6,936 matches
-
un simț al observației dat dracului, s-au prins imediat că spitalele nu produceau nimic, dar absolut nimic iar pacienții refuzau ferm și cu obstinație, să iasă la muncile câmpului, la împletit coșuri de nuiele, la cules cartofi, sau la săpat șanțuri. Așa că recomandarea PDL pentru pacienți este clară și fără echivoc: în lipsă de spital, n-au decât să se ducă la bal. Și întotdeauna după știri urmează sport, în care de obicei o tipă cu sânii generos siliconați și
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
Din trupu-i pervertit nu iasă-n veci Un prunc spre cinstea-i. Dacă-i de-a prăsi, Fă plodul ei din ură, ca trăind, Să-i fie-un chin pervers, denaturat. Să-i pună-n fruntea tînără zbîrceli, Cu lacrimi sape-i brazde în obraji, Tot chinul ei de mama și-al ei drag Prefă-l în rîs și în dispreț, să simtă Că-i mai cumplit că dinții-unei năpîrci Să ai copil ingrat. Afară,-afar'! (Iese) ALBANY: Dar, zei slăviți
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
You are not worth the dust which the rude wind Blows în your face. I fear your disposition: That nature which contemns its origin Cannot be bordered certain în itself; She that herself will sliver and disbranch From her material sap, perforce must wither And come to deadly use. GONERIL: No more; the text is foolish. ALBANY: Wisdom and goodness to the vile seem vile: Filths savor but themselves. What have you done? Tigers, not daughters, what have you performed? Ce-
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
biologic principal de populație, caracterizat prin culoarea pielii, a părului, a ochilor și prin alte particularități exterioare; cele trei rase umane sunt: europoidă (de culoare albă, mongoloidă (de culoare galbenă) și negroidă (de culoare neagră). RAVENĂ șanț de diferite dimensiuni, săpat într un versant alcătuit din materiale mobile (loess, argilă ș.a.). RĂSĂRIT partea orizontului unde apare un astru (Soarele, Luna, ș.a.); momentul apariției Soarelui la începutul zilei; punct cardinal situat pe direcția unde răsare Soarele și la 90° față de axa polilor
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
Pomișorul Este o zi frumoasă. Pe cerul senin se plimbă alene niște norișori albi și pufoși. Se zăresc stoluri de rândunele. Mihai, Ana și Claudiu merg în livadă. Au luat cu ei un pomișor, o stropitoare și o unealtă pentru săpat. Mihai face o gaură, iar Ana așază pomișorul. După ce l-au fixat bine în pământ, Claudia îl udă cu grijă, ca să crească mare și viguros ca ceilalți pomi. S-au întors copiii după câteva zile. Pomișorul începuse să-și desfacă
Ghidul micului ecologist by Lidia Gâdei, Violeta Buciumaş, Silviu Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1181_a_1883]
-
prin spitale. N-am ascultat-o niciodată. Avea nucul acela o umbră deasă și un foșnet de frunze molcom, adormitor, că simțeam ca-n rai, chiar ca-n rai, mă Mihule mă. Dormeam și visam. Visam mereu același vis, că sap o fântână. - O fântână, tresări fără nici un motiv aparent Mihu. - Da o fântână, care în mod ciudat nu se adâncea niciodată. Dincolo de peretele de lut galben se auzea apa susurând ca o chemare, dădeam cu cazmaua care se împlânta ușor
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
jumătate spre Nenea care povestea cu capul plecat, privind undeva în praful galben al drumului de stepă. - Ce ți-a spus? - Ei, ce mi-a spus, mi-a spus că visez așa din cauză că nu am copii. A spus că eu sap la izvorul vieții dar n-am să reușesc nimic, așa mi-e scris, copiii sunt dincolo de acel perete de lut, susurul apei e șoapta lor adresată soarelui, copacilor și florilor. Așa mia spus și a plecat cu găina cârâind în
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
strigase ofițerul și de abia acum văzu ambulanța cenușiu - verzuie cu cruce mare roșie întrun cerc mare alb. Un flăcău voinic, roșcovan și transpirat, îi aduse o lopată mică Linemann și zise cu glas gros: - Nici nu trebuie să mai sapi, groapa, o ai gata făcută de bombă, rămâne doar să-i pui acolo și să tragi țărâna pe deasupra. Ambulanța greoaie demară cu un fum negru de motorină arsă și dispăru în direcția gării, lăsându-l mai departe cu cei
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
groapa mare, făcută de bombă în mijlocul drumului și nu i se păru un loc potrivit pentru un mormânt. „De ce tocmai aici? Pe drum vor trece oameni, căruțe, camioane, poate și tancuri, fiind război. Tot timpul vor fi deranjați”. Încercă să sape undeva în latură de drum, dar pământul era ca piatra, de abia îl scrijelea cu lopățica aia. Renunță. Coborâ în groapa bombei, îi netezi fundul cât a putut și el cu lopata apoi i- a coborât pe rând așezându-i
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
nivelul solului păreau niște mici monștri care se ițeau din vegetația ce năpădise totul, ghizduri ale unor fântâni ce nu mai existau, se vedeau răsturnate și inutile, păstrând în carnea lemnului numele unor oameni, îngemănate cu anul în care fusese săpată fântâna. Și peste tot unde-ți aruncai privirea, vedeai împrăștiate, ca de o furtună gigantică, mii de nimicuri care se strâng parcă singure pe lângă casa omului și care de fapt îl fac să se simtă acasă. Acum aceste vaze sparte
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
pe lumea aceasta, ehei, de când îl cunosc eu și cred că și el mă cunoaște pe mine. Să nu vorbești tare, pământul acesta se supără întotdeauna dacă strigi aici. Mult îi mai place tăcerea și să fie luat în seamă... Săpa cu mișcări sigure, înfigând lama lucioasă în pământul ce se despica docil și blând așezându-se apoi cuminte în roaba ceea mare, făcută probabil de stăpânul casei fiindcă era mult mai mare decât o roabă obișnuită. O umplu și merse
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
picioarele-i trâmbe și crăcănate, neprivind nici în dreapta, nici în stânga. Noi, copiii, mai strigam după el, „Suta Kili” dar se făcea că nu aude trecând mai departe cu un sentiment de preocupare numai de el știut. Trăia într-un bordei săpat în pământ, într-un colț al grădinii unui frate de al său. Printre ierburile crescute pe bordei se ițea o găleată veche fără fund ce ținea loc de coș pentru sobă din care adesea se vedea ieșind leneș fumul. Nu
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
pensionar și atât de nefericit... Vezi ce figură liniștită are acum că a scăpat de dări și impozite? Ferice de el...“. Ca totul să fie și mai complicat îl vedem pe vărul Calistrat, un sonat cu vuvuzelă, ocupat acum să sape de zor morminte în pivniță. Dacă sunteți pensionari sau chiar salariați la stat nu vreți să coborâți? Nu-i nimic, atunci stați la o cafea cu fratele Dumitru (nume de om liniștit dar în realitate un ucigaș, psihopat, cu mutră
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
gât pe toți cei care au distrus fără milă tot ce un popor întreg a construit cu muncă, sânge și sudoare. Consider că pentru asemenea hoți ordinari un canal Dunăre - Marea Neagră ar fi prea puțin să-i pui să-l sape cu lopata și cred că mai potrivit pentru ei ar fi un canal Siret - Marea Nordului. Și se mai miră unii așa ziși esteți de cruzimea poporului când cuțitul i-a ajuns la os! Păi așa se coace și dospește până
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
dacă acolo unde se duc domnește o anumită hegemonie ideologică, se adaptează urgent, sperând să mai obțină bursă și data viitoare. Și deodată apare atunci corectitudinea politică în versiune clientelar-levantină. Oamenii, observ eu, nu sunt de fapt prea convinși. Dacă sapi nițel mai adânc, dai iute de anumite straturi de bigotism sau de neagră reacțiune, iar deasupra lor strălucește un progresism dezlănțuit și înflăcărat. Unii dintre tinerii academici români, când le-am semnalat acest paradox foarte curios, mi-au răspuns: "Cum
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
lucrul ăsta, că o foarte bună secțiune, poate chiar cea mai mare parte a literaturii române din secolele XIX și XX are în subtextul ei, dacă examinezi atent, anumite arhetipuri și paradigme religioase. Dar ele trebuie căutate răbdător, trebuie să sapi în adânc, pentru că sunt îngropate sub diferite alte straturi. Exemplul cel mai improbabil dintre toate este Caragiale. Către sfârșitul vieții, către 1906, cred, Caragiale a scris un articol fulminant care nu este mai deloc cunoscut, în care atacă faptul că
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
băiat Ștefan care, după câteva tentative nereușite de a intra la o școală de subofițeri, și-a satisfăcut stagiul militar ca orice flăcău din sat. La început, Căpiță-tatăl o ajuta în gospodărie: la preparat hrană pentru orătăniile din ogradă, la săpat grădina, la tăiat lemne pentru foc, la reparat un gard, la văruit casa și pomii din livadă. Nu după mult timp s-a mutat la ea în una din camerele în care ați locuit. Gospodăria fiind mare, treburi de făcut
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
capătul orizontului parcă nici nu se mișcau. În realitate el se deplasa, iar melodia venită de nicăieri sau de pretutindeni, odihnitoare și plăcută, îi paraliza treptat simțurile până... * * * Se pomeni la gura interioară a unei peșteri, cu o deschizătură proaspăt săpată în formă de boltă, lată cam de un singur pas, mai scundă decât statura unui om obișnuit. Prin mica deschizătură din față, mai mulți bărbați ceva mai înalți, înșiruiți perfect, fără nici un fel de îmbrăcăminte, doar cu câte un șorț
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
un șorț flexibil din piele subțire, aproape ca frunza de brusture, în fața sexului pentru a-l proteja de spini, se strecurau într-o liniște de mormânt spre ieșire. Împreună cu aceștia, ajutați de toți membri comunității cu putere de muncă, au săpat în peretele grotei timp de mai multe zile și nopți o gaură secretă, tocmai pentru a ieși neobservați din locul unde erau obligați să se ascundă de atâta vreme. În același timp, fiecare bărbat valid, la lumina unui foc plăpând
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
Ținuturile Arctice! De bucurie simțea nevoia să scoată pe gâtlej cât mai multe chiote cu care, în același timp, să-și încurajeze și câinii. Deși se grăbea, trebuia să fie atent, atât el cât și câinii, la ravenele destul de mari săpate în blocurile de gheață, la crăpăturile sau crevasele, apărute ca din senin, ce constituiau adevărate capcane pentru eschimoși, chiar și pentru câini, precum și la ochiurile de apă, provenite din topirea excesivă a zăpezii în care, în caz de accident, s-
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
găseau locul prin curțile și magaziile locuitorilor din zonă; pentru ceva mărunțiș sau o sumă oarecare, deoarece nu cunoștea valoarea banilor, făcea orice treabă: căra saci sau alte obiecte grele, stivuia lemnele după tăiere și aduna rumegușul, ajuta la deszăpezire, săpa grădinile de zarzavat sau de flori, mătura frunzele căzute prin ogrăzi, în general făcea treburi care nu necesitau o calificare. Un bărbat în floarea vârstei cu suflet de copil, inocent și inofensiv, uitat în scutece de creatorului suprem, însă harnic
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
troienelor spuzite în nuanța albăstruie a umbrelor. Liniștea pare mai deplină ca în toiul iernii! Același contrast se înregistrează și toamna, când prin poienele de miazăzi se cosește otava, iar pe platoul de lângă Mănăstirea Stânișoara, la 800 metri altitudine, se sapă cartofii și sfecla furajeră, se culeg legumele de pe straturi și...se bat, nucii (n.a.). (Spre nord-vest, când plouă mai tare, sau, când se topesc zăpezile iernii, din strunga albicioasă a muntelui dispus în amfiteatru, se prăvălește un șuvoi de apă
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
Draxeni, Mircești, Emil Racoviță ș.a. ,,Mă simt legat prin sînge de aceste locuri, îi place lui să declare, și după ce am cunoscut în amănunt istoria melegurilor mele natale, cuprinsă în planul mare al istoriei poporului, am fost aproape sigur că săpînd aici voi descoperi așezări de vechi sate românești. Rezultatele muncii mele n-au fost zădarnice. “ Valorificate în timp, descoperirile arheologice se întind între Neolitic și perioada feudală tîrzie, mai toate relatînd, prin conținutul lor, lucruri legate de obiceiurile și modul
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
și raion prin numeroasele texte create de dînsul pentru brigăzile artistice de amatori. A scris piese de teatru pentru păpuși, unele i s-au jucat. Fără pretenții stilistice deosebite, versurile sale au tîlcul înțelepciunii populare. Nu-i clipa o slovă Săpată-n granit, Pe muntele care încet l-am zidit. Cu tîlcul desprins Din multe istorii Purtăm înainte Șiraguri de glorii Cînd lespedea aspră înscrie o faptă Piciorul vînjos Mai urcă o treaptă Ideile-s aripi Spre larguri deschise Iar noi
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
fost ridicat de șeful postului de jandarmi din Dănești, V.Cercel, cu care și-a cumpărat apoi o moșie în apropiere de Lipovăț - Vaslui.); Curtea lui C. Rotaru. Locuința lui C. Rotaru se află în sectorul central al satului. Aici săpîndu se o pivniță, au fost scoase la lumină mai multe fragmente ceramice de vase lucrate din pastă grosieră cenușie cu fețele brun-cenușii, ornamentate, care aparțin culturii Noua. Tot aici au fost găsite și resturi de vase dacice executate din pastă
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]