37,791 matches
-
Corifeii creștinismului, din toate părțile, puteau acum să se-ntrunească, liberi și nestânjeniți de nimeni, în adunări generale, ce poartă numele de sinoade 220 ecumenice 221 sau soboare 222 și să dezbată-n voie tot felul de chestiuni de ordin spiritual, moral și practic. În primul sinod ecumenic (325) și al doilea (381) fură fixate aproape toate dogmele, care se găsesc în Simbolul Credinței (Crezul) nostru de astăzi. Nu neglijară însă nici partea practică, aceea care privea manifestarea exterioară a credincioșilor
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
religiei creștine ca religie de stat, care i-a îngrădit pe de-a-ntregul, spiritul de acțiune și universalitatea, așa cum poruncise Mântuitorul. Acesta a fost punctul vulnerabil al bisericii creștine, care a adus imixtiunea împăraților și a puterii civile în cele spirituale, ajungând astfel la disidența din 1054, cu separația în biserică ortodoxă și catolică sau biserică de răsărit și cea de apus. De aici înainte, biserica își duce o existență a cărei demnitate lasă de dorit, subordonându-se stăpânirilor lumene și
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
al șaptelea sobor ecumenic, lăsând poartă deschisă sinoadelor locale și arbitrajului naționalist din fiecare țară ortodoxă. Romano-catolicii, în urma separării lor de biserica ortodoxă la anul 1054, au înțeles din timp, acest neajuns care ar fi putut duce la sfărmarea unității spirituale bisericești și au hotărât ca Papa, cu autoritatea lui de șef suprem al bisericii catolice și cu investirea lui de infailibil "ex cathedra", poate convoca oricând aceste sinoade ecumenice (universale), pentru rezolvarea chestiunilor de dogmă și canoane, primind în același
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
fiecare zi se constituiesc în secte religioase, cu concepții bizare și totul străine de spiritul evanghelic al Mântuitorului. Rezultatul poate fi acesta: Biserica creștină, în genere, a pierdut frâna autorității milenare, iar popoarele își caută singure un punct de reazim spiritual, orientându-se spre ceva nebulos, spre un Mântuitor, ne-ncadrat în formulele și // căprăriile omenești și Care să plutească senin și autoritar în înaltele sfere ale spiritualității. Că Mântuitorul Christos n-a fost înțeles nici după aproape 2000 de ani, acesta
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
cazurile aproape biserica, prin reprezentanții și credincioșii săi fanatici, a fost de partea celor ignoranți, amețindu-le capetele cu citate din Sf. Scriptură rău interpretate sau punându-se la adăpostul blândului Iisus, care se ocupa numai de partea de partea spirituală și nicidecum de preocupările noastre omenești. "Împărăția Mea spuse El, lui Pilat nu este din lumea aceasta, slujitorii Mei s-ar fi luptat ca să nu fiu dat în mâinile Iudeilor, dar acum, împărăția Mea nu este aici" (Ioan Cap.XVIII
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
aspirând aerul dătător de viață. Clericii noștri din contră, își recreează trupul făcând politica diverselor partide și aspirând fumul tutunului, contra căruia odinioară au luptat pe viață și pe moarte. Iisus mergea din loc în loc să predice tuturor noua Sa împărăției spirituală. Clericii noștri se mulțumesc astăzi să stea comod în jilțurile lor și să scrie enciclice pastorale prin // reviste și ziare; să vorbească mulțimei prin telegraf și radio, contra cărora au luptat până-n ziua de ieri. Iisus acuza pe Farisei, spunându
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
nou, acuzând de "eretici" pe cei ce nu țin "stilul nou" și dându-și ei înșiși sentința de condamnare că până la schimbarea calendarului au trăit în "erezie". Iisus în toate predicile sale era un admirator al "luminei", fie-n sens spiritual, fie-n sens material. Clericii noștri însă retrograzi prin excelență s-au opus nu numai luminii spirituale, dar și contra celei materiale ca: gazul metan, gazul albastru, electricitatea etc. Lupta se dă chiar acum de Facultatea de Teologie din București
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
de condamnare că până la schimbarea calendarului au trăit în "erezie". Iisus în toate predicile sale era un admirator al "luminei", fie-n sens spiritual, fie-n sens material. Clericii noștri însă retrograzi prin excelență s-au opus nu numai luminii spirituale, dar și contra celei materiale ca: gazul metan, gazul albastru, electricitatea etc. Lupta se dă chiar acum de Facultatea de Teologie din București. Iată ce citim în Tezaurului Liturgic, tom II, pag 400, nota 1, 2 și 3 al răposatului
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
ofițer etc. nu sunt ținut să cunosc desăvârșit toate problemele sociale și nici pe cele sufletești, acestea fiind de competența altor confrați. Este însă un mare păcat, ca cei care sunt investiți a spune lumii "adevărul"; a le forma atitudinea spirituală; a-i face să deosebească adevărul de minciună și superstiția de ceia ce este real, să ascundă intenționat și a priori, tocmai armele cu care cineva poate să răzbată și să învingă greutățile vieții și să-și procure și liniștea
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
17) "... Ba încă ne spunea gândul că trebuie să murim, pentru ca să ne punem încrederea nu în noi înșine, ci în Dumnezeu care înviază morții" (II. Corinteni Cap. 1 v.9). Aș putea să citez sute de texte scripturistice pentru edificarea spirituală a fraților preoți, care nu cred că mai înviază mortul, după ce a fost incinerat. Este o aberație aceasta, ca să nu o numesc ignoranță sau necredință". Le recomand să citească necontenit Sf. Scriptură și-n special Noul Testament, neuitând nici Capitolul 15
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
de altă stea. Așa este și învierea morților. Trupul este semănat în putrezire și învieză în neputrezire; este semănat în ocară și înviază în slavă; este semănat în neputință și învieză în putere. Este semănat trup firesc și înviază trup spiritual. Dacă este un trup firesc este și un trup spiritual. De aceia este scris: "Omul dintâi, Adam a fost făcut cu suflet viu. Al doilea Adam a fost făcut din duh dătător de viață. Dar întâi vine nu ce este
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
semănat în putrezire și învieză în neputrezire; este semănat în ocară și înviază în slavă; este semănat în neputință și învieză în putere. Este semănat trup firesc și înviază trup spiritual. Dacă este un trup firesc este și un trup spiritual. De aceia este scris: "Omul dintâi, Adam a fost făcut cu suflet viu. Al doilea Adam a fost făcut din duh dătător de viață. Dar întâi vine nu ce este spiritual, ci ce este firesc; ce este spiritual, vine pe
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
Dacă este un trup firesc este și un trup spiritual. De aceia este scris: "Omul dintâi, Adam a fost făcut cu suflet viu. Al doilea Adam a fost făcut din duh dătător de viață. Dar întâi vine nu ce este spiritual, ci ce este firesc; ce este spiritual, vine pe urmă. Omul dintâi este din pământ, pământesc; omul al doilea este din cer. Cum este cel pământesc, așa sunt și cei pământești; cum este Cel ceresc așa sunt și cei ceresc
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
un trup spiritual. De aceia este scris: "Omul dintâi, Adam a fost făcut cu suflet viu. Al doilea Adam a fost făcut din duh dătător de viață. Dar întâi vine nu ce este spiritual, ci ce este firesc; ce este spiritual, vine pe urmă. Omul dintâi este din pământ, pământesc; omul al doilea este din cer. Cum este cel pământesc, așa sunt și cei pământești; cum este Cel ceresc așa sunt și cei ceresc, tot așa vom purta și chipul Celui
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
Flacăra Sacră, V, 9, 1938, pp. 1-3). Credința în viața viitoare și incinerarea (II)225 Numa (770 înainte de Christos). Dogam fatalității nu trecu de la Atena la Roma decât în timpul Scipionilor. Religia nu propovăduia aceasta, ci lăsa sufletului libertatea sa. Sufletul spiritual, ziceau Romanii după Greci, adică spiritul sau priceperea, este învăluit de un suflet simțitor, care nu este altceva decât materia luminoasă și subtilă, ce se formează sau se toarnă după corpul nostru și care-i conservă pentru totdeauna dimensiunile și
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
Mihălcescu in 1933 was also relevant. Mihălcescu was Dean of the Faculty of Orthodox Theology in Bucharest and was of the opinion that cremation was "one of the many psychoses that mankind suffered from after the Great War, a dangerous spiritual disease or a whimsical fashion, like all fashions, and gruesome"232. Șerboianu was considered a vagrant monk who dared to perform religious services in the crematorium, thus enabling cremationists to distort the truth. For the cremationist movement in interwar Romania
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
constituie singura cunoaștere posibilă, singurul fundament care poate fi atribuit unui comportament rațional în toate sferele experienței. Cum se face atunci că, în locul acestui comportament adaptat și sigur de sine, observăm pretutindeni, în fiecare dintre ordinile vieții sensibile, afective sau spirituale, precum și propriu-zis intelectuale sau cognitive, aceeași incertitudine și aceeași confuzie nu doar zdruncinarea valorilor artei, eticii sau religiei, ci nimicirea lor pur și simplu, brutală sau treptată? Căci nu de o criză a culturii este vorba în realitate, ci de
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
artă, realitatea sa estetică. Spunem că o operă de artă este distrusă atunci când, deoarece suportul său material nu mai există sau a suferit o deteriorare gravă, repetarea, pornind de la perceperea acestui suport, a obiectului estetic însuși, a operei imaginare și spirituale, nu se mai produce. A restaura înseamnă astfel a reconstitui acest substrat prin repunerea pe locul lor și în locul lor a vechilor săi constituenți sau, atunci când aceștia au dispărut, prin fabricarea sau așezarea unor elemente identice care să joace un
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
italiană, nu a fost din lipsa priceperii sau a cunoștințelor teoretice (așa cum ne putem da seama din operele pictorului mănăstirii Sopocani, ale cărui personaje au statura monumentală a celor ale lui Piero sau Michelangelo, la care se adaugă o forță spirituală ce avea să se piardă ulterior), ci din cauză că structura procesională a constituției interne a ființei domina întotdeauna simpla sa reprezentare intuitivă și spațială. Concepția acestei structuri procesionale care face din edificiul religios microcosmosul realității metafizice și îi conferă o unitate
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
avea să se piardă ulterior), ci din cauză că structura procesională a constituției interne a ființei domina întotdeauna simpla sa reprezentare intuitivă și spațială. Concepția acestei structuri procesionale care face din edificiul religios microcosmosul realității metafizice și îi conferă o unitate propriu-zis spirituală își găsește dublul estetic în ansamblul reprezentărilor murale care, independent de unitatea lor estetică proprie, se înfățișează mereu ca fiind diversele părți ale unei singure și unice compoziții monumentale. Emoția celui care, credincios sau nu, pătrunde în sanctuar se contopește
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
de la posibilitățile pe care le comportă ele, va fi astfel cu certitudine, printr-o mișcare invincibilă. Această mișcare este ceea ce numim progres. Noțiunea de progres a ajuns astfel să desemneze în mod exclusiv progresul tehnic. Ideea unui progres estetic, intelectual, spiritual sau moral, prezent în viața individului și constând în autodezvoltarea și auto-sporirea multiplelor potențialități fenomenologice ale acestei vieți, în cultura sa, nu mai are trecere, nedispunând de nici un loc care să-i poată fi atribuit în ontologia implicită a vremurilor
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
asupra formelor tradiționale care constau toate în dezvoltarea vieții absolute și își atribuiau în același timp o astfel de dezvoltare ca scop explicit. Așadar nu doar cultura științifică, nu doar eliminarea dorită și dictată de ea a tuturor celorlalte modele spirituale constituie trăsătura decisivă a "culturii moderne". Pentru faptul de a fi avut această consecință uriașă și de a fi determinat în istoria gândirii umane mișcarea prin care aceasta s-a întors împotriva trecutului său, repudiind tot ceea ce îi adusese acesta
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
potrivit normelor și posibilităților acestei epoci. Însă 1) această înfăptuire este redusă la aspectul său material, la producția și consumul bunurilor utile în mod imediat vieții corporale (hrană, sexualitate, îmbrăcăminte, locuință, sănătate), în vreme ce rolul necesităților și bunurilor intelectuale, estetice și spirituale scade progresiv. Și aceasta deoarece 2) în lumea generată de revoluția galileană dezvoltarea vieții și a culturii cedează locul unei dezvoltări tehnice autonome și care tinde să controleze procesul de producție în ansamblul său, ordonându-l și organizându-l după
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
hegemonia stărilor de lucruri sociale trebuie gândită în funcție de acestea din urmă, de tripla structurare a oricărei societăți: politică, economică și, astăzi, tehnico-științifică. Subordonarea politică înseamnă totalitarism. Subordonarea economică înseamnă a impune oricărei forme de acțiune, mai cu seamă intelectuală și spirituală, o finalitate străină, ea implică răsturnarea teleologiei vitale. Subordonarea tehnico-științifică, cu releele sale politice și administrative, cere expulzarea culturii din locul prevăzut pentru dezvoltarea sa și, astfel, distrugerea pur și simplu a unei Universități destinate culturii. Acestor trei consecințe deja
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
ce trebuie să-i învețe pe elevi profesorii aserviți actualității, dogmei sociale, preschimbați în telespectatori, deveniți la fel de receptivi și de frivoli ca și ei. Căci adevărul concret al acestei întregi mișcări poate fi rezumat în felul următor: puterea intelectuală și spirituală asumată în mod tradițional de cei care, înfăptuind în ei marea mișcare de auto-sporire a vieții, își iau drept sarcină să o transmită altora într-o repetare posibilă această putere a fost smulsă clericilor și intelectualilor de către noii stăpâni care
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]