4,368 matches
-
acumulare a materiei uscate sau a normei de creștere a culturii Producția pe unitatea de suprafață scade odată cu deficitul de apă, dar crește odată cu mărirea densității plantelor până la 90 plante/m2 (GHASSEMI-GOLEZANI K. și colab., 1998). Rezistența destul de mare la secetă dar și sensibilitatea la gradul de umiditate al solului, face ca năutul să se cultive cu rezultate destul de bune în 54 zonele cu deficit de apă, iar în cadrul tehnologiei de cultivare aplicarea udărilor prin irigare, trebuie să se efectueze în
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
ferește de solurile foarte fertile, unde leagă rău, dar mai ales de cele argiloase și nestructurate. Terenurile cele mai bune sunt mijlocii sau ușoare, numai să fie adânci, pentru că își poate manifesta din plin caracteristica sa și anume rezistența la secetă (BONCIARELLI F., 1989). Solurile foarte puțin potrivite sunt cele argiloase, grele, reci și slab aerate; cu totul nerecomandabile fiind solurile excesiv de umede. Năutul folosește bine solurile nisipoase și cele ușor alcalinizate în comparație cu alte leguminoase, dar este o plantă sensibilă la
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
varianta tratată cu Nitragin 2 flacoane/ha și cu 152% față de martorul netratat (tabelul 93). Dacă se ține cont de faptul că năutul este una din cele mai rezistente leguminoase pentru boabe la condițiile climatice mai puțin favorabile (temperaturi ridicate, secetă) și că planta reacționează bine la fertilizarea cu îngrășăminte chimice, în doze moderate, realizând producții ce pot depăși 3.000 kg/ha, se poate afirma că pe viitor această cultură se poate extinde mult în țara noastă, iar în Câmpia
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
trei epoci au fost de maxim 17%, în anul 1999 acestea au ajuns chiar până la 46%. Analizând producția obținută în anul 2000, se poate afirma că aceasta a fost mai mică decât în ceilalți doi ani luați în studiu, datorită secetei prelungite in acest an. Semănatul în epoca a III-a, când temperatura solului avea 70C (24 aprilie 2000) năutul a obținut cele mai scăzute rezultate, producția de boabe fiind de numai 992 kg/ha, cu 27% mai mică decât la
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
ia banii) Și mîna greblă se făcu. Vecin 2: Mamă, ce potălău cu două perechi sfrijite! Ăsta noroc! Vecin 3: Fraților, potul ăsta mi-a făcut o foame de nu vă văd! Vecin 1: Pe masă, în sufragerie era cam secetă... Vecin 3: Facem un raid pe la bucătărie. Mă-nțeleg eu cu băbuța. (pleacă spre bucătărie) Pînă mă-ntorc, dați-i drumul cu mînă moartă. (lumina se mută în sufragerie; se deschide ușa și intră Val) Vecin 1: Numai că, fii
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
ia banii) Și mîna greblă se făcu. Vecin 2: Mamă, ce potălău cu două perechi sfrijite! Ăsta noroc! Vecin 3: Fraților, potul ăsta mi-a făcut o foame de nu vă văd! Vecin 1: Pe masă, în sufragerie era cam secetă... Vecin 3: Facem un raid pe la bucătărie. Mă-nțeleg cu băbuța. (pleacă spre bucătărie) Pînă mă-ntorc, dați-i drumul cu o mînă moartă. (lumina se mută în sufragerie; se deschide ușa și intră Val) Val: (pare că a băut
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
acolo este junghiul pe care îl tratează cu tutun și cu muștar, ceapă, ulei, din care se face un "bleasc" "și se pune pe locul ăla să tragă durerea" ("Junghiul"). Oamenii cred în vise, dintre care unele reflectă groaza de secetă ("Apele creșteau și Țața Maria se temea de sfârșitul lumii"), cred în iele, în vrăjitori, în jocul albastru al comorilor: Comorile joacă noaptea pe dealuri". Satul este patronat iarna de lupi și de Moșul, fostul logofăt din Velești, care dă
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Apare obsesiv ideea că lumea stă sub semnul calvarului, o negură de dor și deznădejde cuprinde lumea, un Hristos străin urcă Golgota, fântâna se spânzură de cumpenele ei, din hornul casei iese bălegar în loc de fum; întregul univers stă sub semnul secetei. Lumea parcă se află când înainte, când după potop, peste tot mustesc seve, neutre, amare, dulci, otrăvitoare, și pentru aceste adevăruri spuse, poetul va fi condamnat "cu martori și fără dovezi", pentru că, așa cum spunea altădată Macedonski, "nu a făcut nimic
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
făcea din astea, pe la începutul relației chiar foarte des, dar la numărul trei era ceva nou și prevestea încă o criză majoră. A doua zi dimineață a mușcat de două ori din sendviș, apoi l-a lăsat în farfurie; seara - secetă. Următoarea dimineață l-am găsit pe șantier, lângă baracă. Îi trezea pe muncitori, îi zorea să-și încălzească mâncarea și să vină, că are o urgență acasă. Inventase o prostie cusută cu ață albă, că ar fi apărut nu știu ce fisuri
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
și eclipsele de conștiință. Nici unul din ele n-a scăpat ochiului moraliștilor și moralizatorilor. în această ultimă ipostază, cel mai șfichiuitor îmi pare a fi fost Gala Galaction, preot cu idei socialiste, care a dat zeci de definiții anilor de „secetă și prăpăd” prin care înota: „vremuri de învălmășag și zăgazuri rupte”, „amărîte și falimentare”, „strîmtorate și necăjite”, „de arșiță sceptică și libertină”, de „vastă apostazie la modă”. Vremuri anormale, eronate, de zguduiri, excese, violențe: „Stridența și înfrigurarea vieții actuale - vitupera
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
umărul ei cîntă pasărea măiastră. Ce feerie, ce imaginație bogată! Ce mai frumuseți de basm a văzut Mihai, pe Pîrîul Luncii, care de fapt este atît de tulbure, pe vreme de ploaie, și-i atît de sărac de apă, la secetă! Să nu se creadă cumva că mai sus e vorba de alt pîrîu. Cu ani mai tîrziu, aflîndu-se îndepărtat de Ipotești, în poezia sa Din străinătate, înainte de alte dorințe, o arată pe aceasta: "Aș vrea să văd acuma natala mea
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
pâmîntului aveau o floră și o faună originară bogată și variată... Susținem că mizeria nu este ceva fatal Că doar roadele pămîntului impun belșugul ... Că relele fizice (epidemii, diformități) sînt opera civilizației Că așa-numitele catastrofe naturale (avalanșe, alunecări, inundații, secete) sînt consecința prejudiciilor aduse de om naturii... Că omul nu are nici instincte bune, nici instincte rele, că doar satisface sau contrariază instinctele Că omenirea caută fericirea, adică armonia Că armonia omenirii sălășluiește în natură. Natură și cultură: se va
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
rămîne totuși surprinzătoare permanența acestor teme, a imaginilor și a stereotipurilor. La fel sînt și unele însușiri ce evocă o sociabilitate care se dovedește a fi regăsită și o viață comunitară ce se vrea a fi reconstituită. În vreme de secetă [declară un țăran întrebat în revistă despre recentele schimbări din societatea țărănească] cei din comunitatea rurală se ajutau. Cîntau, oamenii se iscodeau, țăranul avea întotdeauna o vorbă bună, o zicală despre vremea sau despre recoltele din acel loc, de genul
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
Vara oltenilor (1964; Premiul Uniunii Scriitorilor), îndatorate schematismului din epocă, cât unele nuvele. O caracteristică a acestora e dilatarea percepției realului până la fabulos și mitic. Cadrul multor întâmplări fiind satul din regiunea sud-vestică a țării în anii războiului și ai secetei, ele oferă suport unor stări alienante, provocatoare de exasperări paroxistice, de proiecții demențiale, de halucinații. Sunt particularități care, în cele mai izbutite nuvele, ies nu doar din calapoadele strâmbe ale realismului socialist, ci din orice tipare consacrate ale literarului și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
dispuneau de rugăciuni adaptate pentru orice împrejurare a vieții. Firește, nevoia de siguranță a evoluat de-a lungul istoriei și multiplele ei manifestări, cu atâtea nuanțe, nu pot fi epuizate într-un volum. Protecția căminului contra bolii, a țarinei contra secetei și grindinei, a individului față de orice fel de întâmplare nefastă etc. a condus la procesiuni de tot felul, imploratoare, iar din partea bisericii la cultul sfinților și al Fecioarei, pe care, iată, un pictor o prezintă cu mantia larg întinsă peste
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
semne bune apariția nebuloaselor, a noilor stele sau ale planetelor. Practica astronomică făcea obiectul unei reale rigori științifice, astronomii fiind nu numai magi dar și oamenii de știință care erau consultați periodic în ceea ce privește creșterea apelor fluviilor sau a perioadelor de secetă sau foamete. Fenomenele de lună plină sau a eclipselor permiteau savanților acelor epoci de a prezice războaie sau pace, victorii sau înfrângeri, cataclisme sau perioade de prosperitate. De-a lungul secolelor, astronomii au exercitat totdeauna și permanent o mare influență
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
au apucat-o durerile facerii. "Da Dumnezeu și cu Sf. Petru și Sf. Paul au venit la mas. Ei s-au fost făcut calici. Dumnezeu zice cătră ceilalți: Are să se nască o fată, numai de-ar ploua, să nu fie secetă când s-o naște, ca să nu fie lucru rău. Va ploua, zice Sf. Petru." A plouat, iar cei doi s-au învoit să-i dăruiască finei următoarele: "de câte ori se va scălda, să se facă aur apa care se va atinge
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
de vrăjitoare a atins cote maxime (spațiul protestant și lumea germanică), și divinația a beneficiat de un tratament mai dur. De reținut este că principalele capete de acuzare ale vrăjitoarelor erau acele fapte (oculte) care prejudiciau comunitatea (foametea, distrugerea recoltelor, seceta, grindina, luarea manei animalelor) și care dovedeau conlucrarea acestora cu Diavolul. Practicile divinatorii reprezentau, așadar, doar preambulul unor practici oculte cu scopuri precise, negative pentru om și societate. Spre deosebire de Evul Mediu, perioada Renașterii s-a caracterizat printr-un paradox formidabil
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
meteorologică Are drept scop interpretarea fenomenelor meteorologice (tunetul, fulgerul, trăsnetul, ploaia, furtuna, norii sau stelele căzătoare). Tot aici sunt "evaluate" și fenomenele telurice, precum cutremurele. De pildă, la noi încă se mai crede că "dacă tună din vale va fi secetă, iar de tună din deal vin ploi și vreme rea" (E., 65 ani, Suceava). La fel se întâmpă și cu fulgrerele: Atunci când fulgeră și trăsnește în ceva sau pe cineva este un semn al mâniei lui Dumnezeu..." ( D., 62 ani
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
răul sub toate chipurile sale. În această situație "focul se asociază cu principiul său antagonic, apa. Astfel, purificarea prin foc este complementara purificării prin apă pe plan microcosmic (rituri inițiatice) și pe plan macrocosmic (mituri alternante ale Potopului și ale Secetei sau Incendiilor)"244. Descântecul, ca ritual magic, urmează, în fapt, un model exemplar al miturilor, atât la nivel macrocosmic, cât și la cel microcosmic. Într-un fel, acțiunea contrariilor (foc și apă) vine să sugereze dezordinea instalată, haosul primordial. Ei
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Este definit prin funcția actanțială, căreia i se adaugă cel puțin încă o funcție. Ilie Moromete, de exemplu, devine și personaj narator (funcție narativă și de regie) când relatează și comentează călătoria la munte cu Bălosu sau întâmplări din vremea secetei din 1922 (se adaugă funcția reflexivă și cea actorială). - Personajul reflector (raisonneur) este eroul învestit cu funcție reflexivă, dublată sau nu de funcția actanțială. El formulează judecăți de valoare/cugetări, despre evenimente, situații sau despre celelalte personaje, în discurs asertiv
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
decît valoarea unei prime încercări de orientare în lumea exterioară: ele nu ar avea drept scop decît exprimarea marilor manifestări ale naturii care servesc drept cadru vieții umane, cum ar fi anotimpurile anului, sau care amenință viața, cum sînt inundațiile, seceta, furtunile etc. Evenimentele acestea constituie într-adevăr o parte a sensului ascuns, ele alcătuind o parte a simbolicului. Dar această simbolizare cu semnificație externă nu ar fi capabilă să fondeze ea singură nici măcar cultura cea mai primitivă. Istoria demonstrează că
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
caute „cărți interzise”, iar atunci când le va găsi să le ascundă prin dulapuri, unde instructori „vigilenți” i le vor descoperi, i le vor confisca și-l vor „demasca" în fața colectivului, după cum aflăm de la mai mulți martori oculari. Circumstanțele istorice (războiul, seceta, instaurarea comunismului și propaganda acestuia pe toate căile și la toate nivelurile - din Capitală și până în cel mai îndepărtat cătun al țării) în care i-a fost dat poetului să-și consume scurta lui viață, explică și justifică întru totul
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
purității fragile, un poem al pierderilor esențiale. Se cristalizează aici o opoziție între un strat candid, copilăresc al sensibilității și duritatea realului. Conștientizarea acestei opoziții accelerează procesul de maturizare. Primele două strofe stabilesc cadrul desfășurării dramei: un decor apăsător, cvasi-halucinant: „Seceta a ucis orice boare de vânt. Soarele s-a topit și a curs pe pământ. A rămas cerul fierbinte și gol Cioturi scot din fântână nămol.” Stabilirea atmosferei se realizează prin aparent nemotivata cruzime existentă în evocarea fiecărui detaliu, cruzime
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
opuse: maturitate și copilărie. În final, copilul se apropie de condiția adultului cu ajutorul ritualului al cărui martor a fost. Drama morală e anticipată de un mediu uscat. Soluția apare ca un curent fluid, necesar atmosferei încinse sugerată de cuvinte ca: „secetă”, „sete”, „s-a topit”, „fierbinte” etc. Legătura cu vietatea care va muri se face prin sete: „Mă simt legat prin sete de vietatea care va muri.” Compasiunea, remușcarea sunt simbolizate fluid prin plâns. Poemul evocă un ritual - cel al maturizării
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]