5,184 matches
-
sau Sfânta Scriptură, după textul grecesc al Septuagintei, tipărită în zilele majestății sale Mihai I, regele României [...], ediția a doua, Institutul Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1944. BIBL.1968 = Biblia sau Sfânta Scriptură, tipărită [...] cu aprobarea Sfântului Sinod, București, 1968. BIBL.ANANIA = Biblia sau Sfânta Scriptură. Ediție jubiliară a Sfântului Sinod (...), redactată și adnotută de Bartolomeu Valeriu Anania, București, 2001. BIBL.CORN.1921 = Biblia sau Sfânta Scriptură a Vechiului și Noului Testament. Tradusă de D. Cornilescu. Cu locuri
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
Mihai I, regele României [...], ediția a doua, Institutul Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1944. BIBL.1968 = Biblia sau Sfânta Scriptură, tipărită [...] cu aprobarea Sfântului Sinod, București, 1968. BIBL.ANANIA = Biblia sau Sfânta Scriptură. Ediție jubiliară a Sfântului Sinod (...), redactată și adnotută de Bartolomeu Valeriu Anania, București, 2001. BIBL.CORN.1921 = Biblia sau Sfânta Scriptură a Vechiului și Noului Testament. Tradusă de D. Cornilescu. Cu locuri paralele. Societatea Evanghelică Română, București, 1921. BIBL.CORN.1924 = Biblia sau Sfânta Scriptură
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
de mediile ortodoxe și Irineu Mihălcescu, viitor mitropolit al Moldovei. Garanția morală oferită de Biserica ortodoxă este invocată de ministrul cultelor și artelor În primul guvern Miron Cristea (10 februarie - 29 martie 1938). Într-un discurs rostit În ședința Sf. Sinod din 22 februarie 1938, ministrul V. Iamandi afirma: „Biserica a fost chemată, prin prezența I. P. S. Patriarh În fruntea guvernului, să dea sprijinul moral noii alcătuiri a țării. Sunt Încredințat că solidaritatea PPSS Voastre [mitropoliți, episcopi, arhierei, membri ai Sinodului
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Costel COAJĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93097]
-
Sinod din 22 februarie 1938, ministrul V. Iamandi afirma: „Biserica a fost chemată, prin prezența I. P. S. Patriarh În fruntea guvernului, să dea sprijinul moral noii alcătuiri a țării. Sunt Încredințat că solidaritatea PPSS Voastre [mitropoliți, episcopi, arhierei, membri ai Sinodului ortodox, n. n.] În jurul primului ministru care este Patriarhul țării, va dovedi că Biserica știe să dea sprijin Statului atunci când el se găsește În greu impas”. În același discurs, V. Iamandi preciza de ce natură ar trebui să fie sprijinul acordat de
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Costel COAJĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93097]
-
Întrucât Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în Ședința sa de lucru din ziua de 17 februarie 2011 a proclamat anul 2012 ca „Anul omagial al Sfântului Maslu Și al îngrijirii bolnavilor”, am considerat binevenită și utilă, în panoplia de simpozioane, conferințe, alcătuiri
Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_170]
-
cu sediul redacțional și administrația în strada 89 Ezenberg nr.3, fiind tipărită de două ori pe săptămână la tipografia concesionată de Arch. Silvestru Moraru - Andrievici din Cernăuți, nimeni altul decât Arhiepiscopul Cernăuților și Mitropolit al Bucovinei și Dalmației, președintele Sinodului mitropolitan, membru al Dietei din Bucovina și al Senatului imperial în Casa Magnaților. Apărea sub conducerea politică a boierului Modest cavaler de Grigorcea. Într-adevăr, Gazeta Bucovinei, periodic politic și literar, bisăptămânal, a apărut la Cernăuți de la 2 mai 1891
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de la Universitatea din Cernăuți”; Cenzura și starea de asediu din Bucovina.” Cititorii luau cunoștință că „ ziarul și-a schimbat formatul. Cu începere de la 24 decembrie apare în 8-12 pagini, format mare, deocamdată săptămânal, iar mai târziu cotidian.” Credincioșii aflau că „Sinodul a hotărât împărțirea Basarabiei în mai multe parohii care să fie alipite pe lângă episcopiile din Iași, Huși și Galați, cum era înainte de 1812.” Ziarul Unirea era realizat la Tipografia H. Gzopp - Cernăuți, str. Gregor 3, în 12 pagini, câte 5
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
3. Argeșului, 4. Buzăului 5. Romanului, 6. Hușilor, 7. Dunării de Jos 8. Tomisului și Dorostorului, 9.Aradului, 10. Caransebeșului, 11.Vadului, Feleacului și Clujului, 12.Oradiei Mari, 13. Cetății albe, 14.Hotinului, 15.Oștirii. În fruntea bisericii stă Sfântul Sinod care se compunea din toți mitropoliții, episcopii, eparhioți și episcopii locotenenți (arhiereii). Mitropolit al Ungro-Vlahiei, Patriah al României, președintele Sfântului Sinod era D. Miron Cristea. Anuarul pe anii 1927 și 1931 purta mențiunea: „compus de dr.Constantin Șimotta, secretar la
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Vadului, Feleacului și Clujului, 12.Oradiei Mari, 13. Cetății albe, 14.Hotinului, 15.Oștirii. În fruntea bisericii stă Sfântul Sinod care se compunea din toți mitropoliții, episcopii, eparhioți și episcopii locotenenți (arhiereii). Mitropolit al Ungro-Vlahiei, Patriah al României, președintele Sfântului Sinod era D. Miron Cristea. Anuarul pe anii 1927 și 1931 purta mențiunea: „compus de dr.Constantin Șimotta, secretar la Consiliul Eparhial. Anuarul Mitropoliei Bucovinei pe anul 1937, realizat la Cernăuți de către Editura Consiliului eparhial ortodox al Bucovinei, Tipografia „Mitropolitul Silvestru
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
religioasă morală“ a apărut într-o a doua serie în anii 1871-1872, „redacțiunea“ aflându-se „în curtea bisericii Radu-Vodă“; preotul Grigore Musceleanu, care era proprietarul publicației (la care colabora și G.Dem. Teodorescu) este, printre altele, autorul următoarelor lucrări: Santul Sinod și Indipendința Bisericii Române, București, 1865; Unire și neunire, București, 1866; Monumentele străbunilor din România..., București, 1873. 31. În martie 1869 Românul se referea la banda electorală a lui Popa Tache care făcuse din violență un „mijloc de persuasiune creștină
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ziua cea mare, adică guvernul aduce înaintea Camerei Convențiunea comercială cu Austria. 270 bucureștii de altădată 64. „Alegerea mitropolitului“, ROM., an. XIX, 1 iunie 1875, p. 480. Alegerea mitropolitului primat se făcea într-o ședință comună a Camerei, Senatului și Sinodului bisericesc, ședință care a avut loc la 31 mai/12 iunie 1875. 65. Era încă o victorie a liberalilor, care și au impus și aici reprezentanți, mai ales din rândurile tinerilor care începeau să se afirme zgomotos (N. Fleva, Eugeniu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
sărbători care Biserica grecească nu le-au crezut a fi sărbători legiuite, nu se pot debarăsa. În Transilvania, unul dintre primele texte care reglementează problema sărbătorilor religioase românești și, eventual, evidențiază o atitudine În această chestiune este o hotărâre a sinodului Bisericii ortodoxe ardelene, Întrunit În 1627 sub păstorirea mitropolitului Dositei. Aceasta stabilea cifra record de 73 de sărbători, la care se adăugau cele 52 de duminici, ajungându-se la un total de 125 de zile de sărbătoare pe an. Mai
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
sărbătorii urma să fie sancționată. În practică Însă, lucrurile nu stăteau chiar așa. La prima vedere, fiind vorba de o hotărâre a Bisericii, din acest text lipsește „principele”. De fapt, În context, el era cât se poate de prezent, deoarece sinodul respectiv se desfășura În epoca dominației exercitate de episcopatul și principatul calvin asupra Bisericii ortodoxe ardelene. Oricât ar părea de paradoxal, putem bănui că măsura respectivă, prin faptul că fixa o reglementare, era, de fapt, o Încercare de Îngrădire și
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
creștin au cu totul alt sens decât cel din calendarul bisericesc. Și În Transilvania secolelor XVII-XVIII putem surprinde moștenirea acestei vechi tensiuni, care Împărțea practicile religioase cultivate În sânul Bisericilor românești Între o „religie populară” și o „religie oficială”. Un sinod ortodox din anul 1675, de exemplu, interzicea celebrarea „sărbătorilor drăcești”, cum ar fi zilele de marți și miercuri, sau a „joilor mari” (blagoveșteniile). Analizând realitățile din Muntenia contemporană, Daniel Barbu XE "Barbu" , un comentator avizat („deși” catolic!) al tradițiilor istorice
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
origine (zicea istoricul bisericesc Sozomen), adică verosimil un daco-roman aflat în scaunul episcopal pe la anul 392. Era un învățat pe care Fericitul Ieronim îl evocă în cartea sa, De viris illustribus. Cunoștea sistematic opera lui Origene, astfel că la un sinod ținut în anul 403 lângă Calcedon a putut să o comenteze corect și să îl apere pe Ioan Hrisostom (cu care era, de altfel, prieten) de acuza cum că i-ar fi protejat pe cei ce stimau învățăturile lui Origene
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287830_a_289159]
-
II-lea (aflat în rang în anul 458), răspunzând unei „circulare” prin care împăratul Leon I (457-474) îi consulta pe episcopii din provincii în legătură cu deciziile celui de-al patrulea conciliu ecumenic care avusese loc la Calcedon (de altfel, la aceste sinoade ierarhii din Dacia au fost prezenți de la început: la primul conciliu, cel din anul 325, participă și un Theofil „al Goției”; Gherontius al Tomisului s-a aflat la Constantinopol în anul 381, la al doilea sinod ecumenic etc.). Tot printr-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287830_a_289159]
-
de altfel, la aceste sinoade ierarhii din Dacia au fost prezenți de la început: la primul conciliu, cel din anul 325, participă și un Theofil „al Goției”; Gherontius al Tomisului s-a aflat la Constantinopol în anul 381, la al doilea sinod ecumenic etc.). Tot printr-o epistolă s-a manifestat literar și episcopul tomitan Valentinian (sec. VI), participant astfel la o dispută teologică de faimă în veacul său (controversa „celor trei capitole”). Scrisoarea lui Valentinian, redactată în latină, nu s-a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287830_a_289159]
-
redactată în latină, nu s-a conservat, dar din răspunsul pe care i l-a adresat papa Vigilius (dilectissimo fratri Valentiniano episcopo de Tomis provinciae Scythiae), și el amestecat în dispută, cercetătorii au dedus un Valentinian consecvent în apărarea deciziilor sinoadelor ecumenice, partizan al unei stabilități ecleziastice prielnice. Impunătoare a fost și statura scriitoricească a lui Dionisie Exiguul (exiguus înseamnă „umil”, „smerit”, „plecat”), alt „dobrogean” (căci se năștea în Scythia Minor prin anul 470) ce va face o carieră literară remarcabilă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287830_a_289159]
-
mai adesea) călugărilor sciți (adică din Scythia Minor) cu cel puțin doi autori faimoși - Ioan Maxențiu și Leonțiu, zis și din Bizanț -, ecouri, toate, ale unor dispute hristologice și trinitariene din secolul al VI-lea, consecvente în a proteja hotărârile sinodului din Calcedon. Literatura română veche va cunoaște, desigur, unele dintre compunerile acestor scriitori străromâni, dar aceasta se va întâmpla mult mai târziu, scrierile lor venind pe „canale” îndeobște frecventate de literații români din Evul Mediu. Repere bibliografice: Dom Germain Morin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287830_a_289159]
-
știe a-și chivernisi casa sa, cum va îngriji de biserica lui Dumnezeu ? (Timotei III 2-6). Declar însfârșit că întru toate voi fi supus și ascultător Chiriarhului meu Prea Sfințitului Episcop și dispozițiunilor privitoare la Biserică și cler ale Sfântului Sinod al Sfintei noastre Biserici ortodoxe Române, precum și M. S. Regelui Carol al IIlea și legiuitorilor săi urmași și legilor ț ării ca și toți cetățenii statului Român. „Așa să-mi ajute Dumnezeu în cariera mea preoțească”. cu Î.P.S. Teofan
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
speranță, muncă, rugăciune, creație și progres (epectasis). 3. Sfinții Părinți prețuiesc popoarele zise barbare, cărora le creează cultură prin invenții de alfabete și literaturi naționale (Ulfila, Mezrob, Pahomie etc.). 4. Literatura patristică cultivă un ecumenism real, promovând apropierea Bisericilor prin Sinoade Ecumenice, schimburi de vizite, circulație de opere și idei, smerenie, onestitate în raporturile interbisericești. 5. Sfinții Părinți au cultul păcii, pe care o consideră drept <<mama tuturor bunurilor>>. Ei sunt împotriva violenței de orice fel și socotesc războiul drept o
Biserica Ortodoxă Română by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/120_a_155]
-
oxfordartonline.com: 80/subscriber/ article/grove/art/T011669pg1, pp. 10-14, accesat la 11.12.2013. 14 Biblia sau Sfâna Scriptură tipărită sub îndrumarea și cu purtarea de grijă a Prea Fericitului Părinte Teoctist Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române cu aprobarea Sfântului Sinod, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1991. 15 "Evanghelia după Luca", Idem. 16 Pieter van der Heyden (1530-1576), The Blind Leading the Blind, after Hieronymus Bosch. Imaginea se regăsește pe site-ul http://legacy.www
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
taine După Oscar Cullmann, tainele țin astăzi locul minunilor din vremea întrupării. Taina este acea lucrare sfântă prin care - sub formă văzută - harul nevăzut al lui Dumnezeu este Împărtășit credincioșilor. Biserica apuseană din secolul al XIII-lea, confirmată și de Sinodul de la Trident, a stabilit existența a șapte taine. Ele au fost acceptate și de ortodoxie. Din secolul al XV-lea, numărul tainelor a fost diferit. Ioasaf, mitropolitul Efesului, citează zece, Sf. Dionisie - șase, Sf. I. Damaschin - două. Alte texte, doar
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
formează sfinții, iar a treia «poporul drept-credincios»”. O sursă esențială a ortodoxiei este Catehismul, cel care explică „credința, cultul și viața creștină pe baza Sfintei Scripturi (Biblia) și a Sfântei Tradiții”. Sfânta Tradiție cuprinde învățăturile Părinților Bisericii și hotărârile primelor sinoade ecumenice. un alt fundament al creștinismului ortodox este reprezentat de Iisus Hristos, Dumnezeu întrupat și om desăvârșit. Din perspectiva sociologiei religiilor, regăsim mai multe ipostaze ale Mântuitorului IIsus Hristos: a) învățător, în sensul că ne învață calea mântuirii; b) preot
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
și molifte. Împreună, toate acestea se regăsesc în cuprinsul unei structuri sociale specifice Bisericii Ortodoxe române. V.8. Organigrama Bisericii Ortodoxe Române (BOR) în prezent, „Biserica Ortodoxă din România funcționează și este organizată pe baza unui statut propriu, elaborat de Sinod, completat sau modificat în acord cu Împrejurările social-politice”. Are un caracter autocefal, adică „nu depinde și nu este subordonată altor forme de organizare religioasă”. Din perspectivă sociologică, organigrama BOR ar fi următoarea: 1) Patriarhia României; 2) mitropoliile; 3) arhiepiscopiile; 4
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]