4,196 matches
-
nuanțat în cadrul culturilor ale căror națiuni se află într-un proces de emancipare precum în Cehia și Ungaria incorporate Imperiului Habsburgic, ulterior Austro-Ungar, în grade diferite de reprezentare politică, în Polonia, care există cultural fără a avea și o existență statală, în România care-și dobândește independența la finele secolului al XIX-lea, în 1877, după un război sângeros etc. Apariția revistei Literatorul în 1880 și a grupării simboliste din jurul lui Macedonski anticipează în literatură schimbarea de paradigmă estetică care va
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
unei mari culturi, cultura germană. De asemenea, și simbolismul polonez este destul de consistent, mai ales prin popularitatea și simpatia de care se bucură o serie de personalități culturale și având în vedere și situația ingrată a Poloniei a cărei unitate statală este desființată pentru mai bine de 100 de ani. Arta preia o parte din dezideratele naționale, în primul rând pe acela ale unei Polonii libere. În cazul Ungariei, fenomenul simbolist se relevă difuz cu nume importante care nu-și primesc
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
a numelui societății: "avem aici un nume poetic, care aparține literaturii noastre populare și care face să bată inimile noastre patriotice prin sonoritatea sa juvenilă"491. Lahovary marchează în discursul său faptul că o Românie modernă, care a dobândit unitate statală, poate și trebuie să încurajeze artele pe care conferențiarul le vede schematic ca un reflex al progresului în toate celelalte domenii, "activitatea estetică" reprezintă un "element de stabilitate, de moralitate, de conservare de armonie socială"492. Modelul francez este numaidecât
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
foarte necesare, de altfel, între diferitele state europene în ceea ce privește regionalizarea trebuie realizate cu prudența necesară. Perspective ale ideii regionale în România - aplicarea principiilor europene Regionalismul are o tradiție destul de puternică în țara noastră. Încă de la formarea statului român modern, diviziunile statale s-au manifestat ca unități administrativ-teritoriale solide, având fiecare particularitățile sale. După 1918, până la trecerea țării noastre în zona de influență sovietică, teritoriul României era împărțit în mai multe ținuturi sau provincii, fiecare cuprinzând mai multe județe. Apoi, la începutul
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
al politicii regionale îl reprezintă programarea. Aceasta presupune ca politicile de dezvoltare regională să se bazeze pe strategii elaborate pe termen scurt, mediu și lung. Politica de dezvoltare regională are două dimensiuni: cea comunitară, care dă orientările generale, și cea statală, ce trebuie să aplice aceste orientări pe teritoriul național. De aceea, în afara unor documente specifice comune, care cuprind toate fondurile administrate la nivel comunitar (Cadrul de Sprijin Comunitar - CSC, Documentul Unic de Programare, Programul Operațional), trebuie să mai existe și
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
se stabilesc împreună de către statul membru și CE, dar alegerea proiectelor, localizarea și gestiunea lor constituie responsabilitatea unică a autorităților naționale și regionale. Statele rămân principalii responsabili de dezvoltarea zonelor în dificultate. Parteneriatul - implică participarea activă a tuturor organismelor regionale, statale și comunitare și cooperarea acestora în realizarea politicilor de dezvoltare regională. Acest principiu trebuie aplicat la fiecare etapă a perioadei de finanțare, de la programare la implementare, monitorizare și evaluare. Comisia Europeană și țările membre au roluri importante în crearea și
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
în Irlanda, deși PIB/locuitor a crescut spectaculos, diferențele intraregionale s-au accentuat. Impactul politicii regionale se manifestă și la un alt nivel, acela al tendinței de descentralizare administrativă a UE, de derogare a cât mai multor responsabilități la nivel statal și chiar regional. Politica regională comunitară manifestă un dinamism accentuat în ultimii ani, ceea ce atrage atenția asupra caracterului problematic al politicii regionale europene pe fondul extinderi fără precedent a Uniunii. La acestea se adaugă „aspecte ce țin de evoluția pieței
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
socială; asigurarea unui control riguros, în numele respectării drepturilor fundamentale ale cetățeanului, al activității tuturor organizațiilor de asistență socială, publice sau private, care oferă servicii de asistență socială; dezvoltarea unor programe naționale pe probleme considerate a fi prioritare, în cadrul unor organisme statale și nonguvernamentale (ministere, agenții guvernamentale, instituții publice etc.). Aceste programe por fi orientate spre: - susținerea economică a familiilor cu un grad ridicat de sărăcie, mai ales a familiilor cu mulți cu copii; - asigurarea accesului la locuințe adecvate al tinerelor familii
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
-l între degetul mijlociu și inelar”. Într-adevăr, acolo era și abia puteam să-l ating. Și exista și între degetele corespondente de la picioare. Sunt doctor în chirurgia dentară și am fost președintele Societății de Stomatologie de la Hartford, al Asociației Statale a Dentiștilor din Connecticut și al Asociației Dentiștilor din New England. Cu cele mai bune urări, știu că Domnul te va binecuvânta și pe tine. În numele Celui puternic și minunat, Dr. J. F. Barton CAPITOLUL 5tc "CAPITOLUL 5" Cum să folosim
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
istorice (i.e., al "amintirilor pre-biografice" achiziționate pe calea învățării sociale și nu a experienței directe), autoritățile au promovat prin intermediul școlii și al literaturii didactice o memorie colectivă ca sediu al identității naționale. Școala a devenit astfel laboratorul ideologic al autorităților statale în experimentele de antropogenie politică și cureaua de transmisie prin intermediul căreia s-a făcut difuzarea în masă a definiției socio-politice a trecutului (i.e., memoria istorică) în vederea fixării unei identități grupale în conștiința colectivă. Manualele de istorie națională și celelalte cărți
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
masă a definiției socio-politice a trecutului (i.e., memoria istorică) în vederea fixării unei identități grupale în conștiința colectivă. Manualele de istorie națională și celelalte cărți școlare care alcătuiesc literatura didactică pot fi înțelese ca vectori ai memoriei istorice prin care autoritățile statale au urmărit să fixeze în conștiința colectivă o definiție împărtășită social asupra trecutului ca suport al identității naționale. Una dintre asumpțiile centrale ale lucrării este că memoria colectivă și identitatea grupală sunt intrinsec legate, ceea ce face ca schimbările survenite în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ca suport al identității naționale. Una dintre asumpțiile centrale ale lucrării este că memoria colectivă și identitatea grupală sunt intrinsec legate, ceea ce face ca schimbările survenite în conștiința identitară să antreneze mutații în conștiința istorică și viceversa. Programele de construire statală a identității colective presupun cu necesitate, potrivit acestei teze a interdependenței identității de memorie, programe corelate de gestiune politică a trecutului. Manualele de istorie națională pot fi privite, astfel, ca principalele cărămizi textuale cu care a fost construită și reconstruită
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
habsburgică (Georgescu, 1991, p. 117). Propunerea ardeleanului Budai-Deleanu venea în trena ideii lui Naum Râmniceanu, lansată în 1802, de recreare a vechii Dacii într-un stat unitar. Aceste propuneri incipiente de unire politică a etnicilor români într-o singură formațiune statală (i.e., împlinirea principiului naționalismului enunțat de Gellner) trebuie luate ca reprezentând mai degrabă pâlpâiri ideatice, licăriri intelectuale, decât expresia unui program politic bine articulat. Programul unirii politice avea să se configureze progresiv, precizându-se gradual, în decursul primei jumătăți a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de elite să fie difuzate în corpul social. Tocmai de aceea, examinarea evoluției ideii naționale (și a memoriei colective în trena sa) nu poate fi disociată de instituirea învățământului public de masă. Sistemul educațional este parte constitutivă din "aparatul ideologic statal" (Althusser, 1971), jucând un rol decisiv în conservarea ordinii sociale prin transmiterea pachetului aprobat oficial de orientări valorice. Educația obligatorie a fost unul din cele mai eficiente instrumente din "trusa de scule" utilizată pentru construcția statului-națiune. Învățământul public fiind un
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ține cont de particularitatea învățătântului ardelean în contextul mai amplu al învățământului românesc. Fără discuție, școala a fost și continuă să fie o instituție socială decisivă în procesul de reproducere a sistemului de valori (a consensului axiologic) autorizat de autoritățile statale. În realizarea acestui deziderat, o importanță supremă o are literatura didactică, cea care întrupează conținutul informațional și ideologic al procesului educativ. O succintă privire istorică asupra evoluției literaturii didactice românești apare ca o prefață necesară a capitolului metodologic. 1.2
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și utili pe plan economic. Este finalitatea ideologică a ceea ce am numit, mai sus, patriotism utilitarist sau instrumental. Educația este însărcinată, în privința misiunii sale, cu o dualitate asimetrică: edificarea religioasă își păstrează caracterul primordial în modelul antropologic promovat de autoritățile statale în decursul primei părți a secolului al XIX-lea, însă aceasta este însoțită de sarcina complementară de a crește subiecți ascultători și productivi față de Stăpânire. Ivirea manualului în spectrul instrumentelor didactice și impunerea sa ca mijloc livresc dominant de educare
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
armă de instrucție în masă" Pe lângă funcția pedagogică de transmitere de cunoștințe factuale, literatura didactică, cu atât mai mult manualul de istorie națională, îndeplinește o funcție socială majoră, aceea de socializare formală a tinerilor în sistemul axiologic cauționat de autoritățile statale. Pe măsură ce statul și-a asumat o tot mai crescândă responsabilitate și control asupra educației, manualul școlar a devenit un instrument statal de consolidare a identității naționale. În sensul ideii lui N. Machivelli care vedea în religie un instrument al politicii
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
istorie națională, îndeplinește o funcție socială majoră, aceea de socializare formală a tinerilor în sistemul axiologic cauționat de autoritățile statale. Pe măsură ce statul și-a asumat o tot mai crescândă responsabilitate și control asupra educației, manualul școlar a devenit un instrument statal de consolidare a identității naționale. În sensul ideii lui N. Machivelli care vedea în religie un instrument al politicii de stat (religio instrumentum regni), manualele școlare de istorie națională pot fi concepute ca instrumenta regni. Pe aceeași linie de gândire
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
gândire, C. Ingrao (2009) consideră manualele de istorie ca fiind "arme de instrucție în masă", i.e., principalele vehicule ideologice prin care stocul sancționat oficial de cunoștințe despre trecut este transmis în procesul de socializare mnemonică a tinerelor generații. Datorită controlului statal atât asupra structurii, cât și asupra conținutului acestora, manualele încorporează de regulă un puternic status quo bias, stimulând loialitatea și supunerea față de ordinea actuală, despre care se creează imaginea unei evoluții implacabile, chiar necesară. Tot datorită controlului concentrat la vârful
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
restructurate sau chiar rescrise din temelii în funcție de necesitățile de stat. Datorită acestor proprietăți, cărțile școlare și literatura didactică pe care acestea o alcătuiesc se pretează unei interpretări în sensul vederii acestora ca dispozitivele textuale, impregnate ideologic, prin mijlocirea cărora autoritățile statale urmăresc "domesticirea credințelor populare", inclusiv a sistemului de crezuri despre trecut care constituie memoria colectivă (Ginsberg, 1986 cf. Price, 1992, p. 20: domestication of mass belief). Manualele școlare de istorie pot fi văzute și ca unitățile scriptice elementare pe baza
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
se plasează întotdeauna în trena frontului în continuă experimentare reprezentat de avangarda intelectuală. Departe de a fi expresii ale inovației ideatice produsă de elitele cognitive, manualele reprezintă în schimb consensul societal, purtând nu atât marca originalității cât sigiliul aprobării autorităților statale. În constrast cu ideația istoriografică a avangardei intelectuale, caracterizată prin natura sa de elemente heterodoxe (inovația se definește necesarmente prin depărtarea de interpretările consacrate), manualele de istorie constituie ortodoxia cu privire la interpretarea trecutului. Manualele excelează în practicarea unei "precauții hermeneutice", în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pentru ca ideile și interpretările novatoare ale avangardei să fie supuse unui test în urma căruia să le fie evaluate gradul de acomodabilitate și potențialul de instrumentalizare în folosul consolidării ordinii socio-politice ori în sensul modificării acesteia în direcția trasată de agenții statali. Doar acele idei novatoare care trec prin acest test de foc prin care își relevă potențialul de a fi cârje ale ordinii sociale ori instrumente ale schimbării programate statal vor primi girul autorităților oficiale. Centrarea analizei pe conținutul literaturii didactice
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
socio-politice ori în sensul modificării acesteia în direcția trasată de agenții statali. Doar acele idei novatoare care trec prin acest test de foc prin care își relevă potențialul de a fi cârje ale ordinii sociale ori instrumente ale schimbării programate statal vor primi girul autorităților oficiale. Centrarea analizei pe conținutul literaturii didactice în general și a manualelor de istorie în special facilitează nu atât de mult surprinderea inovațiilor interpretative în istoriografie, cât mai ales cartografierea hermeneutică a consensului societal sancționat oficial
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
hermeneutică a consensului societal sancționat oficial în privința trecutului colectiv. În locul unei analize de istoria ideilor novatoare (focusată pe depistarea inovației și reperarea interpretărilor heterodoxe), lucrarea de față propune o analiză a ideilor devenite ortodoxie istoriografică în urma promulgării lor de către autoritățile statale și popularizate în rândul populației prin intermediul sistemului de învățământ public de masă finanțat și organizat statal. În calitatea lor de expresii ale consensului oficial cauționat statal, manualele școlare de istorie pot fi luate ca alcătuind cărămizile constitutive ale memoriei naționale
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
focusată pe depistarea inovației și reperarea interpretărilor heterodoxe), lucrarea de față propune o analiză a ideilor devenite ortodoxie istoriografică în urma promulgării lor de către autoritățile statale și popularizate în rândul populației prin intermediul sistemului de învățământ public de masă finanțat și organizat statal. În calitatea lor de expresii ale consensului oficial cauționat statal, manualele școlare de istorie pot fi luate ca alcătuind cărămizile constitutive ale memoriei naționale. Capitolul 2 Chestiuni de metodă: hermeneutica discursivă 2.1. Analiza discursivă a manualelor de istorie ca
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]