6,135 matches
-
acest caz, libertatea e asociată cu o participare încă scăzută la rațiune, iar nu cu plenitudinea ei. Pentru grecii vechi însă, a fi liber nu însemna altceva decît a fi om în deplinătatea dezvoltării lui, în statura lui întreagă. Asemenea sclavilor și copiilor, barbarii și femeile erau considerați oameni neîmpliniți, neterminați, necrescuți pînă la capăt. în ce privește femeile, această incompletitudine ținea, potrivit doctrinelor medicale antice, chiar de genele lor. Femeile erau, prin natura lor, mai reci și mai umede, mai fluide, mai
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
monarhia lui absolută"65. Rezumată astfel, ipoteza lui Filmer lasă să se înțeleagă fără echivoc că oamenii nu pot avea niciodată libertatea de a-și alege conducătorii sau formele de guvernare. "Prinții au o putere absolută, și prin drept divin; sclavii nu pot avea niciodată dreptul la încheierea unui pact sau la consimțământ. Adam a fost un monarh absolut, la fel și toți regii de după el"66. În Primul tratat, această poziție confuză este atacată de către Locke din trei puncte de
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
nu poate încredința altuia o asemenea putere"80. O astfel de putere, numită despotică, nu apare decât o dată cu uzurparea drepturilor naturale; ea presupune starea de război și instituirea unei relații de dominație bazată pe forță - cum este puterea stăpânului asupra sclavului sau a cuceritorului asupra celui cucerit. Dar această relație nu este echivalentă cu o convenție, cum era cazul la Hobbes. "Prizonierii (...) sunt supuși unei puteri despotice care nu se naște dintr-un contract și nici nu este capabilă de așa ceva
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
definesc individul vor fi recunoscute ulterior drept criterii ale individualismului. Chiar dacă nu regăsim în limbajul filosofului englez termenul de "inalienabil", putem deduce că el le considera astfel, din moment ce nici un om "nu poate deveni printr-un pact sau prin propriul consimțământ sclavul nimănui și nici nu se poate supune puterii absolute și arbitrare a altui om care să-i poată hotărî viața după placul său"113, "căci nimeni nu poate transfera altcuiva mai multă putere decât are în el însuși și nici
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
mai mult de natură în calitatea sa de copil, dar este mult mai obligat social în calitatea de soț. O altă formă de societate căreia Hobbes îi atașa o importanță majoră în formarea societății civile este aceea dintre stăpân și sclav. Locke refuză să admită că sclavul și stăpânul, în sensul strict al termenilor, pot forma vreodată o astfel de societate, "căci un om, neavând putere asupra vieții sale, nu poate deveni printr-un pact sau prin propriul consimțământ sclavul nimănui
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
sa de copil, dar este mult mai obligat social în calitatea de soț. O altă formă de societate căreia Hobbes îi atașa o importanță majoră în formarea societății civile este aceea dintre stăpân și sclav. Locke refuză să admită că sclavul și stăpânul, în sensul strict al termenilor, pot forma vreodată o astfel de societate, "căci un om, neavând putere asupra vieții sale, nu poate deveni printr-un pact sau prin propriul consimțământ sclavul nimănui"53. Perfecta condiție de sclavie nu
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
și sclav. Locke refuză să admită că sclavul și stăpânul, în sensul strict al termenilor, pot forma vreodată o astfel de societate, "căci un om, neavând putere asupra vieții sale, nu poate deveni printr-un pact sau prin propriul consimțământ sclavul nimănui"53. Perfecta condiție de sclavie nu e nimic altceva decât o prelungire a stării de război, căci, pe de o parte, stăpânul dispune de o putere absolută asupra vieții sclavului, ceea ce este în contradicție cu orice caracteristică a vieții
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
poate deveni printr-un pact sau prin propriul consimțământ sclavul nimănui"53. Perfecta condiție de sclavie nu e nimic altceva decât o prelungire a stării de război, căci, pe de o parte, stăpânul dispune de o putere absolută asupra vieții sclavului, ceea ce este în contradicție cu orice caracteristică a vieții sociale, iar pe de altă parte sclavul are suficientă forță încât, dacă consideră insuportabile condițiile existenței sale, să se poată opune stăpânului, fie și cu prețul vieții. Acest gen de relație
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
nu e nimic altceva decât o prelungire a stării de război, căci, pe de o parte, stăpânul dispune de o putere absolută asupra vieții sclavului, ceea ce este în contradicție cu orice caracteristică a vieții sociale, iar pe de altă parte sclavul are suficientă forță încât, dacă consideră insuportabile condițiile existenței sale, să se poată opune stăpânului, fie și cu prețul vieții. Acest gen de relație care nu se bazează pe contract nici nu poate da naștere unui contract. Societatea apare în cadrul
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
pe contract nici nu poate da naștere unui contract. Societatea apare în cadrul unui sistem de obligații între persoane capabile să le îndeplinească, și nu poate apărea între ființe aflate în raporturi de forță. În momentul în care între stăpân și sclav intervine "un contract, o înțelegere pentru limitarea puterii, de o parte, și pentru supunere, de alta, starea de război și sclavia încetează atâta timp cât durează contractul"54. Anumite tipuri de guvernare precum monarhia absolută sunt considerate de Locke drept forme de
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
Spre deosebire de Thomas Hobbes, care nu recunoaște dreptul poporului de a se revolta împotriva cârmuirii, Locke este de părere că poporul are dreptul de a recurge la insurecție, împotriva forței și a violenței. Atunci când legislatorii distrug bunurile poporului, transformând oamenii în sclavi, ei se situează în starea de război față de popor. A spune că acest drept la insurecție dă naștere războaielor civile, distrugând pacea și că, prin urmare, el ar trebui negat este același lucru cu a spune că oamenii cinstiți nu
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
unei ordini anterioare și superioare oricărei forme sociale, legea naturală acordă poporului și fiecărei ființe umane dreptul de a judeca eventual dacă este sau nu privat de libertate. Dacă guvernanții atentează la proprietatea oamenilor sau dacă încearcă transformarea lor în sclavi, orice obligație la supunere încetează, iar poporul este îndreptățit să recurgă la forță pentru a se apăra de forță 24. Prin urmare, putem spune că nu indivizii luați separat, ci poporul, văzut ca un corp unic este acela care reclamă
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
propria viață sau de a lua viața sau proprietatea altora"65. În consecință, a deține puterea absolută asupra cuiva înseamnă nu numai o nedreptate, ci și o decădere din condiția umană. Condiția de stăpân absolut o implică pe aceea de sclav, care nu poate fi asimilată condiției umane, căci omul este o creație a naturii. Aceasta l-a înzestrat cu puterea de a-și conserva viața, nu în mod instinctiv, ci prin exercitarea în mod rațional a libertăților sale. Comunitățile care
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
trei sute de ani de sclavie"100 asupra cetățenilor americani. Prin urmare, nu există, consideră Chapman, un loc anume sau o anumită persoană care să poarte vina, precum un țap ispășitor. Vina și povara celor trei sute de ani de comerț cu sclavi pe care cei cincizeci de ani de la abolirea sclaviei în Statele Unite nu le-au putut, pur și simplu, șterge cu buretele, au lăsat "urme ale viciilor respective pe fețele"101 americanilor, așa cum nicăieri în Europa sau în lume nu s-
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
de luptă"696. Implicarea ideologiilor în practicile sociale, alături de îndemnul înspre schimbare sau menținere a relațiilor sociale pe care îl oferă indivizilor definește locul privilegiat al luptei pentru putere și dominare: astfel, de pildă, "în zilele dinaintea Războiului Civil, percepția sclavilor ca "proprietate" a servit proprietarilor drept motiv pentru a îi controla. Pentru sclavi, aceeași percepție a servit drept imbold la revoltă"697. Pe de altă parte, remarcă McKerrow, dezvăluirea discursului puterii în acest context nu se rezumă la simpla identificare
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
menținere a relațiilor sociale pe care îl oferă indivizilor definește locul privilegiat al luptei pentru putere și dominare: astfel, de pildă, "în zilele dinaintea Războiului Civil, percepția sclavilor ca "proprietate" a servit proprietarilor drept motiv pentru a îi controla. Pentru sclavi, aceeași percepție a servit drept imbold la revoltă"697. Pe de altă parte, remarcă McKerrow, dezvăluirea discursului puterii în acest context nu se rezumă la simpla identificare a ideologiilor antinomice ce determină lupta pentru putere și dominare. Dacă așa ar
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
dacă mai există vreo cale de întoarcere. Savatie Baștovoi realizează și el o proiecție romanescă în care pune omenirea să urmeze calea deschisă de mințile filosofice ce au relativizat morala. Se ajunge la o societate profund polarizată, de stăpâni și sclavi, în care postura de stăpân este întărită prin argumentul că unii se nasc pentru a fi astfel. În numele unei corectitudini politice, se poate ajunge la dezumanizare rapidă: bătrânii trebuie să fie eutanasiați, nașterea trebuie să fie controlată sever, creșterea populației
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
tuturor, acest tip de devenire netrebnică. Cartea lui Baștovoi, Diavolul este politic corect, propune un scenariu al unei deveniri pe care spectrul combinării unor idei decupate din Nietzsche, Malthus, ori Russell, l-ar putea ușor configura. O lume scindată în sclavi și stăpâni, o lume controlată prin tehnici de rarefiere a populației care amenință suprapopularea Pământului, ar putea oricând răsări. Stă în puterea noastră, a fiecărui individ, dar mai ales a decidenților politici, să alegem alternative salutare și nu pe cele
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
eliberare de teroarea trecerii timpului însoțit de tehnici recuperatorii medicale, sunt două dimensiuni ale abundenței care devine un mic zeu la care se închină bogații care au făcut legea pentru ei. - Lumea lui Nietzsche în romanul lui Baștovoi: stăpâni și sclavi. Stăpânul, cel cu voință de putere, dispune de viața sclavului, considerat explicit un dobitoc. Stăpânul duce o viață după principii hedoniste. Plăcerea este țelul acestei vieți. Mai apare o categorie care transgresează criminala lege: creștinii. Și această sciziune este perfect
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
sunt două dimensiuni ale abundenței care devine un mic zeu la care se închină bogații care au făcut legea pentru ei. - Lumea lui Nietzsche în romanul lui Baștovoi: stăpâni și sclavi. Stăpânul, cel cu voință de putere, dispune de viața sclavului, considerat explicit un dobitoc. Stăpânul duce o viață după principii hedoniste. Plăcerea este țelul acestei vieți. Mai apare o categorie care transgresează criminala lege: creștinii. Și această sciziune este perfect nietzscheană. Nietzsche nu invalidează capacitatea creștinului autentic, care se macină
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
că poți fi liber chiar și în închisoare (pp. 181, 192)... Mult mai modești, autorii dialogului nu cereau decât libertăți. își puneau chiar și întrebarea: Al cărui joc îl face conștient ori nu Noica? (p. 177). Sub motiv că Epictet (sclav) sau Esop (închis) puteau fi liberi (spiritual vorbind și cu intermitență), putem scuza suprimarea libertății unui popor întreg? închidem chiar pe... toată lumea? Fiindcă ea tot se... deschide în celulă? S-ar părea că parodiez și totuși autorii dialogului trag, îndrăzneț
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
că regimul culturii actuale audio-vizuale, intens mediatizată, exercită o influență tot mai puternică. Dar, în definitiv, care este diferența dintre adevăratul om de cultură, chiar publicist mai mult sau mai puțin ocazional, și simplul jurnalist cultural? De ce să rămânem doar sclavii efectului imediat, ai succesului de o zi? Eternii admiratori ai micului text de actualitate? Ai butadelor de cafenea, tipice culturii orale, încă rezistentă și de mare prestigiu, gen Țuțea? De ce Țuțomania cum s-a și spus ar fi idealul culturii
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
al cărui statut juridic a fost adesea comparat în istoriografie cu cel al Principatelor Române, era condus de Pașa numit de Poartă doar de jure, puterea aparținând de facto beilor mameluci - un grup de conducători compus, mai ales, din foști sclavi circasieni, convertiți la Islam. Unul dintre ei, Ali-bey, a invadat Siria în 1771, iar la începutul secolului al XIX-lea, Mehmed Ali, personalitate complexă și controversată, a declanșat, prin acțiunile sale, mai multe crize ale chestiunii orientale. Aceste libertăți, conferite
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
îl reprezintă întrebarea " Este o dietă vegetariană adecvată nutrițional?", care conține presupoziția ascunsă că o dietă vegetariană ar putea fi pusă la îndoială în privința adecvării ei nutriționale. Acesta este un caz asemănător, după Singer 205 cu acela al proprietarilor de sclavi care susțineau că economia Sudului s-ar prăbuși fără munca sclavilor. În fine, alte cazuri mult discutate de "speciism" sunt folosirea animalelor pentru experimente medicale sau în alte scopuri, așa cum ar fi petrecerea timpului liber. Asupra tuturor acestor aspecte voi
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
presupoziția ascunsă că o dietă vegetariană ar putea fi pusă la îndoială în privința adecvării ei nutriționale. Acesta este un caz asemănător, după Singer 205 cu acela al proprietarilor de sclavi care susțineau că economia Sudului s-ar prăbuși fără munca sclavilor. În fine, alte cazuri mult discutate de "speciism" sunt folosirea animalelor pentru experimente medicale sau în alte scopuri, așa cum ar fi petrecerea timpului liber. Asupra tuturor acestor aspecte voi discuta în detaliu într-un capitol viitor. Se poate vorbi și
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]