4,156 matches
-
a liniei aspre femurale, - vastul intermediar se inseră la nivelul celor 2/3 superioare ale feței laterale și anterioare a femurului, - dreptul femural se inseră prin tendonul direct, vertical la nivelul spinei iliace antero-inferioare și prin tendonul reflectat, orizontal deasupra sprâncenei acetabulare. Inserția terminală se realizează printr-un tendon unic la nivelul bazei și marginilor rotulei. Acțiunea asupra articulației: - coxo-femurale este numai prin dreptul femural: flexia coapsei față de bazin și de balansare în plan sagital a bazinului; - genunchiului: pe care-l
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
alb, scurteică de aba, brîu, cioareci scurți, iminei". O jumătate de secol mai tîrziu, Camil Petrescu imagina un "Caragiale în vremea lui" modelat a la grand seigneur: "Capul cu trăsături foarte regulate, dar osoase, accentuate; nu e lipsit de frumusețe. Sprîncenele tari, urmînd arcadele aparente numai pînă la jumătate, încadrează niște ochi mari, verzi-negri, care par codați cînd privește lung-miop. [...] Poartă o haină neagră de lustrin, cu gulerul încheiat sus, peste cravata de mătase de culoarea inului. Mustața ca puiul de
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
Cioculescu), așa cum rezultă și din amintirile fiicei acestuia: "Într-o zi tata i-a făcut o observație usturătoare pentru orgoliul lui. Matei intrase în biroul tatei cu niște mănuși de piele fină, galbenă ca puișorii de rață. Tata a încruntat sprîncenele..." Supărarea nu îl împiedică pe tînăr să-l agreseze financiar pe cel detestat "pe care l-am touchat fort galamment" folosind metode specifice lui Gore Pirgu. În felul sinistrului personaj receptează corespondența mateină și unele evenimente istorice ceea ce rămîne jenant
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
socialistă: 1 mai, "ziua de luptă revoluționară pentru împlinirea idealurilor supreme ale poporului", este salutată cu readucerea în atenție a unor fotografii de adolescență ale lui Nicolae și Elena, prezentați din față. El are părul negru, îngrijit pieptănat peste cap, sprâncenele groase, buzele bine conturate, ea, puțin tristă, cu nasul subțire, poartă o rochie cu guler rotund cu margine de culoare închisă... Epoca e salutată "ca epoca Nicolae Ceaușescu, epocă de mărețe realizări socialiste". Urmează 23 august, comemorarea loviturii de stat
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
sunt de asemenea necesare să asigure conformarea față de reguli. În acest sens se folosesc recompensele pentru comportamentul corect și pedepsirea comportamentului neconform regulilor acceptate. Acestea intră în patru categorii: pozitiv-informale, negativ-informale, pozitiv-formale și negativ-formale. Sancțiunile informale iau forma gesturilor, încruntării sprâncenelor, zâmbetelor ironice, evitării persoanei și, ocazional, violența. Ele sunt frecvent reacții spontane față de comportarea cuiva și sunt aplicate pentru violarea tradițiilor și uneori a obiceiurilor. Sancțiunile formale sunt reacțiile instituționale formalizate ale poliției, tribunalelor și altor instituții de stat față de
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
Nu bărbatului îi revine puterea decizională sau de alegere, cum era obișnuit, ci femeii. Avem o nouă imagine a eliberarii de canoane, a emancipării. Virilitatea și aspectul fizic primează în seria calităților masculine, după opinia acestei donna deminicata: „și pe sprânceană i-am ales ce-i drept,/ Bogați în fudulii și lați în piept; / - Mai multe școli fac minți mai iscusite -/ Cerințe noi și gusturi felurite/ Îl strunguiesc pe meșterul de viță;/ Eu fost-am la cinci dascăli uceniță!”292 Femeia
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
horboțele,/ O ie albă numai-n găurele/ Lucrată jur în jurul gâtului,/ și guleraș ca pana corbului./ La scufa albă își lega cordele/ Aidoma cu gulerul și ele,/ Iar sus pe frunte-și înnoda maramă./ și-avea o uitătură...mamă, mamă.../ Sprâncenele subțiri, ca din condei,/ și negre, tot la fel cu ochii ei./ Mai mândră arăta la-nfățișare/ Decât un pui de păr când dă în floare,/ Mai gingașă ca lâna unei miele.../ La brâu ține un săculeț de piele/ Cu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
și cosmos: "Vasile, fecior mare" / Amu-i nunta dumitale. Scoală-te, nu sta scârbit / Că nuntașii ți-au sosit! Da cine te-a cununa? / --Popa cu cădelnița! / Și oare cine te-a boci? / Grădina cu florile (...) / Față albă ca spuma / Sprâncene negre ca mura / Cine ți le-a săruta? / Pământul cu rugina!"87; " Cine nunta ți-o vedea? / Numai luna și c-o stea! / Năfrămuța cea de mire / Ți-or pune-o la psaltire / Iar cea de nănaș / Ți-or pune
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
i-a pus proptele, / Mulțime de stele / Și sfeșnici / Luceferi vecinici. / Dar Dumnezeu a văzut, / Că șede rău pe pământ / Fără de om. / Și-a luat trup / Din pământ, / Os din piatră, / Sânge din mare, / Ochi din soare, / Fața din floare, / Sprâncene, / Din stele, / Duhul sfânt din măririle sale."138 Cuvântul originar, Logosul, creează și dinamizează universalul care, prin ritual și ceremonial, participă direct la consacrarea destinului uman: "Dumnezeu a făcut, / Dumnezeu sfântul, / Numai cu cuvântul, / Ceriul și pământul; / Și marea cu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
bate-o. / Nici n-a călca pe picioare, / Num-a ședea la răcoare. / Dragul nostru trupușor, / Cum s-a face lutișor. / Dragii noștri ochișori / Cum s-or face mândre flori. / Oi! Săraca față albă / Cum te-i face țărnă neagră. / Din sprâncene, / Sânziene, / Din mânuțe, / Flori albuțe. / Din guriță, / Tămâiță."143 Omul, la rândul său, se îndepărtează de elementele naturii, trăind durerea însingurării: "Draga mamii, față albă, / Cum s-a face țarină neagră! / Dragile mamii sprâncene, / Cum or crește buruiene! Dragile mamii
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
te-i face țărnă neagră. / Din sprâncene, / Sânziene, / Din mânuțe, / Flori albuțe. / Din guriță, / Tămâiță."143 Omul, la rândul său, se îndepărtează de elementele naturii, trăind durerea însingurării: "Draga mamii, față albă, / Cum s-a face țarină neagră! / Dragile mamii sprâncene, / Cum or crește buruiene! Dragile mamii picioare, / Cum or crește lăcrămioare!"144 sau "Dragii mamii ochișori, / Cum or crește pomișori. Dragile mamii sprâncene, / Cum or crește floricele. Dragile mamii mânuțe, / Cum or crește flori albuțe. / Dragile mamii picioare, / De-amu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
elementele naturii, trăind durerea însingurării: "Draga mamii, față albă, / Cum s-a face țarină neagră! / Dragile mamii sprâncene, / Cum or crește buruiene! Dragile mamii picioare, / Cum or crește lăcrămioare!"144 sau "Dragii mamii ochișori, / Cum or crește pomișori. Dragile mamii sprâncene, / Cum or crește floricele. Dragile mamii mânuțe, / Cum or crește flori albuțe. / Dragile mamii picioare, / De-amu n-or mai face cale."145 Pentru a îmblânzi îndărătnicia sorții, moartea este văzută, în poveștile populare din Bucovina, ca o cumătră, "singura
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
rădic vânt / De la pământ, / Ci cercul tău / În capul meu, / Razele tale / În genele mele. Sfinte Soare, / Sfânt domn mare! / Ai 44 de răzișoare, / Patru mi le dă mie / și patru ține-le ție, / Două să mi le pun / În sprâncenele mele / Și două în umerii obrazului, / La toți feciorii să le par / Cireș de munte înflorit / Cu mărgăritar îngrădit!"159 "Farmecele" pentru frumusețe, făcute în ziua de Paști, "pe când cocoșii cântă a treia oară", stând cu fața la răsărit, sunt însoțite de
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
tot plâng până ce-adorm. De-aș putea cânta ca cucul, / Nu m-aș zăbovi cu lucrul, / Ci-aș zbura din cracă-n cracă, / Să văd lumea cât e largă / Și pe mândra mea cea dragă, / Cucul netezându-și penele / Ca mândra sprâncenele."303 În satul patriarhal, cucul prevestea nu numai destinul individual, al fiecăruia în parte, ci și destinul întregii comunități: "Cucule cu pană sură, / Cântata-ai la noi pe șură / A amar, nu-a voie bună; Ai cântat as`-primăvară / A
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Formarea vorbitorului în public), singurul care s-a păstrat până în zilele noastre. Autorul menționa delimitarea gesturilor oratorului atât de cele ale conversației uzuale, cât și de mișcările actorilor. Fiecare parte a corpului oratorului era supusă atenției lui Quintilianus: de la mișcările sprâncenelor (contractate exprimă mânie; lăsate în jos, tristețe; destinse, veselie) până la poziția picioarelor (a îndepărta picioarele prea mult unul de altul când stăm este urât). Astfel, totul era strict codificat în spiritul principiului formulat de Cicero, conform căruia orice mișcare a
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
urât). Astfel, totul era strict codificat în spiritul principiului formulat de Cicero, conform căruia orice mișcare a sufletului trebuia însoțită de o mișcare a trupului 5. Cu fiecare mișcare pe care o face oratorul în timpul prezentării publice (de la cele ale sprâncenelor și degetelor, până la bătăi din picior în momentele cheie ale discursului), spectatorii erau îndreptați spre cascada de emoții și sentimente necesară convingerii acestora. Practic, Marcus Fabius Quintilianus și, ulterior, Cicero nu erau de acord cu substituirea cuvintelor cu gesturi în
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
și recepționate în subconștient, drept care ni le amintim mult după ce cuvintele s-au stins. De multe ori ceea ce este reprezentat prin gesturi are o semnificație mai mare decât ceea ce se spune verbal: de exemplu, o ridicare din umeri sau din sprâncene trădează mai bine nedumerirea persoanei decât dacă ar exprima verbal starea trăită. În Marele dicționar al Psihologiei, gestul (fr. geste; engl. gesture) este definit ca fiind ,,mișcarea dirijată către un obiectiv exterior, caracterizată prin proiectarea unuia sau mai multor segmente
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
de lectură proprie, și vom dezvolta o dimensiune mai puțin abordată în literatura de specialitate, și anume cea semiotică. 1.4. Accepțiunea biologică Oriunde în lume, atunci când oamenii călătoresc și se întâlnesc întâmplător cu cineva cunoscut foarte drag își ridică sprâncenele în mod automat, în semn de recunoaștere, bucurie și uimire. Se întâmplă pur și simplu, spontan, direct, ca și atunci când o persoană ridică umerii pentru că nu știe să răspundă la o întrebare, încleștează pumnii pentru că se simte atacată, mărește ochii
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
și de apropiere; d) dragostea generând trezire parasimpatică, relaxare și mulțumire antrenează apariția gesturilor de mângâiere și de îmbrățișare; e) surpriza permițând unei persoane mărirea razei vizuale și totodată pătrunderea în cantitate mai mare a luminii în retină provoacă ridicarea sprâncenelor; f) dezgustul transmițând în întreaga lume același mesaj se exprimă gestual prin ducerea mâinii la gât ca imposibilitate de a mai suporta ceva; g) tristețea manifestându-se printr-o scădere a energiei și a entuziasmului față de activitățile cotidiene declanșează apariția
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
poziției centrale de către elevul indisciplinat, poziție dorită uneori de acesta; • desfășurarea comunicării didactice fără ca reglatorii să se suprapună sau să o întrerupă. Din perspectiva elevului, reglatorii îndeplinesc în comunicarea didactică următoarele roluri: a) semnalează neînțelegerile avertizându-l pe profesor (încruntarea sprâncenelor, mărirea ușoară a ochilor, deschiderea ușoară a gurii, ridicarea mâinii etc.); b) semnalează preluarea cuvântului sau dorința de a răspunde (ridicarea mâinii, intensificarea contactului vizual, aplecarea corpului în față, deschiderea gurii etc.). Reglatorii se aseamănă în comunicarea didactică cu semnele
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Tu răspunzi"; • zâmbește întregii clase, cu sensul: ,, Suntem pe drumul cel bun"; • își încruntă fruntea pentru a transmite ,, Să ne mai gândim încă o dată la acest lucru"; b) acte de conducere faciale pentru a obține comportamentul de atenție: • își ridică sprâncenele la elev, cu sensul ,,Fii atent!"; • privește cu coada ochiului la elev, substituind mesajul ,,Ce te-ai apucat să faci acolo, în spate?"; c) acte de interpretare faciale cu scopul de a sublinia: • își deschide ochii mari spre un enunț
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
de mușchi sensibili la emoții, îi fac foarte expresivi. De exemplu, ridicatul din umeri este un gest universal utilizat de elevi atunci când nu știu sau nu înțeleg despre ce se vorbește și are următoarea structură: palmele deschise, umerii ridicați și sprâncenele înălțate. În comunicarea didactică, profesorul își poate înclina trunchiul înainte atunci când este interesat sau vrea să se apropie de elevi. Uneori, mișcările trunchiului pot contrazice semnificația celor realizate cu ajutorul segmentelor corporale. Prin înclinare sau răsucire, partea superioară a corpului poate
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
oferite de profesor etc.). • Profesorii cu reactivitate accentuată la stres captează atenția utilizând gesturi care îndeplinesc disfuncții în comunicarea didactică (bat cu palma sau cu creionul în catedră, îndreaptă degetul arătător spre elevi, bat din picior, își încruntă sau ridică sprâncenele), față de profesorii cu reactivitate scăzută la stres care își orientează corpul, își concentrează privirea, se deplasează spre elevul neatent (diferență semnificativă statistic prin coeficientul Pearson Chi-Square cuprins între 21,37 31,59; p < 0,01) [Anexa 11]. Dacă ,,profesorul dirijor
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
constatat confirmarea ipotezei prin faptul că: • gesturile profesorilor cu reactivitate accentuată la stres care îndeplinesc disfuncții în comunicarea didactică (de exemplu, postura rigidă sau încovoiată, expresia facială amenințătoare sau apatică, indicarea cu degetul arătător, baterea cu palma în catedră, încruntarea sprâncenelor etc.) produc efecte/sentimente negative asupra elevilor: intimidare, distanțare, umilire, antipatie, descurajare, inhibare, agresivitate, complex de inferioritate, anxietate, frustrare etc. • gesturile profesorilor cu reactivitate scăzută la stres care îndeplinesc funcții (de exemplu, postura relaxată, expresia facială sociabilă, orientarea corpului către
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
semnificațiilor cuvintelor; - utilizează gesturi personale perturbatoare. - bate cu palma/cu creionul în catedră sau bate din picior. d) induc atitudinea de inhibare și de anxietate elevilor: - indică elevul ales cu degetul arătător sau cu un instrument de scris; - își încruntă sprâncenele. e) denotă oboseala și descurajarea generate de stres: - intră cu o postură aplecată/încovoiată în sala de clasă; - are o expresie facială obosită în timpul comunicării didactice; - nu se deplasează, stă la catedră sau își sprijină capul pe palmă. B) Profilul
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]