11,582 matches
-
din care s-a inspirat Occidentul în organizarea Adunărilor de stări, acordând o atenție specială Magnei Charta din 121531. Atestările documentare ilustrează, în același timp, că în privința organizării regimului reprezentativ, a stărilor și adunărilor acestora, înaintea Angliei se află Regatele spaniole. Când se discută despre influențe, este necesar să fie puse în discuție și adunările ordinelor religioase, îndeosebi ale franciscanilor și dominicanilor, ale ordinelor militare, cum sunt cele ale cavalerilor Templieri și Ospitalieri 32. Împărțirea lor în trei clase (cavalerii nobili
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
întâietatea 80. În plan general, ierarhia stărilor fixează clerul și nobilimea ca ordine superioare, urmate de patriciatul urban (burghezie) și, cu rare excepții, țăranii 81. Reprezentarea orașelor comportă însă note distincte de la o țară la alta a Europei. În regatele spaniole ele au monopolizat Cortèsurile, în Flandra au deținut exclusivitatea reprezentării, pe când în Polonia au avut o prezență meteorică. Constituind la rândul lor o stare politică în multe din țările Europei care în acea perioadă "respira" mireasma câmpului de bătălie, cavalerii
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
lor regulată în Adunări reprezentative. Se observă cu ușurință că acțiunea stărilor a început să se manifeste frecvent în momente de criză. În țările unde interese de grup au divizat stările, unele s-au asociat monarhiei monopolizând Adunările: în Regatele spaniole suveranul a fost susținut de orașele care, constituite în Hermandades, s-au angajat în lupta contra nobilimii; în Anglia și Franța stările au profitat de primele conflicte dintre monarhie și papalitate, de nevoia ajutorului în perioada cruciadelor și a Războiului
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
dovedit efemeră. Ultimul lor efort memorabil s-a materializat în programul adoptat de Statele Generale de la Tours în 1484114, dar restabilirea echilibrului cu regele în cadrul unei monarhii temperate, nu s-a realizat. Într-un fel asemănător Statelor Generale, Cortèsurile Regatelor spaniole au fost mai mult aliate, decât adversare monarhiei. În final însă, aici echilibrul a fost rupt în favoarea monarhiei, subordonarea Cortèsurilor fiind deplin realizată sub domnia lui Carol I: cei doi stâlpi ai "libertății spaniole", Cortès și ayuntamientos nu mai aveau
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
fel asemănător Statelor Generale, Cortèsurile Regatelor spaniole au fost mai mult aliate, decât adversare monarhiei. În final însă, aici echilibrul a fost rupt în favoarea monarhiei, subordonarea Cortèsurilor fiind deplin realizată sub domnia lui Carol I: cei doi stâlpi ai "libertății spaniole", Cortès și ayuntamientos nu mai aveau forță. Dimpotrivă, în Imperiul german nici chiar încercările de reformă a instituțiilor (1500-1502 și 1521) nu au putut destrăma solidaritatea stărilor, pentru a duce la subordonarea Dietelor provinciale (Landtag)115. Este evident că în
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
dar își păstrau caracterul particular și adunările distincte. Ei se întâlneau în plen doar la încheierea solemnă a dezbaterilor, în prezența regelui. Spre deosebire de alte state, în care deputații au avut o perioadă mai îndelungată de timp puteri limitate, în regatele spaniole electorii autorizau deputatul să trateze, să își dea consimțământul și să facă, dacă era necesar, chiar concesii, sub garanția acceptării și ratificării întregii activități a deputatului. Carol I (1516-1556) a reușit să reducă activitatea Cortèsului și a reprezentanților stărilor reuniți
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
funcționat Parlamente; în Savoia, Nisa și cantonul Vaud, având în vedere influența Franței în organizare, structură și competență, erau convocate State Generale (Stati, Stamenti); Adunările stărilor din Sicilia și Sardinia Cortès și cele din Neapole Corti generali organizate în "perioada spaniolă", s-au numit ulterior Parlament General. În Sicilia Cortèsurile se întruneau la Palermo, iar în Sardinia la Cagliari. Sub ultimii suverani aragonezi s-a introdus în Sicilia obiceiul unor Cortès trienale, cu o comisie restrânsă și permanentă care funcționa între
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
curte a regatului"177. III. MONARHIA ȘI ADUNĂRILE DE STĂRI ÎN EUROPA MEDIEVALĂ 1. Statele Generale în Franța: Etats Généraux Evoluția instituțională pe care o cunoștea Franța în perioada anilor 1270-1328 este asemănătoare, oarecum, celei din Anglia și din Regatele spaniole. Regele capețian era un rege absolut, în sensul că nici un organ constituțional nu-i limita libertatea de acțiune și prerogativele. Adunarea capețiană nu era reprezentativă. Regele convoca la "sfat" pe cine dorea, în principal baronii și episcopii. Adunarea avea doar
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
definită, găsindu-și expresia în maxima propriului drept public: "The Sovereignity resides in the King in his Parliament". Guvernul poate subzista numai prin intermediul unei colaborări a regelui și Parlamentului, atât în sfera executivă, cât și în cea legislativă. 3. "Libertățile spaniole". Cortès și monarhia stărilor Unificarea teritorială și centralizarea instituțională în Peninsula Iberică au avut loc în perioada dintre secolele al XI-lea și al XV-lea. Spre sfârșitul secolului al XIII-lea, când lupta de recucerire (reconquista) era aproape încheiată
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
și al XV-lea. Spre sfârșitul secolului al XIII-lea, când lupta de recucerire (reconquista) era aproape încheiată, evoluția spre unificare și centralizare a fost oprită de conflictele interne, provocate de marea nobilime și rivalitatea statelor ce o compuneau: Regatele spaniole ale Leonului, Castiliei, Navarei și Aragonului și Regatul Portugaliei. În acest context se constituie instituțiile fundamentale ale Spaniei medievale, între care Adunările de stări și municipalitățile ocupă un loc foarte important. În rândul stărilor, nobilimea era divizată: marii nobili și
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
între care Adunările de stări și municipalitățile ocupă un loc foarte important. În rândul stărilor, nobilimea era divizată: marii nobili și mica nobilime, care reprezenta principala forță militară; clerul stăpânea domenii întinse și avea o puternică influență în viața societății spaniole; orașele erau bogate și desfășurau o activitate comercială și meșteșugărească deosebită, fiind guvernate de adunări comunale (concilios, din secolul al X-lea)274. Recucerită treptat după victoria de la Las Navas de Tolosa (1212), Spania se va confrunta până la sfârșitul secolului
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
ecclesiastico), marea nobilime (grandes, ricos hombres), mica nobilime a cavalerilor (caballeros, hijosdalgos, hidalgos) și reprezentanții orașelor (procuradores)276. În adunări stările își apărau cu putere privilegiile (fueros). Împărțirea Cortèsului pe stări (brazos) nu era identică pentru toate orașele și regatele spaniole: în Aragon adunarea cuprindea patru brazos, adică cele amintite ca și caracterizând toate Cortèsurile, nobilimea fiind divizată; în Catalonia și Valencia erau reprezentate trei brazos, marea nobilime fiind exclusă. În succesiunea evenimentelor, primele Cortès sunt întrunite în Catalonia, la 1218
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
prezența regelui 278. În Catalonia, după închiderea sesiunii Cortèsului funcționa o junta numită Deputacion de general. O adunare identică s-a organizat și în Aragon. Spre deosebire de alte state europene, în ale căror adunări deputații veneau cu puteri limitate, în Regatele spaniole electorii autorizau deputatul lor "să se prezinte, să participe, să trateze, să-și dea consimțământul și să accepte concesii ... cu puteri absolute și, în particular, să numească înlocuitorii pentru a fi reprezentat și promiteau să accepte și să ratifice tot
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
un discurs prelung (spre deosebire de Polonia, unde reprezentanții se pronunțau scurt asupra nulității Dietei). Se practica, într-un fel asemănător acelui liberum veto din Polonia, opoziția numită dissentimiento 280. În afara atribuțiilor pe care le-am amintit, caracteristice pentru toate Cortèsurile regatelor spaniole, în adunările din Aragon și Catalonia nota particulară o reprezintă plângerile (ofensa) pe care reprezentanții stărilor privilegiate le puteau prezenta contra regelui ori funcționarilor regali, în situația violării legii. În Castilia și Leon Cortèsurile au intervenit mai mult în elaborarea
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
adunările orășenești. Se va reorganiza Consiliul regal (1480)288, având drept consecință restrângerea rolului marii nobilimi și creșterea celei a legiștilor (letrados), executanți fideli ai voinței regelui, care organizează reformele administrative. Libro de Montalvo (1485) reprezintă prima codificare a legilor spaniole. Regalitatea va interveni în alegerile municipale, instituind în orașe reprezentanți cu atribuții judecătorești, fiscale și administrative ai puterii centrale (corregidores). Începea lupta împotriva celor doi "stâlpi ai libertăților spaniole" Cortès și ayuntamientos (administrațiile locale), care se va desăvârși sub domnia
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
reformele administrative. Libro de Montalvo (1485) reprezintă prima codificare a legilor spaniole. Regalitatea va interveni în alegerile municipale, instituind în orașe reprezentanți cu atribuții judecătorești, fiscale și administrative ai puterii centrale (corregidores). Începea lupta împotriva celor doi "stâlpi ai libertăților spaniole" Cortès și ayuntamientos (administrațiile locale), care se va desăvârși sub domnia lui Carol I (1516-1556).289 Cortès-urile vor fi convocate tot mai rar, cele din Castilia, de pildă, nemaifiind convocate în perioada 1482-1498. În faza finală a unificării teritoriale și
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
se rezumau doar la a face propuneri pentru "binele public". Alături de stările privilegiate deja menționate, clerul a devenit cel de-al treilea ordin supus autorității regale. Încă din pe-rioada lui Ferdinand "Catolicul" se obținuse dreptul de la Sfântul Scaun ca regele spaniol să numească în demnități ecleziastice. La fel ca și predecesorii săi, Filip al II-lea se va bucura de devotamentul acestei stări. În Aragon evoluția Cortèsurilor a urmat același curs. La în-ceput nici o propunere a suveranului nu putea fi admisă
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
suficiente"325. În timpul lui Sigismund de Luxemburg electorii renani au paralizat Dieta de la Viena (1423), declarând că deputații din Saxa și Brandemburg nu au puteri depline. Era nu doar o modalitate de a-și exprima dezacordul, asemenea celui din regatele spaniole (el dissentimiento), ci de întrerupere a lucrărilor Dietei. Fără a avea puterea juridică a deja cunoscutului liberum veto din Polonia, existența mandatului imperativ oferea principilor electori posibilitatea de a întrerupe lucrările adunării. În 1429 la Presburg, electorii de Mainz și
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
lui Frederich al III-lea (1440-1493) consemnează continuarea încercărilor reformatoare din Dietele anilor 1434 și 1438: convocarea anuală a Dietei; instituirea unui colegiu restrâns, cu activitate permanentă, alcătuit din principii electori și reprezentanți ai stărilor privilegiate, asemănătoare juntelor din regatele spaniole; pentru judecarea litigiilor se dorea crearea unei instanțe superioare a stărilor, învestită cu autoritatea necesară. Adoptarea acestor măsuri ar fi asigurat creșterea puterii principilor teritoriali. Propunerile de reformă a Dietei și altor instituții nu s-au concretizat, datorită în principal
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
toți" (gemeine Pfenning)332, administrat de propria lor comisie, în conformitate cu hotărârile adunării. Dar obligativitatea convocării anuale a Dietei, pentru o perioadă de cel puțin o lună, era greu de îndeplinit. Se simțea nevoia unei reprezentări permanente, asemănătoare celei din regatele spaniole și a cărei înființare mai fusese propusă. Un alt pas important pe calea reformării instituțiilor imperiale l-a constituit hotărârea Dietei de la Augsburg (1500), cu privire la constituirea unei "regențe imperiale" (Reichsregiment), formată din 20 de reprezentanți, astfel: un principe elector în
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
suferit instituția Adunărilor de stări, cuprinde: perioada "franceză" (1363-1477), incluzând acțiunea unificatoare a lui Filip cel Bun și centralizarea din timpul domniei lui Carol Temerarul (1467-1477); perioada domniei lui Lu-dovic al XI-lea și perioada "austriacă", în combinație cu stăpânirea spaniolă, începând cu secolul al XVI-lea380. Încă din timpul domniei lui Filip August (1180-1233) a existat "problemă flamandă" pentru Franța 381. Deși în anul 1300, în urma războiului dintre Filip cel Frumos și Gui de Dampierre, Flandra s-a unit cu Franța
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
de dezechilibru cu cele de echilibru în raporturile monarhiei cu stările privilegiate. Renunțarea lui Carol Quintul la Țările de Jos în favoarea lui Filip al II-lea, la 15 octombrie 1556, a însemnat transformarea definitivă a acestei moșteniri burgunde în posesiune spaniolă. S-a creat astfel o situație extrem de delicată, care reclama o soluționare rapidă: ori suveranul recunoștea vechiul statut al Țărilor de Jos și, deci, libertățile existente, ori Provinciile trebuiau să lupte pentru a-și păstra individualitatea. În timpul Reformei și a
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
și rezistența comună contra monarhiei, printr-un compromis al nobilimii, au condus la încheierea, în mai 1579, a Uniunii de la Arras (Artois, Hainaut, Doual) sau Liga catolică, provincii care au jurat supunere lui Filip al II-lea în schimbul retragerii trupelor spaniole după restabilirea păcii și a unor importante locuri în administrație, iar la 23 ianuarie 1597 a Uniunii de la Utrecht (Liga protestantă), din Olanda, Zeelanda, Utrecht, Geldren, Overijssel, Frisia, Groningen 390. Regimul de stări va supraviețui în cele două țări nou
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
vota subsidiile (servicio)417. Viceregele obținea cu destulă greutate consimțământul stărilor și numai datorită dezacordului dintre ele: baronii erau de acord, fiind scutiți de plata subsidiilor ca foști susținători ai aragonezilor la obținerea tronului; clerul, bogat și puternic, în majoritate spaniol, se opunea întrucât era obligat la o contribuție personală; reprezentanții orașelor (procuradores) manifestau o mai mare independență față de vicerege, acționând după caz, conform propriilor interese. Este diferența care se manifestă între adunările din Sardinia și Sicilia. Dacă în primul caz
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
al sufragiilor pro și contra 419. Sub ultimii suverani aragonezi s-a introdus obiceiul catalan al Cortèsurilor trienale, cu o comisie permanentă restrânsă, care funcționa între adunări (deputacion general). Sardinia avea din anul 1327 o instituție asemănătoare, tot de "tip spaniol". Cortèsurile se întruneau la Cagliari, din zece în zece ani (!)420. Convocarea și atribuțiile lor erau asemănătoare celor ale adunărilor siciliene. Neapole, reședința lui Frederich al II-lea în sudul Italiei, a fost în același timp locul de convocare a
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]