5,168 matches
-
mai însemnate reviste de arhitectură și arte plastice. Debita totul cu tonul voit modest al unui ministru condescinzând la confidențe față de subalternii săi și urmărea gradul de atenție al celor de față, atins de absența morală a lui Ioanide, care sorbea, indiferent, ceai. În schimb, Gulimănescu, înfricoșat de a nu cunoaște conferința lui Pomponescu, ceru lămuriri, își notă titlul și numărul revistei. Gaittany, care la început receptase cu totul detașat confesiunile lui Pomponescu, căutând chiar a stabili complicități din ochi pe
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
stejar și blăni de brad, cu ferestre în chenar de granit, pereți văruiți. N-am să pun nimic în ele, G. Călinescu decât câte un divan acoperit cu cit, ca în casele boierești. Toată Africa de Nord consacră calciul plin de candoare sorbind arșița soarelui. Fantome albe și umbre negre! Dan Bogdan aprobă teoria lui Ioanide, capabil de entuziasm calm sub durata fanteziei altora, și, cu toate că nu se pricepea în arhitectură, nici n-avea vreo vocație artistică, atrase atenția că și în Grecia
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
pe la unsprezece dimineața, când primea, pe scaune, pe marginea divanului erau adunate o mulțime de persoane: Panait Suflețel, Gulimănescu, Smărăndache și Smărăndăchioaia, Gonzalv Ionescu (acesta ședea atent, religios, pe un scaun mai la o parte și, cu geanta pe genunchi, sorbea toată convorbirea), frați și rude ale lui Conțescu. Exact la unsprezece și un sfert, într-o trăsură ale cărei roți se auziră rostogolindu-se pe caldarâm, sosi și Gaittany. De la ușă deschise larg brațele într-un gest de interogație și
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
nas. Acela rămase vrăjit. Era planul și prospecțiunea mausoleului, reduse la minim prin fotografie, așa cum obișnuia Ioanide. - Uite-ți casa, zise arhitectul. În culmea fericirii, exultând din toată fața, înduioșat de a face o bucurie postumă fostei sale neveste, Hagienuș sorbi cu ochii fotografia, apoi o trecu și celorlalți, care o admirară. Pomponescu însuși avu bunăvoința de a găsi proiectul foarte impresionant și de gust și felicită pe Hagienuș de achiziție. Însă Ioanide întinse, spre spaima bibliofilului, mâna să-și retragă
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
prin odaie, pieptănîndu-și părul stufos și cărunt cu degetele. - Untdelemn cu scorțișoară, haine aurite, uși încrustatecu baga (testudine), lână colorată cu vopsea de Assyria, ehei! Lux roman, civilizație extraordinară! - Bea-ți cafeaua, Iti, că se răcește, îl îndemna Aurora. Suflețel sorbea o gură de lapte, ștergîndu-se de frișcă pe buze, și vâra în gură o prăjitură din mormanul de dulciuri pe care diligenta Aurora ("ca Penelope de harnică", îi zicea Suflețel) le avea zilnic în casă. - Ascultă, relua întărit Suflețel lectura
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
favorabilă, intitulând reportajul dezbaterilor Acuzatul acuză, făcea lui Gavrilcea un portret în stilul acesta: "Tînărul Gavrilcea, mândru ca un brad din această țară de sub munți, stă în boxa lui liniștit, îmbrăcat într-un frumos costum național. Publicul din sală îl soarbe din ochi, văzând în el nădejdea acestui neam prea mult umilit de vitregia partidelor politice. "Acuzatul" (?!) are frumusețea aspră a voinicului, nu efeminarea dulceagă a generațiilor culcate în puf. Fața lui bătută de soare evocă secerișurile și vânturile drumurilor de
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
să viu să semnez angajamentul? . - De ce să vii? se alarmă Gaittany. Nu e nevoie să te obosești. Mâine dimineață îți trimit prin curier suma și contractul. Semnează și gata! . - Nu pot să semnez contractul, zise arhitectul, până nuvăd sălile! Onorariul soarbe în mod fatal din deviz, trebuie măcar să ai câteva indicații. Ori vrei să-mi faci un cadou? . - Nu suntem datori a da nici un cont nimănui, nu facemlicitații, cum știi, e o chestie aproape privată, de resortul comitetului. Dar dacă vrei
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
text și citi un fel de moțiune, prin care, avîndu-se în vedere eminentele servicii științifice ale lui Conțescu, se propunea printr-un decret menținerea pe viață a acestuia la catedră. De emoție, lui Gonzalv vinul cu sifon pe care îl sorbea îi ieși pe G. Călinescu nas. Toți semnară moțiunea, inclusiv Gonzalv. Însă Gonzalv, după un moment de panică, își reveni, zicîndu-și că evenimentele se precipitau cu atâta repeziciune, încît un decret, și de-ar fi ieșit, n-ar fi avut
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
înaintea ochilor cu gaura de la cap, întins pe covorul încleiat de sânge. . - Atunci ce recomanzi dumneata, maman! Întrebă amabil și ironic totodată Pomponescu. . - Otrava, domnule. Sunt atâtea toxice care înlătură și chinurile nenorocitului și trista priveliște pentru ai săi. Pomponescu, sorbind o gură de lapte, zise cu umor: . G. Călinescu . - Iau notă, maman, de teoriile tale. Într-altă zi, întîlnin-du-se cu Hagienuș, Pomponescu îl rugă să vină puțin pe la ei, întîmplîndu-se a fi aproape de casă. . - Domnule Hagienuș, zise Pomponescu căutând prin
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
lui. Când stomacul îi fu mai calmat, Conțescu obținu învoirea de a mânca și începu cu o supă de pasăre, fortificată cu țelină și conopidă și îngroșată cu tapiocă. Cu un șervet legat în jurul gâtului, puțin ridicat pe perne, geograful sorbea supa din lingura pe care însuși Gonzalv i-o întindea periodic. După un astfel de prânz, Conțescu, vrând să-și încerce foițele, se așeză pe marginea patului și încercă să se ridice în picioare. Dar simți amețeală și, dacă nu
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
În depozitul Saferian Manigomian se găseau chiar nuci de cocos. Aducîndu-se la cunoștință doctorului acest lucru, fu acordată lui Conțescu dispensa de a mânca și miez de nucă de cocos, tăiat în bucățele mici. În loc de apă i se îngădui să soarbă puțină zeamă de lămâie îndulcită. - Cum te simți? Întrebă iarăși Gonzalv cu o tată obosită șicu ochii încercănați de îndoieli și nesomn. - Nițeluș mai binișor! Șopti în diminutive Conțescu. Din nefericire, bucuria lui fu de scurtă durată. Călduri de nesuferit
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Conțescu înfruntase solid pneumonia și acum avea o temperatură moderată, cu tendința spre scădere. Ceea ce îngrijora era doar slăbiciunea excesivă și imposibilitatea de a i se oferi hrană mai abundentă. Asta ar fi putut leza sistemul digestiv. În schimb, Conțescu sorbea lapte cu o sete care era mai mult voință, și Gaittany îl surprinsese alb în jurul gurii, de caimac. - Conțescu are un umor special de ordin biologic, ziceaSmărăndache, simulează moartea. (Tot de la Ioanide avea și această teorie.) Unele păsări, anume gângănii
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
om, doar privindu-l. Nu avea să știe niciodată că de fiecare dacă cănd ștergea absența, praful de pe cărțile din bibliotecă, ștergea căte un rîd de pe fruntea mea. Nu știa că cu fiecare înghițitură luată din ceașca de cafea, îmi sorbea o zi din viață. O zi închinată autoarei iubirii mele. Nu știu ce vedea ea, atunci cănd mă privea. Eram iubirea vieții ei, o aventură de-o vară sau doar colegul de garsonieră? Sincer să fiu, nici nu aș vrea să știu
Căderea în etern. Apocalipsa sinelui. Pată de iubire. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Dana Ştefania Braşoavă () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2307]
-
ființe, una abia născută, alta deja constituită. Această întâlnire oferă copilului ocazia identificării cu o persoană umană prin cuvintele care i se adresează și prin tot ce i se oferă: laptele ce-i consituie hrana, sursa, fața pe care o soarbe din priviri, mirosurile corpului care-l protejează. Sânul matern este primul reper și prototipul tuturor obiectelor pe care nou-născutul le va per-cepe ulterior. Sânul este un organ extrem de ambiguu. El este sursă de maternitate, erotism, narcisism, obiect al admirației sau
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
și îmi vine în minte vorba lui Heraclit cum că "se află zei și aici", iar aceștia, care au crescut în pragul camerei lui, sânt mai frumoși și mai adevărați decât zeii care l-au asistat pe Eliade când acesta sorbea din foarte omeneasca cupă a vanității. Iau și citesc vederea primită de Noica de la fiul său Răzvan ("fratele Rafail"): e trimisă de la capul Sunion. Am transcris cele câteva rânduri. Iată-le: "Dragă Tată, Cu mult drag îți scriu din Țara
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
cu o șepcuță de tenisman pe cap și cu un vindiac siniliu ca cerul, pe care scrie cu litere mari The Giants (contrastînd de altminteri flagrant cu silueta stăpânului lui), stă lângă mine, pândind să fie în cadru, și îmi soarbe cuvintele. Simt că îmi pierd șirul, nu mai știu ce spun și ce vreau să spun și în clipa în care îl aud pe doctor că oftează privindu-mă cu ochii lui albaștri și umezi de emoție culturală, "Ah! Imperiul
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
fost ieri la Operă cu Președintele în lojă. Îi văzusem dimineața într-un ziar, așezați unul lângă altul. "Da' ge ― răspunde Regele ca un copil bosumflat ― de unde să știu, gă eu mă uitam în față, la ge era be scenă." Soarbe din Fanta și adaugă: "Sînt oameni broști ― dat fiind că nazalizează tot timpul, "p" și "c" devin "b" și "g" ― care-și înghipuie ... Băi gum? Ge-și înghipuie? Gă am făcut asta, cu Iliescu, bentru mine? Sau bentru ca să mai
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Hirado" (Vestitoriul Bucureștean). Nu știm ce va fi conținând, căci nu ni s-au trimis, presupunem însă că tonul său va fi mult mai molcom decât acela al ziarelor ungurești din Ungaria și Transilvania, cari, dacă ar putea, i-ar soarbe pe români într-o lingură de apă. Cel puțin până acuma nu ne aducem aminte ca ziar unguresc să fi rostit un cuvânt de dreaptă aprețuire asupra noastră. Poate că simțimântul izolării într-o țară ca a noastră, unde mai
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
NOI și suprafața noastră LIBERATEA e liberatea unui gândac. COMPOZITORUL (se ridică și începe și el să facă cercuri): Noi căutăm propriul nostru timp deschidem găurile auzului cădem în lumina zilei mituim Estul lingem Vestul devorăm cadavrul zilei și îi sorbim represiva măduvă din șira spinării. PIANISTA (o așază cu forța pe un scaun pe țăranca consternată): Statul în Zi acum acolo e plânge pute cu burta spintecată la picioarele noastre îi împingem coatele sale metafizice în botul lui veșnic și
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
apropiat cetății, dar se distingea printr-o noblețe sufletească remarcabilă: „Cât despre a virtuții frumusețe/ Pereche nu-i găsești ușor sub soare;/ Măcar că n-avu cine-i da povețe,/ Ea nu simțise-a cărnii-nfiorare;/ Arar din ploscă, pururi din izvoare/ Sorbea, și-n cumințenie deplină/ știa ce-i munca fără de hodină.// Deși atât de fragedă copilă,/ Adâncul feciorelnicului sân/ Un duh mintos purta și plin de milă;/ Ea îngrijea de bietul ei bătrân/ Cuviincioasă ca de un stăpân;/ Torcând mereu, păștea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
nu mai 964 Ibidem, p. 24. (trad. n.) 965 E. Talbot Donaldson, op. cit., p. 54. 966 Geoffrey Chaucer, Troilus și Cresida, ed. cit., p. 315. 967 Ibidem, p. 31. 261 este,/ și toți ca pe frumoasa din poveste,/ Toți o sorbesc din ochi. <<Prin grea perdea/ De nouri negri n-a-nflorit vreo stea/ Mai limpede cât Cresida>>, grăiesc/ Acei ce-o văd în negrul ei veșmânt,/ Măcar că ochii ei în gol țintesc,/ Dosită cum stătea-n ungheru-i strâmt/ De lângă prag
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
-su vrea să-și lase legea veche”1012 Naratorul, vizibil atașat de personajul pozitiv, nu reușește uneori să își rețină aprecierile negative: „Uf, uf, sultană, tu izvor de fiere,/ Tu măgăoaie și Semiramidă,/ Balaure cu față de muiere,/ Din iad îți sorbi a răului putere;/ Tot ce cășună moarte și obidă/ Virtuții nepătate zace-n tine/ Ca-ntr-un cuibar de vipere haine!” 1013 Apelativele folosite pentru desemnarea acestor malefice soacre sunt sugestive: „Dar scorpia, strigoiu-afurisit,/ Sultana țese ițe ucigașe/ Sub vorbe
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
norme naționale specifice la unele standarde cu caracter comun etc. Apar noi tipuri de conflicte În cadrul economiilor „transnaționale”, legate de relațiile dintre modelele socioculturale naționale, dintre statul-națiune și „comunitatea multinațională”. „Societatea globală spre care tindem nu poate apărea, dacă nu „soarbe” din licoarea sublimă a valorilor morale și spirituale care-i pot asigura dinamica. Deasupra culturilor, religiilor și filosofiilor există, În ființa umană, o sete de libertate, o aspirație de a-și depăși limitele, o dorință de a fi peste ceea ce
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
său împlinit la vârsta senectuții, rezultatul dăruirii totale, dragostea de oamenii și meleagurile desăvârșirii sale, OMUL înconjurat de prieteni! Un dascăl ca mulți alții din România (beneficiar al respectului celor din jur pentru faptele sale) și ale cărui vorbe sunt „sorbite” cu nesaț de cei sinceri și dornici de cunoaștere! Mihai ZABORILĂ Regizor artistic la Opera Națională Română din Iași UN DAR DE SUFLET Ca fiu al satului și la vremea publicării acestui important documentar, ca primar al comunei, voi avea
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
puțin adus de spate, acoperit de un halat muncit de vreme și încălțări parcă din alte timpuri. Meseriașul mă surprinde atunci când intru în atelierul său de la marginea curții, aproape un univers în care viața ia cele mai nebănuite forme. Mă soarbe cu ochi sticloși, albaștri ca seninul cerului și mă salută cu căldură. Dintre toți meseriașii pe care i-a avut comuna, strânși pe vremuri într-o cooperativă, numai nea’ Jănică a mai rămas. Doar el mai știe cum să dea
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]