7,710 matches
-
înțelege (Apologeticum, XVII, 2-3). În fața puterii sale, omul resimte ceva cu neputință ca atare (impossibile), copleșitor și minunat. Vorbind în acest fel, nu cred că Tertulian lasă deoparte pu terea rațională de înțelegere proprie omului. Nu uzează de o logică spectaculoasă doar pentru scandalul ei, întrucât ar veni în contradicție șocantă cu logica celui opus. Nu caută să spună că faptul nebunesc devine credibil prin chiar nebunia PARADOX ȘI NONSENS 157 lui. Nu frumusețea gratuită a unor antinomii îl atrage acum
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
că Dumnezeu este atotputernic? Înseamnă cumva că voința Sa este arbitrară? Sau că nu îi este cu putință ceea ce nu voiește? Sau că poate și ceea ce nu poate? Astfel de întrebări - unele evident viclene - erau ușor de întâlnit. Ele revin spectaculos și în gândirea modernă, de pildă în secolul și în saloanele în care putea fi întâlnit Voltaire. Ca să evite asemenea capcane inutile, Tertulian revine la un mod de înțelegere care se lasă orientat de ceea ce el însuși invocă. Experiența trăită
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
Dumnezeu s-a născut și nu s-a născut. Cea dintâi afirmație poate să țină de un mod neutru de vorbire. Poate să apară lesne în vorbirea celor care se joacă oricum cu antinomiile. Un asemenea joc poate fi uneori spectaculos, impresionant în ochii celorlalți și de mare efect, însă nicidecum un semn că te afli pe cale. Există situații în care poți spune că unul înseamnă trei și trei înseamnă unul, ca atunci când ai în vedere ceea ce a fuzionat în alcătuirea
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
Jorge Luís Borges). Sau când pretinde o înțelegere deplină, fără rest, a ori că rei stări de lucruri. Deopotrivă, când se vede pe sine singura lumină ce poate clarifica atâtea probleme grave care se ivesc în această lume. Se contrazice spectaculos când formulează doctrine și teorii ultime, salvatoare. Cu fiecare teorie nouă și măreață, care se vrea definitivă, absurditatea sa tinde să devină maximă. Nietzsche a consemnat bine acest lucru. „Fanatismul cu care întreaga gândire greacă se repede asupra raționalității trădează
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
măsură un nonsens să spunem «există doar un 1» pe cât ar fi un nonsens să APARIȚII LIBERE ALE NONSENSULUI 109 100. spunem: 2 + 2 este la ora 3 egal cu 4)“ (Tractatus, § 4.1272). Situația nonsensurilor filozofice este însă mai spectaculoasă. Apar de regulă când cineva caută să spună ceva sigur despre ceea ce nu se poate spune nimic: de exemplu, că lumea este infinită, că eul omenesc este fără moarte, că binele ca atare nu se poate realiza - și multe altele
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
înțelege (Apologeticum, XVII, 2-3). În fața puterii sale, omul resimte ceva cu neputință ca atare (impossibile), copleșitor și minunat. Vorbind în acest fel, nu cred că Tertulian lasă deoparte pu terea rațională de înțelegere proprie omului. Nu uzează de o logică spectaculoasă doar pentru scandalul ei, întrucât ar veni în contradicție șocantă cu logica celui opus. Nu caută să spună că faptul nebunesc devine credibil prin chiar nebunia PARADOX ȘI NONSENS 157 lui. Nu frumusețea gratuită a unor antinomii îl atrage acum
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
că Dumnezeu este atotputernic? Înseamnă cumva că voința Sa este arbitrară? Sau că nu îi este cu putință ceea ce nu voiește? Sau că poate și ceea ce nu poate? Astfel de întrebări - unele evident viclene - erau ușor de întâlnit. Ele revin spectaculos și în gândirea modernă, de pildă în secolul și în saloanele în care putea fi întâlnit Voltaire. Ca să evite asemenea capcane inutile, Tertulian revine la un mod de înțelegere care se lasă orientat de ceea ce el însuși invocă. Experiența trăită
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
159. lui Dumnezeu Sa născut și nu Sa născut. Cea dintâi afirmație poate să țină de un mod neutru de vorbire. Poate să apară lesne în vorbirea celor care se joacă oricum cu antinomiile. Un asemenea joc poate fi uneori spectaculos, impresionant în ochii celorlalți și de mare efect, însă nicidecum un semn că te afli pe cale. Există situații în care poți spune că unul înseamnă trei și trei înseamnă unul, ca atunci când ai în vedere ceea ce a fuzionat în alcătuirea
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
Douăzecea ar trebui să fie constituită din gali, dar tu nu-mi pari a fi un galo-roman. Duryodhan scutură din cap: — Nicidecum. Tatăl meu era un centurion dintre auxiliarii sarmați, iar mama mea era o libertă armeană. Atras de priveliștea spectaculoasă oferită de armata lui Magister militum, Sebastianus renunță să-i mai pună alte întrebări. Un vuiet de entuziasm izbucni sub bastion atunci când cineva anunță apariția unui ofițer, care, cu coiful ornat de un penaj des și roșu înainta rapid pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
ale brațelo,r că din partea cealaltă dușmanul se apropia. Bătălia, deci, începuse. — Pregătiți javelinele! strigă Sebastianus. Abia ajuns pe creastă, fu aproape orbit de spectacolul grandios pe care-l oferea armata dușmană în întregul ei. Diferența de nivel nu era spectaculoasă - nu mai mult de șaizeci de picioare -, însă cu siguranță acela era punctul cel mai bun pe care ar fi putut să-l găsească în toată zona. Sub el, armata lui Atila se desfășura în câmpie, în strigăte asurzitoare de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
Adrian MIHALACHE, "COTIDIANUL Supliment cultural", Nr. 224, 1995 (Litere, Arte, Idei, nr. 36, sept. 1995) Cartea de nisip Când discursul istoriei religiilor sau, pur și simplu, al cercetării etnologice, este trădat în favoarea celui beletristic, ne putem teme de un eșec spectaculos, care ar demonstra, în fond, existența unei singure vocații. Nu acesta este cazul lui Andrei Oișteanu care [...], ne deschide o altă ușă spre aceleași mesaje criptice ale unei lumi ascunse sau, poate, pierdute, pe care o aborda într-un volum
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
astfel roiul de molii care iese din lada încuiată ("interzisă") pare o cugetare pe tema deșertăciunii și a trecerii timpului. Același lucru și cu proza a doua. Pusă artificial în formele povestirii cu ramă, ea ar fi valorificat mult mai spectaculos erudiția autorului și "anevoioasele nimicuri" dacă s-ar fi menținut eseu. Cutia cu bătrâni este o carte ciudată. Dacă, asemenea Bătrânului arhivar, ați dat vreodată un anunț în ziar "Caut obiecte stranii" o să vă încânte. Dacă nu, nu. Ioana PÂRVULESCU
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
Radu G. Țepo-su: "romanul nu e unul de analiză, ci unul cazuistic-livresc", fiind "reprezentarea prin trăire artistică a ideii de iubire". Chiar din parcurgerea acestor mențiuni critice, vom fi conduși spre variate interpretări. Vom reține doar pe acelea, fiind mai spectaculos diferite, despre natura personajului și a romanului. O oarecare cumințenie, dar nu monotonie, ne întîmpină în critica tradițională. Personajul este un intelectual rafinat, cu o natură sentimentală, romantică (deci vetustă), din familia oamenilor "de prisos" (Al. Piru), tipul "adolescentului perpetuu
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
personaj pentru care dragostea este o necesitate estetică. Seducător, nu?! Romanul fiind un joc al dragostei, un ceremonial artistic rafinat. Din punctul de vedere al istoriei literare, al psihologiei și concepției autorului, personajul nu putea fi construit în această manieră spectaculoasă. Sigur, opțiunea lui Codrescu, uneori exprimată, de a spiritualiza iubirea, repulsia lui față de vulgarizarea acesteia nu implică obligatoriu absența perspectivei psihologice, considerarea femeii doar un pretext pentru imaginație, pentru scriitură. Am cădea fără voie în cursa textualizării, pierzând astfel relieful
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
un elan special, în unele cazuri chiar cu un impuls animat, la artiștii și poeții care, pe lângă reputația de a produce o artă de calitate, o dețin și pe aceea de persoane care calcă strâmb: care dau dovadă de o spectaculoasă deficiență de caracter sau de atitudine civică, de o slăbiciune sau o înclinație ce ar putea fi interpretate romantic - un egocentrism extrem, infidelitate conjugală, surzenie, orbire, o sete devastatoare, o tuse mortală, o atracție pentru prostituate, o predispoziție pentru adulter
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
lui geamăn, Waker, călugărul, cartusianul, îl diviniza, în copilărie, pe W.C. Fields și, în onoarea imaginii inspirate și flamboaiante, dar sfinte, a acestuia, obișnuia să jongleze ore întregi cu cutii de trabucuri și cu multe altele, până când a căpătat o spectaculoasă dexteritate în această îndeletnicire. (În familie circulă zvonul că, inițial, a fost luat în mănăstire - adică eliberat de îndatoririle sale de preot parohial - pentru a fi ferit de tentația persistentă de a administra enoriașilor hostia sacramentală stând la distanță de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
exclusivitate, nici vorbă. De exemplu (chestia asta nu-i la subiect, dar e drăguță) mama mea nu a fost niciodată, la nici una din latitudinile cunoscute ale expresiei,o cititoare de cărți. Totuși am văzut-o o dată intrând într-unul dintre spectaculoasele palate ale librăriilor de pe Fifth Avenue ca să cumpere un cadou pentru ziua de naștere a unuia dintre nepoții mei și ieșind de acolo cu o ediție ilustrată a cărții lui Kay Nielsen, La răsărit de soare și la apus de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
curând armăsăricește. (Cum pot evita să explic acest tip de adâncă analiză? Am depășit oare granițele? Trebuie să-mi agit nuiaua?) Gata! Lui Seymour îi plăceau sporturile și jocurile, atât de interior, cât și de exterior, și era, de obicei, spectaculos de bun sau spectaculos de prost la ele, și niciodată între aceste două extreme. Acum vreo doi ani, sora mea Franny mi-a povestit că una dintre amintirile ei cele mai timpurii este aceea de a fi stat într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
evita să explic acest tip de adâncă analiză? Am depășit oare granițele? Trebuie să-mi agit nuiaua?) Gata! Lui Seymour îi plăceau sporturile și jocurile, atât de interior, cât și de exterior, și era, de obicei, spectaculos de bun sau spectaculos de prost la ele, și niciodată între aceste două extreme. Acum vreo doi ani, sora mea Franny mi-a povestit că una dintre amintirile ei cele mai timpurii este aceea de a fi stat într-un leagăn împletit (ca o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
și ceilalți m-au descris, în bârfele copiilor din cartier, ca pe un sac cu cărămizi. Știu că mă întind prea mult cu chestiile astea, dar, realmente, nu pot să mă opresc aici. Așa cum am spus, la unele jocuri era spectaculos de bun. Chiar de neiertat. Prin asta mă refer la acel grad de strălucire în jocuri sau în sporturi care ne enervează când îl vedem atins de un adversar neortodox, un „infam“ lipsit de sistem, un infam ostentativ sau, pur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
numere capetele. Nu mică Îi fu groaza când obsevă reptila privind la el cu ohii dilatați, În timp ce el Îngrozit, nu facea nimic În apărarea sa. În secunda următoare monstrul din ochii căreia țâșneau flăcări și Îl priveau dușmănos, făcu un spectaculos salt, se năpustindu-se cu toate tenctaculele Îndreptate asupra lui, hotărât să-l lichideze...!! Scoțând un strigăt Înăbușit, se răsuci speriat acoperindu-și capul cu plapuma - În așteptarea deznodământului...!! A așteptat o veșnicie, poate mai mult ori mai puțin - cine
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
doresc să investească În ceva lucrări de construcții urmând ca ulterior el să definitiveze contractul În condițiile bine cunoscute.Drept urmare a acestui impetuos demaraj, În interval de câteva luni de zile, centraliză În activitatea lui câteva sute de lucrători, reușind spectaculoase realizări, era evidențiat În toate ședințele de producție fiind dat exemplu de cinste, de corectitudine. În acest vârtej amețitor În care activa În a depista noi lucrări, mai ales noi surse de-a procura materiale, vara trecu pe nesimție cedând
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
nostru solar precum și alte sisteme solare din galaxia noastră, să participe la expediție, În primul rând pentru a vedea și a se convinge de realitatea existentă ca apoi, să explice audienței planetare, activitatea materiei interstelare precum și a evoluției și transformărilor spectaculoase la nivel cosmic...!” „Bine gândit - aprecie Șeful Șantierului mai turnându-și ceai În cană și sorbind În pauze relaxate - dar dacă-i vorba de a restructura vechea religie, atunci să nu ne oprim la jumătatea drumului, după părerea mea...!” „Ce
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
Nici un membru al acestei hazardate comisii nu-și putea permite să aplice pe rezoluție pozitiv Încât, dacă cel plecat nu se mai Întoarcea În țară - mai mult, va declanșa la postul de radio „Europa Liberă” o furibundă campanie de dezvăluiri spectaculoase la adresa tiranilor din fruntea țării - cel ce dăduse aprobarea era acuzat de complicitate cu evadatul, fiind arestat și interogat de multe ori trimes și la Închisoare...! Având cunoștință de această incredibilă filieră prin care cererea lui de vizită turistică nu
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
știut că trebuie să aștept. La prima vedere, Idaho este un stat cu perspective și oameni omogeni, dar, în calitate de romancieră, această primă vedere nu mă interesează prea tare și, în majoritatea cazurilor, nici nu reprezintă adevărul. Idaho e un stat spectaculos, complex și deseori conflictual. Oamenii lui generoși și încăpățânați îți încălzesc inima; munții maiestuoși și râurile îți surprind simțurile; politica și prejudecățile îți uluiesc, de multe ori, mintea. Am așteptat până când am simțit că puteam să sper că voi reuși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]