4,332 matches
-
sistem de valori. Acest tip uman este tenebros, pasional, sfâșiat de patimi, cultivând suferința ca pe o condiție și nevoie a mântuirii. Spre deosebire de tipul german care cultivă valorile morale și aspirațiile supraeului, așa cum le vedem la Zarathustra lui Nietzsche, tipul slav cultivă pasiunile abisale ale inconștientului, asemenea lui Raskolnikov al lui Dostoievski. Cele două tipuri se află Într-o situație de „echilibru opozițional”. Tipul central Acest tip uman și model de existență se situează Între tipurile sudice (grec și latină și
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
romîni nu par atrași de scenele de bal și de cabaret, precum Renoir, Van Gogh, Toulouse Lautrec, Gustav Klimt, Degas. Subiectul la care rămîn e hora. 12. „Dintr-un text comun”, op. cit., p. 334. într-una din postumele sale, „Verset slav”, figurează și cuvîntul „tango”. 13. „Bucăți de noapte”, loc. cit., p. 321. 14. „Dormitînd”, op. cit., p. 78. Ca unul care le frecventează rar, Bacovia reține partea fascinantă a balurilor, nu cea obositoare, de bîlci sau de iad, falsă, cum fac
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
ce rotunjește ființa. Și anume, un ceremonial ezoteric colportând, peste timpuri și spații, reale ori livrești, simboluri ezoterice, parțial decodificate cu subtilitatea obișnuită: "Miercuri am hotărât să petrecem în cortul/ amicului nostru hindus Gebarau./ Au fost invitați/ saxonul Um și slavul Nidalov./ Pe rând, schimbam pieile între noi:/ una de guzgan una de șopârlă/ una de inorog una de dinozaur// Fiecare se simțea la fel de bine în/ pielea celuilalt./ Peste toți, divina Riama, sora/ amicului hindus, respira cu gura roșie/ incendiată de
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
aborda temele majore,/ am ajuns să vorbim despre calul/ amicului nostru, cal botezat Ventonică./ Numele acestuia semăna cu/ un diavol căzut într-o groapă postbelică// Saxonul Um era cel mai blond dintre/ Noi. Știa totul despre Filon și/ Iulian Apostatul/ Slavul Nidalov cânta mirabil, visându-l/ în fiecare noapte pe Marmeladov/ Hindusul Gebarau era cel mai interogativ./ Și cel mai întunecat// Despre mine,/ doar ei pot să depună mărturie". La fel, o banală plecare la mare, spre legendarul 2 Mai, se
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
punct al Europei, și anume Franța. Concepția noastră riscă să fie viciată de acel orgoliu cultural care face din Franța țara Luminilor și a Rațiunii, opusă prea empiricei și cețoasei Anglii, prea metafizicei și nebuloasei Germanii, precum și excesului de misticism slav, subtilității retorice italiene sau sumbrei pasiuni hispanice. Concepția noastră este de asemenea viciată de infiltrarea perfidă a naționalismului în neo-europenismul francez, care, silit să cedeze Germaniei prim-planul economic, rezervă Franței rolul hegemonic de Călăuză politică și de Apărător al
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
nutrește din ele. Să recapitulăm: separarea dintre Roma și Bizanț (secolul al V-lea); ruperea legăturii cu Mediterana (secolul al VIII-lea); schisma dintre catolici și bizantini (secolul al XI-lea), care va accentua antagonismul dintre germani (deveniți catolici) și slavi (deveniți în mare parte ortodocși); ruptura dintre Papalitate și Imperiu (sec. XI-XIII), care traduce într-o perspectivă mai largă separarea dintre puterea spirituală și puterea temporală. Toate aceste separări, fisuri și rupturi se reconstituie în diferite moduri fragmentarea etniilor, conflictele
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
federații) care să respecte și să exprime natura policentrică a Europei din trecut. Confederației embrionare din vest și din sud i s-ar alătura o confederație baltică, o confederație mitteleuropeană (Austria, Ungaria, Cehoslovacia), o confederație balcanică, o mare confederație a slavilor nordici, care ar include Rusia, Ucraina, Belarus. Națiuni precum Polonia sau România ar putea dispune de o apartenență dublă sau multiplă. Schemele asociative s-ar putea încrucișa, suprapune, extinde, dezvolta în rețele meta-naționale continentale și poate deja planetare... Europa recompusă
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
de cuceritorii vecini pentru situația ei și pentru bogățiile solului său, a știut să-și conserve identitatea daco-romană și credința creștină, să-și conserve latinitatea într-o izolare totală, în mijlocul limbilor slave, maghiară, greacă și turcă. Trec goții și hunii, slavii, dominația ungară, cavalerii teutoni, imperiul turc, monarhia austriacă: dizlocați, oprimați, românii supraviețuiesc, își salvează limba, civilizația, biserica, uneori principii, înainte de a-și dobândi în 1878 independența pe care tulburările, ideologiile și spiritul de hegemonie din secolul XX o pun în
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
temei cercetate în literatura română cultă. În cele cinci capitole ale lucrării am realizat o sinteză a reprezentărilor destinului în creația populară românească, material generator de noi și fertile investigații. Suprapunerea peste mentalitatea primară a românilor a concepției aduse de slavi , a dus la dublarea sorții prin noroc, acesta desemnând imprevizibilul, dar limitând totodată intervenția divină și plasând ceea ce astăzi numim destin, în jocul întâmplării. Modernizarea culturii române a atras în jocul lexemelor privitoare la soartă, destin , prin care intelectualii , și
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
complex, etnologic și lingvistic, Petru Caraman a abordat din perspectivă comparată, în tradiția școlii comparatiste a lui B. P. Hasdeu și a celei lingvistice a lui Ov. Densusianu, din cultura populară românească, îndeosebi balada și colindul. Datina colindatului la români, slavi și la alte popoare examinează în prima parte, cele două tipuri ale genului (colinde cântate la fereastră și colinde cântate în casă), iar în cea de-a doua parte, aspectele istorico-etnografice ale tipurilor. Colindele românilor se disting prin următoarele trăsături
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
conotație are și în ce măsură se înscrie ea în acel paradox al uniunii contrariilor? Această ipostază a focului este departe de a fi una singulară, specifică doar spațiului românesc. Credințe asemănătoare sunt întâlnite pe mai tot cuprinsul Europei, de la nordici până la slavi, de la francezi până la germani și greci. Este vorba de o serie de credințe răspândite pe un teritoriu extrem de vast și care, probabil, au o străveche rădăcină comună. Mai mult decât atât, studiind focul, J.G. Frazer constată că "geneza tuturor formelor
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
un cor ce se zbuciumă-n salturi. Aud zăngănind o fantastică luptă navală.” (Treapta superioară) Tehnică: distila, trotil, distilații, rachete, sondă, benzină, interplanetar, pavaj, asfalt, incandescent, ciment ș.a: „Scuture-și pe bulevarde capitala românească Galbeni tei și suie-și slavii inegal, semeț contur, Din vuirea de tramvaie și din ud pavaj să-ți crească Evocarea mea frățească, încâlcit ștrengar, Arthur!” (Arthur Rimbaud) Dacă în unele strofe abundă neologismele: „Plictisiți de băutură, răzvrătit numele tău îl Pomădează flaști alcoolici în subsolul
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
concluzii : 1. Diversitatea cuvintelor din punct de vedere al originii. Întâlnim cuvinte de origine latină, slavă, franceză, bulgară, albaneză, maghiară etc. 2. Preponderența elementului latin. Din cele 417 cuvinte 309 sunt latinești. 3. Elementul imediat următor ca frecvență este cel slav (din cele 417 cuvinte 50 sunt slave). 4. Labiș folosește relativ multe cuvinte. Din cele 417, doar 59 se repetă, după cum urmează: 39 de cuvinte se repetă de două ori; 10 cuvinte de trei ori; 4 cuvinte de patru ori
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
poezia păstorească, București, 1979; Lucia Cireș, Aspecte ale colindatului în Moldova, ALIL, t. XXVII, 1979-1980; Mihai Coman, Izvoare mitice, București, 1980; Ovidiu Bârlea, Folclorul românesc, I, București, 1981, 267-394; Monica Brătulescu, Colinda românească, București, 1981; Petru Caraman, Colindatul la români, slavi și la alte popoare, îngr. Silvia Ciubotaru, pref. Ovidiu Bârlea, București, 1983; Mihai Coman, Sora Soarelui. Schiță pentru o frescă mitologică, București, 1983; Lucia Cireș, Funcția funebră a colindatului, ALIL, seria B, t. XXX-XXXI, 1985-1987; Petru Caraman, Descolindatul în orientul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286331_a_287660]
-
cerceta și aduna documente referitoare la istoria românilor. După Unirea din 1859 devine un colaborator apropiat, alături Mihail Kogălniceanu, al lui Al. I. Cuza, pentru care elaborează lucrări de o mare valoare practică - Memorandum pentru raporturile românilor cu nemții, cu slavii și cu ungurii... (1860), Independența constituțională a Transilvaniei (1861), ale căror traduceri în franceză, germană, italiană vor apărea ulterior la București, Breslau și Torino. Deține funcții juridice înalte în noul stat (procuror general, ministru de Justiție), fiind unul dintre inițiatorii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288680_a_290009]
-
de-al doilea război mondial când, în septembrie 1945, bisericile evanghelice germane au publicat o mărturisire a păcatului în care se recunoștea că situația dezastruoasă a țării, învinse și devastate, se datora mâniei divine din cauza neopăgânismului, exterminării evreilor, țiganilor și slavilor și altor infamii, fără să pună deloc în discuție factorii politici, militari și economici care au condus la înfrângere. e) În acest caz, ca și în descrierea religiei și a cultului, ne aflăm în fața unei reinterpretări în cheie teologică a
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
s-au chinuit în draci să-i facă dispăruți din istorie iar informațiile din antichitate spun că trăiau în regiu-nea Mării Moarte, însă prin minciună se poate născoci orice istorie. Amintirea înțelepților geți -eseni sau aseni - o găsim și la slavii de răsărit prin ovseni și useni, cuvinte care aduc turbarea în mințile întunecaților. Origene spunea despre Elxai că a respins o parte a scrierilor mozaice din Vechiul Legămînt precum și pe cele ale lui Șaul. Ei au pus stăpînire pe centrul
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
categorii ține de două universuri separate: imaginile acestui secol sunt susceptibile de a transmite integritatea complexității feminine, dramă femeii-statuie sau femeii-păpușă. Mai mult decât oricând, femeia secolului al XIX-lea este în centrul atenției francezilor: adorata sau defăimata, ridicată în slavi sau aruncată într-un bordel. Literatura participa la crearea cultului imaginilor. Imaginea pe care literatura o propune mărturisește despre un adevăr ascuns cu grijă și mascat prin aparente. Femeia este o sclava așezată pe tron, rezumă Balzac cu amărăciune condiția
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
acest lucru mai degrabă acționând, creând, decat contemplând 76. Nu altă pare să fie intenția poetului român, atunci când declară, într-un articol, "Cuvânt către poeți", în Pan, din 1-15 martie 1941: "Am vrut în versificările mele să dau echivalentul unor slavi absolute ale intelectului și viziunii: starea de geometrie și, deasupra ei, extaza"77. Soarele și Luna ("gemene astre"), la care se face indirect referire, în parafrază barbiana, reprezintă o reductio cosmică a aceleiași forțe active formatoare, masculine, respectiv pasive, feminine
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
obiectul" propriu al compoziției poetice este, si pentru autorul "Jocului secund", o aserțiune predominat intelectuală, din care poate să rezulte, eventual, emoția, dar una contemplata: "Suflet mai degrabă religios decât artistic, am vrut în versificările mele să dau echivalentul unor slavi absolute ale intelectului și viziunii [s.n]"89, formula ce amintește de poescul "Poezia este sentimentul Fericirii Intelectuale"90. Actul de creație nu este rodul unei imaginații sterile, ci implică stabilirea unui contact cu timpul în ceea ce acesta are creator
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
sî au inceputu a se botezá" (Moldovan, 1866, p. 24). Inaintea ungurilor, bulgarii au profitat civilizațional de pe urma contactului cu românii, care i-au adus pe calea cea dreptă a religiunii răsăritene. Cînd au venit și s'au așezat Bulgarii și Slavii în părțile acestea, ei era idololatrii. Dar din multa atingere a lor cu creștinii din partea răsăritului, s'a întîmplat ca la anul 870 să se boteze toți" (Aaron, 1839, p. 28). Desigur, "Romanii lăcuitori ai Daciei ea creștini încă dupe
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
economia simbolică a originii și identității poporului român rămâne moneda latină. Sinteza etnogenetică duală stabilită de Xenopol, în care românitatea își are obârșia prin asimilarea dacică în fondul dominant al latinității romane, este îmbogățită de N. Iorga prin adauăgarea elementului slav. Departe de idealul purității, a cărui nerespectare l-ar fi cutremurat pe Petru Maior, Iorga postulează teoria sintezei triale a etnogenezei românești. Plecând de la premisa că în perioada migrațiilor "rasele se amestecară: cutare aveà un tată barbar și o mamă
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
cutremurat pe Petru Maior, Iorga postulează teoria sintezei triale a etnogenezei românești. Plecând de la premisa că în perioada migrațiilor "rasele se amestecară: cutare aveà un tată barbar și o mamă romană sa din potrivă", marele istoric ajunge la concluzia că "Slavii, străbătuți de înrâurirea noastră, s-au contopit cu noi" (Iorga, 1910, pp. 27, 29). Prin Iorga se face tranziția completă de la puritatea latină înspre formula triptică substrat-strat- adstrat: "Elementul tracic vechiu, elementul romanic suprapus și elementul slav infiltrat pe urmă
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
la concluzia că "Slavii, străbătuți de înrâurirea noastră, s-au contopit cu noi" (Iorga, 1910, pp. 27, 29). Prin Iorga se face tranziția completă de la puritatea latină înspre formula triptică substrat-strat- adstrat: "Elementul tracic vechiu, elementul romanic suprapus și elementul slav infiltrat pe urmă se amestecară cu desărvârșire. Erà un singur neam, o singură limbă, o singură fire" (Iorga, 1910, p. 33). Începând cu ultimul sfert de secol XIX și până în momentul Marii Uniri din 1918, chestiunea cu profunde reverberații identitare
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
întunecat al năvălirilor barbare, până la descălecările lui Radu Negru în Muntenia și a lui Bogdan în Moldova. La sud de Dunăre, Heliade menționează existența unui "regat Romano-Bulgar", iar în arcul carpatic, sub Ștefan I, "Ungurii cu Românii și cu popolii slavi formà un rigat nuou Ungro-valach, sau al Ungariei confederate" (Heliade Rădulescu, 1861, p. 56). În aceste două entități politice cu participație românească s-a păstrat statalitatea română. Acestea erau însă multinaționale, fapt ce trebuie să fi fost o puternică sursă
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]