4,338 matches
-
stipelele sunt transformate în 2 ghimpi puternici), cu frunze imparipenat-compuse. Florile au corolă albă, sunt grupate în raceme pendule și conțin robininâ, acaciină, uleiuri volatile etc., fiind utilizate în industria parfumurilor, iar în medicina populară se recomandă pentru calmarea tusei. Scoarța de salcâm se folosește în hiperaciditate, în ulcer gastric și duodenal și ca purgativ. Plante cu frunze alterne sau opuse, cu flori bisexuate actinomorfe (rar zigomorfe), răspândite mai ales în zona tropicală și subtropicală, puține în regiunile temperate. Fructul este
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
albus L. (frăsinel) are rizomi și rădăcini adventive. Tulpina erbacee ajunge la 80 cm inălțime, iar florile sunt alb-roze, puternic mirositoare. În tulpină și în frunzele mari, penat-sectate, se află alcaloizi toxici. Partea subterană are proprietăți diuretice și vermifuge, iar scoarța conține ulei volatil, fiind tonică și stimulentă. Crește în locuri însorite și în pădurile de cer și gîrniță. Citrus cuprinde 12 specii lemnoase cu frunze persistente (uneori cu un spin la bază). Florile sunt albe, cu androceu poliadelf. Fructul este
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
Fructul este o capsulă spinoasăce se deschide prin trei valve și conține 1-2 semințe mari. Aesculus hippocastanum (castanul porcesc) este un arbore ornamental dar semințele au și utilizări medicinale datorită conținutului bogat în zaharuri, ulei, baze purinice, saponozide ș.a. Frunzele scoarța florile și semințele de castan au proprietăți antiinflamatorii și astringente. Sunt plante erbacee, cu flori bisexuale, actinomorfe sau zigomorfe, pentamere. Fructul schizocarp prezintă uneori adaptări pentru autodiseminare. Au frunze opuse (sau verticilate), simple, întregi, nestipelate. Flori actinomorfe, cu 5 sepale
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
de Poziționare Globală" (GPS), a permis determinarea cu precizie a schimbărilor de înălțime ale stațiilor față de un sistem de referință geocentric global. Observațiile de GPS executate la stațiile maregrafelor permit separarea variațiilor relative ale nivelului mării de mișcările verticale ale scoarței terestre, din înregistrările de nivel astfel:
Nivelul mării () [Corola-website/Science/302410_a_303739]
-
de familie românesc, de proveniență din zona județului Cluj. Celebrul lingvist român, Iorgu Iordan, în "Dicționarul numelor de familie românești", București, Editura Științifică și Enciclopedica, 1983, explică proveniență acestui nume de la un instrument muzical numit hurgoiu, însemnând "bucium făcut din scoarță de salcie". În Ungaria, în orașul Giula/Jula/Gyula din județul Bekes/Bichis, numele se întâlnește dinainte de 1804, iar în orașul Békés-Csaba un nume asemănător apare dinainte de 1763 (ex: Hirgo Peter, muzicant, născut în 1763 în Békés-Csaba și decedat tot
Hurgoi () [Corola-website/Science/302415_a_303744]
-
fluorului (nemetal care reacționează cu toate elementele inclusiv unele gaze nobile). Reacționează și la cald și la rece cu azotul. Alți compuși interesanți sunt carburile (WC,WC și WC)ce se aseamăna prin duritate cu diamantul. Procentajul de wolfram în scoarța pamântului este de circa 0,0001 g/t, sau 0,0064 procentaj de greutate (Valoarea Clarke). Wolframul nu apare în formă curată, ci în formă de oxizi și wolframate. Cele mai importante minereuri de wolfram sunt wolframit (Mn, Fe)WO
Wolfram () [Corola-website/Science/304472_a_305801]
-
l este elementul chimic cu simbolul Cd și numărul atomic 48. Acest metal alb-strălucitor este asemănător din punct de vedere chimic cu alte două elemente chimice din grupa 12, zincul și mercurul. Concentrația medie a cadmiului în scoarța Pământului este intre 0.1 și 0.5 parți per milion (ppm). A fost descoperit în 1817 simultan de către și , amândoi din Germania, ca și o impuritate a carbonatului de zinc. l este un component minor în majoritatea minereurilor de
Cadmiu () [Corola-website/Science/304476_a_305805]
-
oxigenul, formând numeroși compuși, fiind astfel mult prea reactiv pentru a fi găsit în stare nativă pe Pământ. Datorită concentrației sale reduse în componența mineralelor, descoperirea germaniului a avut loc târziu. Germaniul ocupă locul 50 ca și abundență în compoziția scoarței terestre. In 1869, Dmitri Mendeleev a prezis existența elementului, precum și unele proprietăți ale acestuia pe baza poziției sale in Tabelul periodic, numindu-l ekasiliciu. Aproape două decenii mai târziu, Clemens Winkler descoperă germaniul (alături de argint si sulf), în argirodit. Deși
Germaniu () [Corola-website/Science/304539_a_305868]
-
autopsiei, constată modificări nedescrise până atunci, sub forma reducerii masei creierului, în special în regiunile frontale și parietale, dispariției unui mare număr de celule nervoase în aceste regiuni și apariției unor acumulări de substanțe proteice ca plăci dispuse în întreaga scoarță cerebrală. La 3 noiembrie 1906, în cadrul celei de a 37-a Conferință a Psihiatrilor germani din Sud-vest ținută la Tübingen, Alzheimer prezintă comunicarea asupra unei forme "particulare de îmbolnăvire a scoarței creierului" ("eine eigenartige Erkrankung der Hirnrinde"). Constatările făcute apar
Alois Alzheimer () [Corola-website/Science/304577_a_305906]
-
acumulări de substanțe proteice ca plăci dispuse în întreaga scoarță cerebrală. La 3 noiembrie 1906, în cadrul celei de a 37-a Conferință a Psihiatrilor germani din Sud-vest ținută la Tübingen, Alzheimer prezintă comunicarea asupra unei forme "particulare de îmbolnăvire a scoarței creierului" ("eine eigenartige Erkrankung der Hirnrinde"). Constatările făcute apar în anul următor sub forma unui articol de două pagini în revista de specialitate ""Allgemeine Zeitschrift für Psychiatrie und psychisch-gerichtliche Medizin"" (1907, vol. "64", pp. 146-48). Acesta a fost primul caz
Alois Alzheimer () [Corola-website/Science/304577_a_305906]
-
din trecut sunt vizibile în zona de munte din întreg sudul Algeriei. Uneori acestea iau forme ciudate de columne și de conuri, formate prin răcirea lavei vulcanice. Orogeneza masivului Ahaggar a avut loc în câteva etape succesive, determinate de mișcările scoarței terestre. Ultimul proces de acest tip a avut loc în același timp cu formarea Alpilor. Formațiunile neobișnuite de piatră, care pot fi admirate în prezent în Ahaggar, provin din această perioadă, încheiată acum câteva milioane de ani. Formațiunile alcătuiesc în
Ahaggar () [Corola-website/Science/304590_a_305919]
-
plastic între 2 straturi de sticlă. Astfel, sticla nu sare în bucățele când e spartă. Se spune despre sticlă că atunci când se sparge, spărtura are o formă de scoică, aceasta fiind numită concoidală. Oxigenul este cel mai răspândit element din scoarța Pământului. 46.6% din greutatea scoarței este oxigen. Oxigenul apare în oxizi și în combinații cu alte elemente. El apare și în alte substanțe cu o mare răspândire pe glob, cum ar fi carbonatul de calciu, apa sau bioxidul de
Mineral () [Corola-website/Science/304616_a_305945]
-
Astfel, sticla nu sare în bucățele când e spartă. Se spune despre sticlă că atunci când se sparge, spărtura are o formă de scoică, aceasta fiind numită concoidală. Oxigenul este cel mai răspândit element din scoarța Pământului. 46.6% din greutatea scoarței este oxigen. Oxigenul apare în oxizi și în combinații cu alte elemente. El apare și în alte substanțe cu o mare răspândire pe glob, cum ar fi carbonatul de calciu, apa sau bioxidul de siliciu- SiO, cea mai răspândită substanță
Mineral () [Corola-website/Science/304616_a_305945]
-
în alte substanțe cu o mare răspândire pe glob, cum ar fi carbonatul de calciu, apa sau bioxidul de siliciu- SiO, cea mai răspândită substanță, denumită general ca și cuarț. Următorul pe listă e siliciul -prezent în 27.7% din scoarța planetei. Sursa principală de fosfor, folosit în îngrășăminte, este apatitul care se găsește în unele roci sedimentare și în acumulările de guano - fecale de lilieci și păsări. Scara Mohs a durității a fost gândită și inventată de mineralogul german Friedrich
Mineral () [Corola-website/Science/304616_a_305945]
-
miliarde de neuroni, fiecare dintre ei având cam 10.000 de conexiuni. Creierul funcționează ca un sistem centralizat complex la un nivel superior, ce coordonează comportarea organismului în funcție de informațiile primite. De fapt, nu toate informațiile de la nervii periferici ajung până la scoarța cerebrală, ci sunt prin împletiturile nervilor (plexuri) reținute la unii centri nervoși externi, precum măduva spinării sau bulbul rahidian. Deci, la unele informații reacționăm inconștient prin reflexe. La animalele cu un sistem nervos superior, ca și la om, există acest
Creier () [Corola-website/Science/304662_a_305991]
-
37-a Conferință a Psihiatrilor Germani din Sud-Vest ținută la Tübingen și publicat în revista de specialitate ""Allgemeine Zeitschrift für Psychiatrie und Psychisch-Gerichtliche Medizin"" (1907, vol. "64", pp. 146-48) sub titlul "Eine eigenartige Erkrankung der Hirnrinde" ("O îmbolnăvire particulară a scoarței creierului"). este cea mai frecventă formă de demență la persoanele în vârstă și reprezintă jumătate din totalitatea cazurilor de demență. Pentru țările europene se estimează că la persoanele în vârstă de 65 de ani frecvența bolii Alzheimer este de ca
Boala Alzheimer () [Corola-website/Science/304717_a_306046]
-
debut gradat, bolnavul dezvoltă anumite strategii pentru a-și disimula dificultățile, pentru un anumit timp își păstrează o ""fațadă"" înșelătoare, declinul însă se agravează progresiv. La examenul macroscopic (cu ochiul liber) creierul arată o reducere accentuată a volumului, datorită atrofiei scoarței cerebrale ("Atrofie corticală") cu micșorarea circumvoluțiilor cerebrale (pliurile creierului), predominant în regiunile frontală, parietală și temporală, lărgirii șanțurilor dintre circumvoluțiuni, a cisternelor cerebrale și a ventriculilor cerebrali ("hidrocefalie externă și internă"). Examenul histopatologic (microscopic) pune în evidență , în special prin
Boala Alzheimer () [Corola-website/Science/304717_a_306046]
-
evidență , în special prin folosirea unei tehnici speciale de colorare cu impregnare argentică, leziuni caracteristice, observate și descrise deja de Alzheimer: Aceste modificări determină progresiv moartea unui număr din ce în ce mai mare de neuroni, în special în structurile importante pentru activitățile cognitive: scoarța frontală, hipocampul, nucleul bazal al lui Meynert ș.a., astfel încât creierul nu își mai poate îndeplini normal funcțiile. Nu se cunoaște cu siguranță cauza care provoacă boala Alzheimer, dar este posibil să existe mai multe cauze care concură la apariția bolii
Boala Alzheimer () [Corola-website/Science/304717_a_306046]
-
Venus era cea mai interesantă dintre toate planetele. Credeau chiar că era mai importantă decât Soarele. Urmăreau cu atenție cum parcurgea toate fazele. Erau observatori perspicace, sensibili la ciclul natural al soarelui, lunii și planete. Maiașii scriau pe hârtia din scoarță de copac, numită codex. Doar patru dintre aceste codexuri au supraviețuit. O caracteristică a acestei civilizații, cea mai înfloritoare din America precolumbiană, o constituie faptul că principalele orașe și construcții monumentale au fost construite în locuri greu accesibile. Construcțiile destinate
Civilizația mayașă () [Corola-website/Science/303499_a_304828]
-
mineralogul austriac Franz-Joseph Müller von Reichenstein. Telurul a fost studiat însă abia în 1798, de către chimistul german Martin Heinrich Klaproth, același care a descoperit uraniul, zirconiul și ceriul. Telurul este un element relativ rar, iar conținutul din acest nemetal al scoarței terestre este de 1·10la sută. Telurul poate fi găsit în minereurile de aur ale Transilvaniei, unde este găsit în compuși ca telururi de aur, argint, mercur, nichel, cupru, bismut, platină, etc. În afară de Transilvania, telurul se mai găsește la Colorado
Telur () [Corola-website/Science/303500_a_304829]
-
Suweis السويس , Sharm el Sheikh شرم الشيخ , Dahabدهب , Eilat אילת , Aqaba العقبة , Jeddahجدة , Al Hudaydah الحديدة. Marea Roșie se mărește pe zi ce trece. Imaginile din satelit arată că Placă Tectonica Arabica și Placă Africană se distanțează una de alta, întinzând scoarță Pământului și lărgind capătul sudic al mării.
Marea Roșie () [Corola-website/Science/303575_a_304904]
-
ul, jep ("Pinus mugo Turra", "Pinus montana Mill"), este un arbust cu tulpină culcată sau ascendentă, ramificată, cu crengile plecate la pământ; scoarța este cenușie-brună, crăpată în plăci neregulate; cu frunze aciculate, câte două, rigide, îngrămădite câte două spre vârful lujerului, în "coadă de vulpe", adesea încovoiate spre lujer în formă de seceră, de un verde viu și cu olungime de 3-8 cm
Jneapăn () [Corola-website/Science/303636_a_304965]
-
ul este formațiunea geologică de formă conică formată din acumularea materialelor rezultate din erupția magmei dintr-un focar situat la adâncime în manta sau scoarța unui corp ceresc (precum planeta Terra), printr-o deschizătura a scoarței denumită ventră vulcanică. Magma este un amestec lichid compus din diferite minerale care se află în stare topită, gaze și bucăți solide de diferite roci. Globul terestru are mai
Vulcan () [Corola-website/Science/303849_a_305178]
-
ul este formațiunea geologică de formă conică formată din acumularea materialelor rezultate din erupția magmei dintr-un focar situat la adâncime în manta sau scoarța unui corp ceresc (precum planeta Terra), printr-o deschizătura a scoarței denumită ventră vulcanică. Magma este un amestec lichid compus din diferite minerale care se află în stare topită, gaze și bucăți solide de diferite roci. Globul terestru are mai multe straturi. Profunzimea fiecărui strat geologic este determinată de greutatea specifică
Vulcan () [Corola-website/Science/303849_a_305178]
-
fapt ce determină topirea rocilor cu formare de gaze. Acest fenomen cauzează presiuni deosebit de mari, gazele cautând sa străpungă straturile de la suprafața Pământului. Rocile vecine magmei suferă procese de transformare, fiind numite roci metamorfice. Un vulcan se formează prin ridicarea scoarței, alcătuind „conul vulcanului”, sub presiunea gazelor și magmei (rocile topite). Materiile incandescente ies la suprafață printr-un crater (deschidere cu forme si diametre diferite). Un crater puțin adânc se numește "pateră". Cu toate că vulcanii sunt în general asociați cu fenomenul de
Vulcan () [Corola-website/Science/303849_a_305178]