularităților radicale prin reprezentarea unei "multitudini". Din acești indivizi, care își revendică dreptul la libertatea alegerii și care refuză supunerea la o voință comună, emană "puterea". Corpul social plural coincide de fapt cu corpul creator al națiunii, cu dispoziția ei "capabilă", în stare să producă literatură și valori spirituale în cadrul noii culturi
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
lege reprezentările sociale de concretul literaturii române, de autorii și de grupările existente. Nu a existat în epoca lui Heliade Rădulescu - și sub îndrumarea lui Heliade Rădulescu - niciun succes public comparabil cu poezia populară. "Multitudinea" nu a putut să își revendice un teritoriu al noii literaturi așa cum a făcut "poporul". În fond, ceea ce s-a jucat (și s-a pierdut) în această confruntare dintre cele două reprezentări ale corpului social a fost o șansă de afirmare a individualității creatoare. Mai târziu
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
de a susține o analiză critică și o face cu fraze emfatice și umilință prefăcută: "Simțim debilitatea puterilor noastre" spune undeva. E o retorică, desigur. Însă în spatele ei trebuie să distingem și o admirație care s-a "specializat". Vulcan, care revendică pentru sine o apreciere a vieților geniale, lasă altora aprecierea operelor geniale: "Dară lăsăm altora onoarea și totodată sarcina plăcută dar grea de a aprețui creațiunile poetice ale lui Bolintineanu"96. Frumusețea operei nu se apreciază în același cadru în
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
ideile frumosului necontingent în secolul al XIX-lea, în asociere cu proiectele de autonomizare a artei, monumentalitatea codifică valențe ale esteticului pur într-un spațiu al reprezentărilor naționaliste. În acest context trebuie înțeleasă legitimitatea estetică pe care avea să o revendice folclorul și ușurința cu care imaginile și procedeele sale au intrat în circuitul valorilor critice. Faptul că la noi Titu Maiorescu "salva" poezia populară în condițiile în care condamna aproape toată literatura contemporană se datorează acestei coincidențe de ordin estetic
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
împreună ale corpurilor, de la atingerile și apropierile trupurilor care fac același lucru, până la expresiile mai subtile ale enunțării colective 57. În prezent, înțelegerea acestor modalități a devenit esențială, în condițiile în care cei care ies în stradă nu se mai revendică de la idei, partide sau concepte naționale, ci de la simpla putere de a ocupa propriul "loc" în spațiul public alături de ceilalți care simt aceeași nevoie. După ce toate reprezentările intelectuale ale unității poporului s-au devalorizat, afirmarea sa sensibilă rămâne ultima soluție
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
de la Maiorescu la Mihail Dragomirescu, aceste teorii vor pătrunde în societatea românească, vor determina percepția publică asupra operelor și vor asigura suportul dezvoltării culturii literare în România în următorii o sută de ani. De ce toate aceste idei nu s-au revendicat de la universul monumentalizării? De ce diversele lui domenii de aplicație, arheologie, folclor, filologie, nu au infiltrat și influențat discursul estetic? Spus simplu, ne putem întreba de ce gratuitatea fragmentelor nu a servit la legitimarea câmpului autonom al literaturii. Să ne gândim doar
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
violență fără precedent la scara istoriei, ci mai ales pentru că răul și această violență au venit cu și sub masca promisiunii unui Bine Suprem care ar justifica și legitima violența. Ideologii și ideologia regimurilor politice de tip comunist-totalitar pretind și revendică faptul că ar cunoaște în mod obiectiv, științific, legile istoriei și Binele Suprem către care se îndreaptă în mod inexorabil omenirea și că acest Bine poate fi atins prin accelerarea istoriei și prin sacrificarea acelor categorii și clase de oameni
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
către care se îndreaptă în mod inexorabil omenirea și că acest Bine poate fi atins prin accelerarea istoriei și prin sacrificarea acelor categorii și clase de oameni care oricum sunt supuse pieirii prin devenirea legică a istoriei, după cum de asemenea revendică controlul și organizarea tuturor aspectelor din viața societății. Spre deosebire de această ideologie radicală și totalitară, democrația liberală are un scop minimal: se intenționează doar circumscrierea, limitarea și eliminarea răului din viața corpului social. În măsura în care societatea românească a optat în mod decisiv
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
noastră de a-l fixa pe Arghezi. Modernistă și simbolistă, tradiționalistă și avangardistă, elegiacă și sarcastică, iute și aprigă sau, dimpotrivă, gingașă și plină de dulceață, lirica lui Tudor Arghezi debordează pe deasupra tuturor categoriilor. Pe cât de invidiat, pe atât de revendicat, poetul a fost tras într-o parte și-n alta, pentru a-i legitima într-un fel, cu fabuloasa lui creativitate, pe artiștii mai puțin dăruiți care i-au fost contemporani. Iată o șansă a autorilor - și a criticilor - lipsiți
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
impus independența și față de religie, conceptul de suveranitate punând bazele Bisericii de stat. Elementele acestui proces au fost preluate și de către Biserică; la rândul ei (prin definirea sa ca societas perfecta 4, care i se atribuise timp de câteva secole), revendica autonomia față de stat și legitima suveranitate atât în interior, cât și în exterior, inducând primatul jurisdicțional și infailibilitatea doctrinală a Papei 5. La începutul secolului al XX-lea, modul de manifestare a catolicilor în viața publică s-a schimbat. Acest
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Lamennais, "oamenii tremură în fața liberalismului: fă-l catolic și societatea va renaște"61. Cu doi ani înainte, el publicase Des progrès de la rèvolucion et de la guerre contre l'Eglise, în care insista asupra necesității ca Biserica din Franța să-și revendice autonomia în fața agonizantei monarhii de Bourbon și libertatea de a se reforma intern, mai ales în privința instrucției clerului. În articolul "La vita religiosa e i rapporti fra stato e chiesa"62, Sykes afirma că episcopatul francez era reticent la reformele
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
avea încă în componență o concepție medievală. În evoluția acestor noi realități, s-a ajuns la situația în care treptat Statul și-a impus suveranitatea față de Biserică, punându-se bazele conceptului de Biserică de stat. Ca reacție, Biserica și-a revendicat o autonomie față de stat, și-a legitimat autoritatea în interior dar și în exterior (definindu-se ca "societas perfecta") inducând primatul jurisdicțional și infailibilitatea doctrinală a Papei. Timp de mai multe decenii, primatul papal a fost înțeles ca jurisdicție, iar
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
punctul de vedere al autorității, iar episcopii erau o deviație directă din oficiul pontifical. Sfântul Scaun, în pofida receptării unui filon spiritual care venea din istoria sa îndelungată, miza în continuare pe ideea unei societăți creștine catolice, în interiorul căreia, în raport cu statele, revendica o "potestas indirecta", iar presa a reprezentat un mijloc de răspândire a acestei viziuni în societate (Papa Pius XII, Enciclica Mystici corporis Christi, 1943 și Șerban Turcuș, op. cit., p. 38). 57 Șerban Turcuș, op. cit., p. 38. 58 Convocarea de către Papa
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
trebuie încurajat) deși Lopy nu a avut niciodată pretendenți. Amândoi se pretează la jocul sărbătorii și în difuzoare urlă cântecele la modă (Când vei apuca pe drumul ce duce la Itaca...) Kleanthis asumă personalitatea eroului mitic la un popor care revendică tradițiile vii ale țării. Piesa se joacă într-un decor derizoriu (Ulise știe că în acest timp mama lui face cartofi prăjiți și măgarul Mavroulis care trage carul face o balegă aburindă). Un marinar de pe un vas petrolier întors în
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
în el revolta sa împotriva unui act absurd. Oaspetele arab dorește totuși ca învățătorul să-l însoțească, fără îndoială pentru că a văzut în acest schimb de priviri, în atitudinea și întrebările sale o anumită împărtășire a lucrurilor, pe care o revendică în grad înalt autorul, prin intermediul personajelor sale: În acest deșert, nimeni, nici el, nici oaspetele său nu însemnau nimic. Și totuși, în afara acestui deșert, nici unul, nici celălalt, Daru o știa, nu ar fi putut să trăiască cu adevărat". Noaptea petrecută
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]