4,770 matches
-
e cel al demnității mărturisirii Adevărului cu prețul propriului sânge. Dacă Iisus Hristos ar fi vorbit oamenilor mai frumos decât a vorbit și ar fi făcut minuni mai multe și mai mari decât a făcut, dar nu ar fi murit, scăldat pe Cruce în propriul Lui sânge, Dumnezeirea Lui ar fi fost îndoielnică și Învierea Lui incredibilă. Jertfa pe Cruce, sângele curs pe pământul îmbibat de păcatele omenești, I-au asigurat Învierea, confirmându-L Dumnezeu și Om, realizând transfigurarea lumii prin
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
și morală a acestor nefericiți. Șefii au fost izolați la Zarcă câte unul în celulă și li s-a aplicat tratament medical adecvat, ca și colaboratorilor lor apropiați. Asupra victimelor, pe lângă tratament medical s-a încercat trezirea morală. Mulți se scăldau, sărmanii de ei, ca porcii în mocirlă, unul altuia făcându-se draci, cum spun Sfinții Părinți. Câțiva au rupt cu păcatul și au venit la Biserică; am înțeles că pe cel ce vrea cu adevărat să se mântuiască și Dumnezeu
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
în România și să o rezidească așa cum i se arătase în vis. Încercând să reconstituie imaginea din vis, nu-și amintea să fi văzut nicăieri urmă de zid sau ruină a vreunei mânăstiri sau biserici, deși se jucase și se scăldase în apa Geoagiului cu toți copiii satului. Descoperind duhovnicului său vedenia, acesta i-a spus să mai aștepte și dacă visul se va repeta, să-l încunoștințeze. Visul s-a repetat și i-a fost descoperit duhovnicului. Acesta i-a
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
rubin, iar lanțul se preschimbă în ochi de Heruvimi ce leagănă în Cruce Hristoși în răstigniri... Și limba amuțește! Căci ochiul vede-n sine o lume fără nume și mai presus de minte, ca-n Dimineața Sfântă când Roua Învierii scălda în Bucurie piciorul Magdalenei... ... Ce sfânt e Visu-acesta! Dar ce Mistrie sfântă m-adaugă în Zidire ca Ana în „uimirea” suirilor pe schele? Ce taină-ascunde zidul crucificării mele de crapă de lumină, Lumină izvorând Golgotelor din mine, Iisusul meu Prea-Blând
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
ca unii care n-au știut să se iubească, trecând unul altuia greșelile inerente vieții pe pământ. Mântuitorul a spălat ucenicilor picioarele. Petru vrea să i se spele și capul și tot trupul. Dar Mântuitorul îi răspunde: „Cine s-a scăldat (e vorba de baia Botezului, curățirea a tot păcatul) nu are trebuință să-și spele decât picioarele” (Ioan 13, 10). Dacă mintea și inima noastră sunt mereu în atenție față de Dumnezeu și, totuși, o inducere în eroare ne-a făcut
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
împlinit-o sub toate jugurile străine sau asupririle nedrepte. Țăranul era "cel mai demn de cinste și cel mai curat și cel mai harnic dintre toți locuitorii acestei țări, așa cum fusese întotdeauna". Țăranii rămîneau cinstiți, în contrast cu boierii ipocriți, care se scăldau în lux, se dedau la jocuri obscene și la orgii cu lăutari țigani, și cu ciocoii. Viața la țară era "eternul spectacol divin al răsăriturilor de soare trandafirii, al apusurilor roșii, al amiezilor liniștite de vară, al serilor tainice și
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
menționa că fusese determinat să intenteze acțiune de consultarea documentelor "perfect autentice" găsite în posesia Legiunii. Continua, declarînd că avea grijă ca legionarul Codreanu ("admirat de atît de mulți") să primească un tratament "care nu este pe măsura greșelilor sale scăldate în sînge, ci a clasei lui sociale". Acestea fiind zise, Iorga "se va alătura comunității creștin-ortodoxe, așteptînd cu nerăbdare cea de A Doua Venire a lui Hristos". Ultimul din editorialele lui Iorga purta titlul Jos cu noua religie a Urii
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Nici mie nu mi-ar strica puțin «ozon». Vremea la Londra e insuportabil de caldă și arșița pare să întețească până și zgomotul circulației. O fi vreo legătură științifică între valurile de căldură și undele de sunet? Probabil că te scalzi toată ziua în mare. Întotdeauna mă gândesc la tine ca la un înotător pasionat. Te rog trimite-mi vești despre tine și, dacă treci prin Londra, am putea lua o băutură împreună. Sper că te-ai «statornicit» în chip fericit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
înclinată, dominată de priveliștea mării. Dar văd că o iau înainte. Căldura se încinsese. Temperatura se ridicase în timpul după-amiezei la douăzeci și ceva de grade, iar atmosfera licărea încă de arșiță. De pe coasta dealului se zăreau în depărtare promontoriile golfului, scăldate în ceața gălbuie a asfințitului. Imensul bol al mării sclipea într-un albastru foarte palid, pe care jucau miraje argintii și fulgerări de lumină. Tufișurile încărcate de trandafiri răspândeau un parfum dogoritor. Soneria, pe care o apăsasem tocmai când mi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
joasă, numai că, așa cum am mai arătat, năvala valurilor te saltă și te smulge întruna, și e cu neputință să-ți înfigi degetele de la mâini și de la picioare suficient timp încât să te poți smulge din apă. Cât m-am scăldat în mare, m-am gândit la lipsa de importanță a faptului că Hartley își pierduse frumusețea. Consideram că acesta e un gând bun, și m-am cramponat de el, pentru că îmi aducea, o dată cu duioșia, un strop de calm. După aceea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
parte de niște crampe fizice, pentru că mă așezasem într-o poziție extrem de inconfortabilă și nu îndrăznisem să fac o mișcare. În cele din urmă, mi-am dat drumul de-a rostogolul și apoi m-am târât pe pajiștea tunsă, udă, scăldată de lună. M-am ridicat țeapăn în picioare, am ieșit din grădină și am pornit să alerg pe potecă, în fața lunii care plonja în mare. Drumul spre casă l-am străbătut alergând. Am luat o gură de whisky și un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
m-am plictisit să adun pietre, am început să zac ceasuri întregi pe podul de stâncă boltită, dedesubtul căruia apa năprasnică se năpustea și se retrăgea din Cazanul lui Minn; îmi bălăbăneam picioarele pe marginea podului, lăsându-le să se scalde în zburătorul curcubeu de spumă. Încercam o sumbră plăcere fatalistă să urmăresc valurile, năvălind în groapa rotundă, adâncă și misterioasă, autonimicindu-se în furia clocotitoare a apelor potrivnice de care se izbeau, și pulverizându-se în spumă lăptoasă. Pe urmă, când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
reflecții. Ceea ce a dus la un dialog cu concluzii dintre cele mai deprimante. Ședeam amândoi pe jos, ea pe saltea, eu pe podeaua goală, cu picioarele întinse, privind fereastra lungă ce dădea în salon. Cămăruța interioară, de obicei întunecată, era scăldată acum în razele asfințitului, deși strălucirea crepusculară filtra în încăpere doar o lumină estompată, intimă. Am atins mâna lui Hartley. Mă simțeam electrizat de ea din creștet până în tălpi. Iubito, halatul meu de mătase îți vine foarte bine, dar n-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
căpătat brusc o forță extraordinară, iar eu mă simțeam extrem de slab, și însuși faptul de a o atinge devenise foarte neplăcut! Trupul rigid îi tremura din cap până-n picioare, ca străbătut de un primejdios curent electric. Fața îi era congestionată, scăldată în lacrimi, iar din gură i se prelingeau picuri de salivă. Vocea, răgușită, sfredelitoare, striga întruna; părea o făptură terorizată, sugrumată de furie, care scuipa obscenități, scotea un urlet de panică paroxistică, un „aaah“ ascuțit și prelungit, care se prefăcea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
ne dăm cu toții la o parte și încercă el mișcarea de respirație „gură la gură“. În scurt timp sosi și o ambulanță. James se îndepărtă și se așeză din nou pe iarbă. Se pare că turiștii, ducându-se să se scalde în jurul stâncilor din Golful Raven, văzuseră trupul lui Titus purtat de valuri în jurul colțului turnului, înotaseră până acolo și-l trăseseră pe uscat. Nimeni nu mai putea face nimic. Câțiva oameni îl întinseseră pe Titus pe o targă și-l
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
adus aminte că-mi pregătisem culcușul pe stânci. Am hotărât să dorm afară. Era o noapte caldă și se întunecase doar atât cât să fi izbucnit o puzderie de stele risipite, și arcul estompat, neclar, al Căii Lactee. Oricum, cerul era scăldat într-o lumină difuză, și mi-am adus aminte că trebuie să fie, cu o diferență de o zi sau două, miezul verii. Mi-am croit fără primejdie drum printre stâncile care mi-erau acum atât de familiare, deși, la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
timpuri perfective). Prezentul În funcție de situația sintactică a verbului-predicat, prezentul poate fi un timp absolut sau un timp relativ. Ca predicat al unei propoziții nondependente, verbul la prezent are valoare de timp absolut: „Parisul arde-n valuri, furtuna-n el se scaldă Turnuri ca facle negre, trăsnesc arzând în vânt -” (M. Eminescu) Caracterizând un verb-predicat al unei propoziții subordonate, prezentul se manifestă ca timp relativ; termenul de referință nu mai este momentul desfășurării procesului de comunicare, ci momentul acțiunii verbului regent, cu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
funcțional-sintactică a propoziției pe care o introduc este marcată numai de unele pronume (adjective) relative și numai în stil direct. Pronumele relative care și ce sunt mărci ale unor propoziții atributive: „Crezi tu că râul curge, că unda Care ne scaldă-i pururea nouă?” (Șt.Aug. Doinaș) Pronumele relativ compus cel ce marchează identitatea funcțională a propozițiilor introduse, în funcție de cazul la care se situează: • genitiv: atributivă: „Dar cuvintele sunt lacrimile celor ce ar fi voit așa de mult să plângă și n-
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de mângâieri. Freamăte și șoapte, Sunete de clopote Viorele pe vâlcele, Muguri pe rămurele, Ghiocei și toporași, Mielușei și iepurași; Puișori în pufișori, Stropi de-argint pe mărțișori, Ciripit de ciocârlii, Ouă roșii la copii; Și miresme-ncântătoare De cireși scăldați în floare Toate spun cu-adevărat Că „Hristos a înviat!” De Paști Primăvară, primăvara, Mieii zburda pe câmpii, Flori în soare râd pe-afară Ne vin Paști după Florii, Ouă roșii vom ciocni. Ne-om plimba-n vacanță-n tihna
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
răstignirea lui Hristos. Pe fruntea ei Majestoasă, păru-i negru ncet îl strâng e O coroană prea frumoasă, ce ca mii sori strălucea, Pietrele de diamante, când lumina se răsfrânge Și cu drag a lor mici raze, în lumină se scăldau. Cercei lungi de-ntregi smaralde, l-ambelei urechi i-atârnă Pe-a lor verige de aur, partea ce vine în mijloc Drăgălași se vedea mândru, cum strălucea ca l umina Câte o piatră de zamfire, de fura văzul pe loc. Peste
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
pe nei. De la Cantemir până la Eminescu și de la Sadoveanu până la Valeri u D. Cot ea. „Grasa de Cotnari, grea ca untdelemnul, avea ascuns în miracolul ei, înălțimea locului, misterul unicat din inima țărânii, lumina caldă ce-n aurea versanții Cătălinei, scăldând cristalul boabelor în chintesența astrală. Da, astrală, pentru că, pentru a nu-și pierde această esență divină, culesul strugurilor se făcea numai sub invazia luminii. Octav Dessila îl va imortaliza în romanul „Iubim”, după ce vizitase podgoria boierului Manole Arcașu. Apoi vin
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
se lipească pe tălpi o fărâmă de țărână de pe cizma domnitorilor - și pe suflet o umbră luminoasă de duh ce străjuiește atmosfera. Acolo calci pe stindarde de bouri și hematiile eroilor căzuți în atâtea lupte cu năvălitorii nomanzi. Acolo te scalzi în istor ia ce ne îndreptățește nouă stirpea de români, pentru că spunea Neculce: „Și mai bine le place vinul cel cu pelin... oaspeților de la Răsărit, prin iunie 1711, când Petru cel Mare vizita Iașii”. „Doctorie este însă tot Cotnariul - spun
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
-voi Odihnei de mormânt. în fundul Boltei Reci în liniște mă-ngroape Să dorm cel somn de veci De vin mereu aproape Apoi la cap nu vreau Să-mi verse lacrimi calde, Ci lutul rece al meu Cotnarul să mi-l scalde. De cum pe ce răsar Și stelele și luna, S-aud cum în pahar Cotnarul cade-ntruna. Despărăchete Cu Cotnarul radicalii Mi se luptă ca eroi, Fie - oricât de tare fie, Niciodată înapoi! După multă frământare în picioare de slăbesc Nici
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
asigurate la tabăra de vară NEW PARADISE din Eforie Nord, chiar pe malul mării ceea ce ne-a oferit prilejul, pe lângă emoții, să ne bucurăm de aerul proaspăt al mării, de minunata priveliște, de valuri, chiar și de câteva clipe de scăldat în apa caldă, dar și ocazia de a admira cu toții momentele de neuitat ale răsăritului soarelui în cele trei dimineți de pe parcursul perioadei competiției. Sâmbătă, 29 mai 2010, ziua cea mare a competiției ce a avut loc la Casa de
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
ochii la rumenele frunze, am zis că nu este un alt anotimp mai frumos decât toamna și am jurat să mă duc la fiecare petrecere, în fiecare an. Andreea Sfetcu VARA Este vară cu cer albastru de nu-mă-uita. Fluturii se scaldă în culorile florilor, iar în iarba mătăsoasă, un greier mic își cântă balada veselă. Un fluture rătăcit, aeroplan al visurilor mele, zboară printre copacii-flăcări de lumânări verzui. Razele soarelui sunt ca o plasă a gândurilor mele. Acest vis sălbatic îl
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]