5,527 matches
-
psihanaliză. Ce se poate spune despre psihanaliză? Nu trebuie să uităm că americanii sunt demult adepții precursori ai acesteia. Încă din 1910, mult mai timpuriu decât francezii, se arătaseră entuziasmați de această nouă știință a sufletului. Fără îndoială, subliniază un sociolog american, pentru că "în această nație de imigranți, psihanaliza, care face trimitere la istoria individuală, contribuia la a compensa lipsa unui trecut colectiv"158. Fără îndoială, de asemenea, sugerează istoriografa Elisabeth Roudinesco, pentru că acest popor, care aspirase încă de la începuturile sale
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
ale desfrânării"175 printr-o fotografie înfățișând acest celebru dans dezlănțuit. În aceeași măsură însă, ea cristalizează tainicele aspirații ale unei generații întregi. Ea prefigurează și întruchipează un nou ideal privind femeia și iubirea, rămas până atunci nelămurit. Potrivit analizei sociologului Edgar Morin, dacă Brigitte Bardot se bucură de un asemenea succes este pentru că, la fel ca Marilyn Monroe în Statele Unite, ea combină inocența extremă cu erotismul extrem, copilăria cu animalitatea 176. În felul acesta, B.B. spulberă dintr-o singură mișcare
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
ca oricând chiar, de farmecele flirtului "inocent". Și în cazul acesta, terminologia s-a schimbat. Nu se mai vorbește decât rareori de flirt, ci mai degrabă de jocuri de seducție, de schimburi ambigue, de "infidelități legale", pentru a relua expresia sociologului Jean-Claude Kaufmann, specialist în problemele cuplului și vieții cotidiene. Cu toate acestea, resorturile acestui badinaj amoros "vanitatea de a plăcea", dorința neasumată a unei aventuri reale, sau pur și simplu aceea de a se amuza nu sunt ieșite din uz
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Astfel, realizând un clasament al profesiilor care se regăsesc în schema de personal, vom găsi pe primul loc juriștii, pe locul doi inginerii; locul al treilea este ocupat de economiști. Abia pe locul patru vom regăsi asistenții sociali, urmați de sociologi, iar pe ultimul loc se află ca număr psihologii. Acest fapt poate părea paradoxal, dacă ținem cont de faptul că pe piața muncii a pătruns în ultimii ani un număr mare de persoane licențiate în asistență socială. Chiar și așa
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
circuit de programe științifice europene. Sistemul de pensii românesc O evaluare din perspectivă europeană Volumul apărut în anul 2007, la Editura Economică, este structurat în trei părți, are o introducere, 8 capitole și bibliografie și îl are ca autor pe sociologul Valeriu Frunzaru. Partea I, Cadrul teoretic: construcție și diversitate în sistemele de pensii, are în cuprinsul său două capitole. În capitolul 1, Sistemele de pensii, autorul abordează conceptul de „persoană în vârstă”, folosit de Banca Mondială într-un raport cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
și o amenii de la Junimea, de la Viața Românească, aici s-a pus bazele Academiei Mihăilene, a primei Universități din țară, înființată de Cuza, de aici s-a răspândit numele și știința unor personalități precum filozoful Conta, literații Ibrăileanu și Călinescu, sociologii Gusti și Petre Andrei, ilustrul enciclopedist Iorga, doctorii Riegler, Scullz, Parhon, Balif și Gr. T. Popa, fizicianul savant Ștefan Pricopiu, chimiștii Poni și Cernătescu, agronomul Ion Ionescu de la Brad, matematicianul Dumitru Mangeron. De Iași este legată opera spectacolelor puse în
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
un sat de nemulțumiți sau să lichideze cu arme chimice vreun grup minoritar. Este vorba, așadar, de o consecință bună cu valoare universală. Să privim acum spre iadul din Irak. Aici se va petrece un proces cunoscut de istorici și sociologi întrucât el s-a mai petrecut și în alte țări și epoci. Anume, este vorba de transformarea în simboluri și eroi ai comunității a acelora care au suferit o moarte spectaculoasă, "de martir". Oare Ioana d'Arc ar mai ocupa
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
Dimpotrivă, în unele cazuri, l-a făcut și mai dificil de rezolvat. Între aceste țări, la loc de frunte se află Rusia. Relațiile României cu Rusia se întind pe câteva secole și au fost subiect de studiu pentru mulți istorici, sociologi, politologi, analiști de toate soiurile. Povestea este lungă și oricât aș rezuma-o nu o pot spune, cât de cât mulțumitor, într-un articol de ziar sau chiar în mai multe. Oricum, azi este prima parte a acestei povești rezumate
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
silit de altii să zacă mai bine de două decenii. ,,Omul interzis” este ,,omul bolnav” al unei societăți ce se conduce după reguli aberante. În general, despre bolile individului și ale veacului În care trăiește, scriu sau vorbesc filosofii, eseiștii, sociologii, istoricii și politologii; poeții se Împotrivesc, ei nu descriu nimic. Or, În ,,Omul interzis”, poemele nu transcriu un cod al Împotrivirii, ci unul al Îmbolnăvirii omului cu cea mai teribilă maladie, veche de când lumea: trădarea de frate. Numit când Iuda
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
al dezvoltării și formării individului îl constituie societatea. Se constituia astfel o nouă disciplină pedagogică, pedagogia socială. Emile Dürkheim (1858-1917) preocupat de studiul colectivităților umane în perioada de criză, evidențiază cu rafinament mecanismele producerii fenomenelor de anomie socială și suicid. Sociologul francez a elaborat un sistem conceptual și metodologic specific noii științe, acționând pentru impunerea în investigația sociologică a regulii obiectivității faptelor sociale. Faptul social este acel mod de a fi și de a face, ,,fixat sau nu”, care exercită o
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
Depășirea stărilor de criză economică, socială și morală pe care societatea le parcurge deseori se face prin instituirea unor norme riguroase și coercitive pe care indivizii trebuie să le respecte și să li se supună. Pe această linie de gândire, sociologul francez evidenția și o serie de aspecte privind educația și, îndeosebi, educația morală. Convingerea sa era că transformarea și modelarea socială a oamenilor se asigură printr-o modelare morală a acestora. Prelegerile sale cu privire la educație sunt numeroase, fiind cuprinse în
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
psihopedagogiei: psihologia copilului, psihologia deficienților, aspecte legate de psihologia muncii și orientării profesionale (carieră), elemente de psihologie socială. În acest sens, menționăm două dintre lucrările sale de referință: Selecționarea capacităților și orientarea profesională (1929), Măsurarea inteligenței (1940). Petre Andrei (1891-1940), sociolog interbelic, profesor de sociologie la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași, ministrul Instrucțiunii Publice, Cultelor și Artelor (1938-1940), propunea o viziune inspirată din concepția lui E. Dürkheim asupra educației, investigând-o din perspectiva faptului social: ,, Fenomenele și instituțiile sociale constau
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
și Artelor (1938-1940), propunea o viziune inspirată din concepția lui E. Dürkheim asupra educației, investigând-o din perspectiva faptului social: ,, Fenomenele și instituțiile sociale constau, în ultimă instanță, din anumite forme și modalități de relații între indivizi”, iar despre educație, sociologul ieșean afirma că ,,este o funcție socială, imanentă în societate și absolut necesară (...). În orice individ există o conștiință subiectivă (...) socială (...). Primul fel de conștiință este influențat de cel de-al doilea (...). Prin educație se formează mai ușor și mai
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
pedagogic: cel ce deține o ,,bază metafizică a profesiunii de dascăl”, ,,a fi dascăl echivalează cu a sta în serviciul unei trebuințe eterne” sau ,,funcția de învățător e o funcție originară a tuturor societăților umane”. Dimitrie Gusti (1880-1955), de formație sociolog, poate fi considerat fondatorul sociologiei educației, așa cum se întâmplase în Franța cu Emile Dürkheim. Obținând un strălucit doctorat în sociologie la Leipzig, în 1904, sub coordonarea lui W. Wundt și K. Bücher, acesta revine la Iași ca profesor de sociologie
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
școlii sociologice românești, fiind promotorul anchetelor sociologice de teren și al studiilor monografice complexe. Sociologia pedagogică a lui Gusti nu debutează de la idealuri și scopuri metafizice, ci de la realități concrete, investigate cu metode cât mai precise și obiective, prin care sociologul pătrundea în sistemul social de ansamblu pe unități sociale distincte, metoda sa de cercetare fiind cea monografică. O astfel de metodă pare originală în opinia sa, deoarece ,,nu lasă nestudiat nimic din ceea ce este semnificativ din cuprinsul unității sociale.” Originalitatea
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
inițiat pedagogia creativității și care era convins că educația este rezultatul evoluției unui elan creator, fapt care asimilează creația idealului paideutic - prin care este stimulată adaptarea personalității umane la cerințele existenței naturale și sociale. Într-o viziune sociologizantă E. Dürkheim, sociolog care a contribuit decisiv la ,,existențializarea pedagogiei esenței” printr-o redirecționare a pedagogiei sociale căuta o pedagogie a existenței, ,,exact cum se întâmplase și cu pedagogia întemeiată pe noțiunea de natură.” Cealaltă manieră de abordare, pedagogia modernă a esenței, abordează
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
interpretare a acestor mereu discutate aspecte și să transmit încredere studenților că efortul pe care-l fac pentru a pătrunde în laboratorul de gândire al marilor creatori merită, că oferta este cel puțin pe măsura speranței lor de a deveni sociologi adevărați împlinind-o. Cred că nu greșesc dacă împart gânditorii care s-au oprit asupra problemelor pe care le pune înțelegerea vieții sociale în creatori și comentatori. Desigur că m-am oprit doar asupra creatorilor, fără a repudia explicit comentatorii
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
să vină și în întâmpinarea nevoii tale. Încearcă! Sibiu, 16 martie 2010 PARTEA ÎNTÂI Contururi problematice și soluții ale istoriei sociologiei 1. Liniamentele istoriei sociologiei Sociologia este una dintre științele care-și propun să descopere sensurile și semnificațiile vieții sociale, sociologii urmărind să înțeleagă și să explice oamenilor complexitatea acesteia ca realitate globală precum și a tuturor secvențelor care o compun (atât legile specifice, cât și posibilitățile acționale ale oamenilor îndreptate spre realizarea unei dimensiuni existențiale pro-om). "Sociologia se deosebește de
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
să ajungă la consens, desigur și din cauza complexității obiectului și vastității problematicii pe care sociologia încearcă să o descrie și să o explice. Putem evidenția trei perspective diferite din care este posibilă extragerea esenței a ceea ce este sociologia: * ce spun sociologii despre știința lor; * ce fac efectiv sociologii, ce rezultă din operele lor; * ce spune analiza rațională despre această știință (formulările de mai sus aparțin acestei poziții!). Ca oricare altă știință, sociologia, așa cum se înfățișează ea astăzi, drept conștiință științifică de
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
să fim mai riguroși pentru a pune în evidență criteriile după care au fost posibile istorii ale sociologiei atunci le aducem în atenție pe cele relevate de Dan Dungaciu (vezi dezvoltările autorului în Portrete și controverse, Editura Tritonic, București, 2008) Sociologul bucureștean, urmând topologia lui Donald N. Levine, apelează de fapt la logica internă a sociologiei care cuprinde concepte, teorii, doctrine, metode, orientări, școli, paradigme etc., toate devenind criterii ce fac posibile tot atâtea istorii ale sociologiei, desigur parțiale: * criteriul evoluționist
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
poziție se declară ostilă istoriei sociologiei încercând să rezolve în defavoarea acesteia conflictul între nevoia de a restitui drumul parcurs de sociologie și imperativele stringente ale vremii. Autorii acestei poziții cred că timpul nu mai permite luxul poposirii asupra istoriei, sarcina sociologilor fiind drastic limitată la cercetarea actualității. Realitatea faptului potrivit căruia lipsește o sociologie cu valabilitate eternă și funcționarea nedisimulată a legii pretenției nesfârșite descurajează intenția aprecierii pozitive a istoriei sociologiei. În acest fel, istoria sociologiei este considerată un domeniu nerelevant
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
intenția aprecierii pozitive a istoriei sociologiei. În acest fel, istoria sociologiei este considerată un domeniu nerelevant pentru sociologie, un cimitir al gândurilor ori un lux pe care sociologia nu și-l mai poate permite. Empirismul american a lansat acest îndemn sociologilor, arătând că vremea marilor sisteme a apus, rememorarea lor fiind o întreprindere de prisos. Mai mult, constatând că astăzi cercetarea sociologică folosește mai puțin decât a abandonat din tot ceea ce s-a acumulat ca idei sociologice, concluzia acestei poziții se
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
astăzi cercetarea sociologică folosește mai puțin decât a abandonat din tot ceea ce s-a acumulat ca idei sociologice, concluzia acestei poziții se întărește ca opinie valabilă. Ceea ce este, ceea ce trebuie să fie istoria sociologiei reprezintă un subiect de dispută între sociologi. Experimentele de până acum nu au însemnat tot atâtea succese. Comprehensiunea este idealul oricărui istoric al sociologiei; el dorește să realizeze pătrunderea în trecutul sociologiei pe această cale. "Vorbim despre comprehensiune când cunoașterea desprinde o semnificație care, imanentă realului, a
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
-l doresc fiind în situația medicului care, atunci când declară că pacientul său va muri, nu-și manifestă simultan și dorința de a-l vedea mort. A doua poziție este cea care apreciază istoria sociologiei nu numai ca indispensabilă în formarea sociologului, ci și ca miez al sociologiei în întregul său. "Nici un tratat pur sistematic scrie T. Herseni nu ne poate înfățișa sociologia întreagă el exprimă tot numai punctul de vedere al unei școli sau direcții sociologice. În sociologie nu putem pătrunde
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
considerată, mai mult decât o simplă refacere a devenirii interioare a sociologiei, o cale de a ne explica însăși devenirea omului și a mediului său existențial. În această perspectivă istoria sociologiei are viitor, chemarea spre aprofundarea ei fiind adresată tuturor sociologilor. Numai astfel poate fi descoperită și adusă la lumină viața cugetării sociologice din totdeauna, fără de care cercetarea actuală se autocondamnă la asfixiere prin insuficientă fundamentare. Vorbind despre filosofie, C. Noica scrie în Cum e cu putință ceva nou: "Istoria (ca
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]