7,161 matches
-
eroismul ultimilor înfruntări ale războiului independenței: ” Voi ați executat cu iuțeală și sprintenie marșurile cele mai grele pe viforoasele vremi și pe asprele geruri ale unei strașnice ierni, dar totodată ați dovedit că în ostașul român de astăzi, ca la strămoși, bărbăția este împerecheată cu răbdarea nevoilor, vârtoșia trupului cu tăria inimii... Vulturul românesc care și-a desfășurat aripile la Grivița, își odihnește acum zborul pe fecioralnicile ziduri ale Vidinului”. În adevăr, războiul dovedise din plin înaltele virtuți morale ale poporului
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
nobleții familiei Boiu. Timp de patru ani, Andrei Pietraru este angajat de către Matei BoiuDorcani și Ioana, ca genealog, misiunea lui fiind de a cerceta și descoperi toate ramurile și ascendenții acestui vechi neam românesc. Ioana Boiu caută, cu obstinație, un strămoș care să fi fost decapitat, pentru a da un plus de strălucire blazonului familial; "Deciu (sigur de ce spune) : O puteți vedea în fiecare zi la ora șase la Șosea. Dacă n-o cunoașteți, nu cereți nimănui să v-o arate
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
Are ovalul chipului prea fin, ochii prea mari, gura prea expresivă, degetele prea subțiri. În priviri îi ghicești o reverie cu viziuni medievale... E descendenta a trei logofeți și patru spătari... De asemenea, e de câtva timp în căutarea unui strămoș care să fi fost decapitat". 170 În linia aceleiași noblesse, Fred Vasilescu se regăsește și în arhetipul pharmakon-ului, a țapului ispășitor. Prin moartea lui violentă și neașteptată, mântuie păcatele părintelui său, Tănase Vasilescu Lumânăraru, devenit milionar în urma unor afaceri oneroase
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
generație în generație. Conținutul creștin al educației pe care tânărul Vasile o primește în sânul familiei sale i-a fost transmis prin evlavie, căci, după mărturia Sfântului Grigorie de Nazianz, trăsătura caracteristică pe care Sfântul Vasile a primit-o de la strămoșii săi a fost pietatea<footnote Grégoire de Nazianze, Discourse funèbres, text grec, introd. și trad. De F. Boulanger, Paris, 1908, p. 66 cf. Diac. Asist. Viorel Ioniță, Viața și activitatea..., p. 17. footnote>. Apoi, Sfântul Vasile și-a continuat educația
Viaţa Sfântului Vasile cel Mare. In: Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (III) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/178_a_154]
-
o biserică și le-a hirotonit preoți dintre ei) și trimiterea unor călugări pentru răspândirea creștinismului în Sciția, Persia și Fenicia. Deci pe sciții care locuiau împrejurul Dunării i-a luminat (adică populațiile care locuiau pe teritoriul țării noastre, pe strămoșii noștri). În timpul acesta a continuat să-și scrie și predicile și comentariile sale. La Constantinopol a îmbrățișat patronajul aristocraților înstăriți, în special al văduvelor și a reușit, inițial, să convingă și familia imperială, mai cu seamă pe împărăteasă, să ofere
Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur. In: Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur1 by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/179_a_161]
-
dominante ale vieții noastre științifice și culturale din primele decenii ale secolului al XX-lea. Vatra Densușienilor este prinsă în matricea istoriei vechi, Densuș fiind o așezare sătească cu vechime prezentă în documente în secolul al XV lea. Densușienii prin strămoși, sat, alianțe conjugale și-au făurit o istorie cu genealogii seculare încărcate de latinitate și fond vechi. Familia lor se numește Pop și abia cu tatăl lui Ovid Densusianu, Aron, pentru a putea fi deosebit de ceilalți elevi la gimnaziu, i
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
Rumâniia, aduse cu văgonu. Cumpără omu cu mierța, plătieștse doi zlot și două zesi dze crițari mierța. " ( Fărcădzinu - dze sus — Patru Pîrv, 52 ) În dorința sa de a culege cît mai multe texte, „arhtivo vii”, furat și de limba „țării" strămoșilor săi, Densusianu uită de latura artistică a textelor oferindu-ne un material bogat în mărturii de istorie, sociologie și dialectologie. Este adevărat că întâlnim și cântece, balade, colinde, descântece amestecate ce-i drept cu povestiri, basme, legende, amintiri, întîmplări, snoave
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
în studiu, cum ar fi aceea despre caracterul eminamente păstoresc al civilizației românești și valoarea transhumanței sau ideea capodoperei" concepută ca produs al mediului pastoral strămoșesc: „E o anomalie, o contrazicere ca de o parte să credem că coborâm din strămoși plugari, iar de alta să punem în fruntea poeziei noastre rustice o baladă păstorească, să o socotim ca expresiunea cea mai înaltă a sufletului celor de la țară, creațiunea noastră clasică în gen Nu-l mulțumește variantele Mioriței găsite de ele
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
copil din flori, abandonat de mamă, înstrăinat. Cu toate acestea, nimic nu poate fi probat cu exactitate. Cert este însă faptul că numele Lapedatu a suferit modificări, prin trecerea de la alfabetul chirilic, la cel latin. Astfel, de la numele Lăpădat, al strămoșilor familiei s-a ajuns la cel de Lapedatu 1. În legătură cu înaintașii lui Alexandru Lapedatu, se cunosc informații începând din secolul al XVIII-lea 2. Cel mai îndepărtat străbun despre care se știe, dar numai din tradiție familială, a fost Onea
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
Numele familiei la origine se pare a fi fost: Țărucă sau Țârcă, scriindu-se mai târziu Circa, după ortografia latinizată a vremii. Sub acest nume a rămas cunoscută de la începutul secolului trecut familia mamei fraților Lapedatu. De-a lungul timpului, strămoșii mamei sale au fost oameni instruiți, care s-au implicat în acțiuni politice importante. În primele decenii ale secolului al XIX-lea, Petre Circa s-a aflat de partea lui Tudor Vladimirescu în timpul revoluției. Oprea Circa a fost la rândul
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
românilor transilvăneni: ,, Ne incubă dar nouă a ne dezbrăca de această hidoasă boală a servilismului, readucând în sufletele noastre mândria națională de odinioară și tăria în credință, propovăduind dragostea către cartea și limba românească, ținerea cu sfințenie a datinilor, proslăvirea strămoșilor mari și a faptelor lor”. Considera că aceste elemente erau esențiale în realizarea unității neamului 46. Astfel, prezentându-se ca o rezultantă a frecventării cursurilor școlilor ieșene și mai ales a studiilor efectuate la București, formația intelectuală a lui Alexandru
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
mai bine în imperiu) era legat de un par în cușca așezată sub estradă. Prea-Veneratul era stropit cu apă din belșug, frecat temeinic cu săpun și toate divinele zoaie (venite de la păcatele celui aflat pe scenă sau chiar de la copii, strămoși, amanți sau soți, venale sau carnale, ba chiar și cele cu cuvântul contra Supremului Rajah din Cerurile Hisdustane) se prelingeau pe trupul Țapului Ispășitor cel desemnat drept Mare Criminal și având titlul de Marele Jegos al Nației. Când apa sublimată
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
cavalerul, viitorul Oaspete de Piatră) corupt manipulator, rasist, incestuos, cartofor și fățarnic vânător de averi, este o probă nu numai de originalitate în revizitarea clasicei povestiri, ci și o performanță de intertextualitate cu baza în motivele hispanității (mândria de castă, strămoșii mai presus de pedeapsa divină, moartea ca unică soluție a reparării onoarei). Don Juan își descoperă acum puterea de rival al lui Dumnezeu, o energie ce trezea în femei o adorație aproape mistică, un dor de unire eternă și absolută
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
ultim avatar sevillan este pus în scenă de dramaturgul Torrente Ballester, în fond o sinteză a tuturor textelor dramatice pe aceeași temă, de la Zorilla la Monthérlant, de la Azorin la Shaw, Anouilh ș.a.m.d. Respins de Cer, de Infern, de strămoși, cobai într-o experiență transcedentală, Don Juan recunoaște că a pierdut pariul suprem: cel cu Dumnezeu. Condamnat să fie el însuși în eternitate, să conviețuiască cu absurdul propriului mit, Don Juan rămâne un pesimist care, în fața lipsei de sens al
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
ca și cum dragostea lor ar avea un viitor, în vreme ce el nu încetează să invoce sfârșitul Constantinopolului și hotărârea de a-l apăra cu prețul vieții. Văzând cum grecii mor pe zidurile orașului, Jean Ange se decide să se boteze în credința strămoșilor lui greci, să se întoarcă deci la Biserica dintâi a lui Hristos. Făgăduință ce, tam-nisam, îi va părea Annei numai bună pentru a o seduce; drept care îi reproșează de data asta patima oarbă. Aproape scos din minți în fața acestor capricii
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
șantaj? Promisiuni nerespectate?) ceva echivalent cu dispariția creștinismului: negarea divinității și Învierii Fiului lui Dumnezeu, deci implicit abolirea Sfintei Treimi. Îi urmează pe Sfântul Scaun Pius XIII, ultimul papă (conform profeției Sf. Malachie), aflat sub deviza Petrus Romanus, și printre strămoșii căruia se aflase un Inchizitor: "Eu voi fi reversul lui, mână spartă, suflet larg, voi uita de mine însumi și îi voi face pe toți să să priceapă că Biserica înseamnă în primul rând dărnicie și apoi strictețe. Ea dă
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
copil din flori, abandonat de mamă, înstrăinat. Cu toate acestea, nimic nu poate fi probat cu exactitate. Cert este însă faptul că numele Lapedatu a suferit modificări, prin trecerea de la alfabetul chirilic, la cel latin. Astfel, de la numele Lăpădat, al strămoșilor familiei s-a ajuns la cel de Lapedatu 1. În legătură cu înaintașii lui Alexandru Lapedatu, se cunosc informații începând din secolul al XVIII-lea 2. Cel mai îndepărtat străbun despre care se știe, dar numai din tradiție familială, a fost Onea
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
Numele familiei la origine se pare a fi fost: Țărucă sau Țârcă, scriindu-se mai târziu Circa, după ortografia latinizată a vremii. Sub acest nume a rămas cunoscută de la începutul secolului trecut familia mamei fraților Lapedatu. De-a lungul timpului, strămoșii mamei sale au fost oameni instruiți, care s-au implicat în acțiuni politice importante. În primele decenii ale secolului al XIX-lea, Petre Circa s-a aflat de partea lui Tudor Vladimirescu în timpul revoluției. Oprea Circa a fost la rândul
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
românilor transilvăneni: ,, Ne incubă dar nouă a ne dezbrăca de această hidoasă boală a servilismului, readucând în sufletele noastre mândria națională de odinioară și tăria în credință, propovăduind dragostea către cartea și limba românească, ținerea cu sfințenie a datinilor, proslăvirea strămoșilor mari și a faptelor lor”. Considera că aceste elemente erau esențiale în realizarea unității neamului 46. Astfel, prezentându-se ca o rezultantă a frecventării cursurilor școlilor ieșene și mai ales a studiilor efectuate la București, formația intelectuală a lui Alexandru
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
reconstituirea trecutului patriei trebuia să fie de o mult mai mare însemnătate și din acest motiv simte nevoia să reformuleze definiția istoriei pe care o consideră „Glasul semințiilor și icoana vremii trecute” și după formularea lui Karamzin, „testamentul lăsat de către strămoși nepoților, ca să le slujească de tălmăcirea 7 vremii de față și de povățuire vremii viitoare”. În felul acesta, istoria îi apare ca fiind „după Biblie” drept „Cartea de căpetenie a popoarelor și a fieștecărui om îndeosebi”. Scopul lui Mihail Kogălniceanu
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
eroismul ultimilor înfruntări ale războiului independenței: ” Voi ați executat cu iuțeală și sprintenie marșurile cele mai grele pe viforoasele vremi și pe asprele geruri ale unei strașnice ierni, dar totodată ați dovedit că în ostașul român de astăzi, ca la strămoși, bărbăția este împerecheată cu răbdarea nevoilor, vârtoșia trupului cu tăria inimii... Vulturul românesc care și-a desfășurat aripile la Grivița, își odihnește acum zborul pe fecioralnicile ziduri ale Vidinului”. În adevăr, războiul dovedise din plin înaltele virtuți morale ale poporului
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
În timpul lungilor absențe din țară ale regilor Henric al II-lea și Richard I, din a doua jumătate a secolului al XII-lea, activitatea judiciară centrală a Curții regale și-a găsit un sediu stabil la Westminster. Curia regis este "strămoșul" Consiliului regal, din care se va dezvolta Camera superioară a Parlamentului. Foarte des, în înscrisurile parlamentare denumirile curia nostra in parlamento și curia parlamenti sunt aplicabile Camerei Lorzilor, ca "Înaltă curte" (high court of parliament), deși ambele camere ale Parlamentului
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
pondere. [...] Timpul nu se constituie decât în sinteza originară întemeiată pe repetiția clipelor" (ibidem). Angajamentul valorizării reciproce repetiție-diferență se verifică și în registrul mitului, într-o lumină care evidențiază rolul imaginației: Imitarea gesturilor paradigmatice ale zeilor, ale eroilor și ale strămoșilor mitici nu se traduce printr-o "veșnică repetiție a ceea ce este identic", printr-o completă imobilitate culturală. (...) Deși par sortite să paralizeze inițiativa omenească prin faptul că se înfățișează drept modele intangibile, miturile incită în realitate omul să creeze, deschid
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
a timpului. Exuberanța și extazul primelor volume sunt înlocuite de un romantism diafan, uneori aproape blestemat: În concepția Anei Blandiana, talentul este înnăscut și stigmatizat să moștenească și să poarte ca lauri "vina" creației ce zăcea poate latent la vreun strămoș. Poetul este chemat să descopere și să sancționeze contradicțiile dintre lucruri, să construiască din cuvinte o lume ideală, armonioasă și frumoasă. Din această cauză, cel înzestrat cu darul poetic devine un nonconformist incurabil, fiind condamnat implacabil la nefericire personală. Cel
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
să îmbrace haina cuvântului (subl. n. A.I.P.). Neîncrederea în cuvânt și conștientizarea că acest fel de a viețui este ca o sabie cu două tăișuri se regăsesc în poezia Darul"67: "Tragic mi-e darul, asemenea pedepselor vechi/ Ce strămoș mi-a greșit ca să-i port lauri-vina?/ tot ce-ating se preface-n cuvinte/ Ca-n legenda regelui Midas". Stând sub semnul cuvântului prim, al cuvântului creator de lumi (motiv subordonat temei condiției poetului), traseul poeziei capătă două direcții: de
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]