4,708 matches
-
i-am văzut rădăcinile cum se legau de alte lucruri din jur, tăcut, mătase de aur pâlpâind în rețele melodioase, încât am putut să-l desprind și să-l pun la gât, în șirag, piatră blândă, între celelalte. Vasali Munte străvechi și blând, ține-ne buruieni ascunse, în brâul pădurii tale, pe noi, vasalii poeziei, lasă-ne fruntea lucind de cenușă strălucitoare, în vântul renașterii, cu ochii în razele ivite din ochii maeștrilor. Nicio clipă tu nu ne părăsești, ne schimbi
Poezie by Simona Dima () [Corola-website/Imaginative/8777_a_10102]
-
vopsește cu sângele lui. Și le dă o formă de inimă sau de altceva, ca o turlă de biserică. Prin fereastra deschisî Ierburi și gropi. Bălți și fiare vechi. Câini jigăriți. Pe muzică de Wagner. Aragazul e acoperit cu straturi străvechi de mâncare topită. Coji de pâine uscată, mucegăită. Un film se derulează cu melancolii. Un joc de cărți, un împușcat iluzoriu căzut cu capul în tort. Și cel cu mustață, ca Stalin. Siringa cu ace ruginite și cutia în care
Poezie by Liviu Georgescu () [Corola-website/Imaginative/8748_a_10073]
-
în satul amneziei tale. Tiofania/1984 Mestecenii - pentru Popică-Viezure - Poate că-ntr-alte vremuri, de nimenea știute, Ca-n lirice vedenii, când ochii ți-i închizi, Silvaticii mesteceni au fost sublime ciute, Ori galeșe domnițe foșnind printre molizi. într-un eon bucolic - străvechi, de bună seamă -, Fost-au odoare caste a^codrilor semeți, De pictorii romantici împrejmuite-n ramă Și tainic mângâiete în murmur de poeți. Din frăgezimi părându-mi brodați cu isihie Și smălțuiți cu boarea argintului cel pur, Ar fi de-
Poezie by Gheorghe Azap () [Corola-website/Imaginative/8091_a_9416]
-
se face simțită prezența omului, prin modificarea parțială a unor factori staționali și inducerea unor schimbări în compoziția floristică și structura asociațiilor vegetale prezente. 2.4. Informații socio-economice și culturale Teritoriul actual al satului Bosanci a fost locuit din vremuri străvechi. Astfel, în punctul "La pod la Rediu", aflat la kilometrul 5, al șoselei Suceava-Pașcani, au fost descoperite urme ale prezenței umane din neolitic. Acolo a fost scos la iveală un sit arheologic, inclus pe lista monumentelor istorice din județul Suceava
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară "Fâneţele seculare Ponoare". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
în prima duminică de după Paști - a Tomii - atât brașovenii cât și turiștii asistă la un spectacol cu elemente de mit, rit, ceremonial și magie. Este vorba despre defilarea junilor și manifestarea obiceiurilor pe care aceștia le-au moștenit din timpuri străvechi. "„Junii trebuie priviți ca un rest de epocă păgână, o străveche serbare de primăvară, care serbează reînvierea naturii, învingerea soarelui asupra asprimii și gerului iernii, începutul vieții noi... iar serbarea trebuie considerată ca un cult religios precreștin, confirmată și de
Brașov () [Corola-website/Science/296936_a_298265]
-
turiștii asistă la un spectacol cu elemente de mit, rit, ceremonial și magie. Este vorba despre defilarea junilor și manifestarea obiceiurilor pe care aceștia le-au moștenit din timpuri străvechi. "„Junii trebuie priviți ca un rest de epocă păgână, o străveche serbare de primăvară, care serbează reînvierea naturii, învingerea soarelui asupra asprimii și gerului iernii, începutul vieții noi... iar serbarea trebuie considerată ca un cult religios precreștin, confirmată și de împrejurarea că ea se petrece tot timpul pe dealuri, fiind un
Brașov () [Corola-website/Science/296936_a_298265]
-
suburbane și o suprafață de 34.159 hectare. Creșterea economică și mai ales industrializarea de pe parcursul secolului al XX-lea a condus la o creștere accelerată a populației orășenești, asemănător tuturor țărilor lumii. În Craiova de azi se află ruinele străvechii reședințe a tribului geto-dac al Pelilor, Pelendava, încă din perioada 400-350 î.Hr. Aceasta a fost atestată documentar pentru prima oară pe Tabula Peutingeriana, o hartă probabil din anul 225 d.Hr. Castrul roman Pelendava a fost construit în vecinătatea mănăstirii
Craiova () [Corola-website/Science/296942_a_298271]
-
a fierului, mult mai vechi, încă din secolele Secolul IV - V. În aceeași așezare a fost descoperit cel mai mare centru meșteșugăresc de prelucrare a cornului de cerb din sud-estul Europei, datând din aceeași perioadă. De altfel urme ale unor străvechi civilizații au fost identificate pe raza orașului atestând un înalt nivel de dezvoltare încă de acum 7000 de ani. Intensa activitate meșteșugărească a dus la dezvoltarea economico-socială timpurie a localității care a devenit centrul politico-administrativ acelui stat medieval cunoscut în
Bârlad () [Corola-website/Science/296970_a_298299]
-
stilex și os, datând din neolitic. Tot în această zonă, de data aceasta pe malul sudic s-a descoperit un sceptru de piatră aparținând culturii Coșlogeni din perioada de sfârșit a Epocii Bronzului. Orașul s-a dezvoltat pe bazele unei străvechi așezări dacice, existente în secolele VI-V î.Hr., la vadul Dunării care, începând cu perioada celor două razboaie cu romani purtate împotriva dacilor, în 101-102 și 105-106, va cunoaște influența civilizației romane, devenind dependentă, probabil, de castrul roman învecinat de la
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
este un oraș în județul Hunedoara, Transilvania, România, format din localitățile componente Cimpa, Jieț, (reședința), Răscoala și Tirici. Străveche așezare situată la 675 m altitudine pe malul Jiului de Est, la intersecția pârâului Jieț cu pârâul Taia este atestată, în diferite documente, atât în anul 1499 cât și în anul 1493. Teritoriul administrativ al orașului Petrila este mărginit la
Petrila () [Corola-website/Science/296993_a_298322]
-
Scolopax rusticola). Apele din zonă sunt populate cu mreană (Barbus jluviatilis), clean (Leuciscus cephalus), lipan (Thymolus thymolus), scobar (Chonarostoma nasus) și crap (Cyprinus carpio). Teritoriul actualului oraș Suceava și împrejurimile sale au fost locuite, așa cum atestă cercetările arheologice, din timpuri străvechi, începând chiar din paleolitic. În secolele al II-lea și al III-lea exista aici o așezare a dacilor liberi, descoperirile arheologice relevând și puternice influențe romane. În epoca migrației și în secolele următoare populația autohtonă a continuat să viețuiască
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
la Târgu Jiu și de aici prin pasul Vâlcan în Transilvania, sau, trecând prin Slatina, urmau drumul pe Valea Oltului până la Sibiu. Indiferent de una sau alta din ipoteze privind istoria orașului Calafat, cert este că așezarea datează din epoci străvechi, cumulând de-a lungul mileniilor paleolitice și neolitice, în epoca fierului și pretracică, valorile anticelor civilizații din spațiul egeeano-carpatic. B. P. Hașdeu a fost primul istoric care a emis ipoteza originii genoveze a Calafatului medieval. La rândul său, A.D. Xenopol
Calafat () [Corola-website/Science/297011_a_298340]
-
Bizanț. Tot pentru originea bizantină a toponimicului Calafat se pronunță și autorii unei lucrări de istoria bisericii române, care susțin că „pe Dunăre, bizantinii au dat denumirile grecești localităților... Maglavit, Calafat, Corabia, Zimnicea etc.” Legenda locală pledează pentru ideea că străvechea așezare a Calafatului ar fi fost la origine o mică colonie de pescari. Potrivit unei legende, în secolul al XI-lea, mai precis prin anii 1040-1042, un oarecare Mihail Calafat, meșter în arta călăfătuirii, găsind pe aceste meleaguri o așezare
Calafat () [Corola-website/Science/297011_a_298340]
-
munți de argint. Totul este plasat pe valuri de argint peste care broșează o ancoră neagră. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu 5 turnuri crenelate. Semnificațiile elementelor însumate: Munții simbolizează relieful zonei. Cetatea face referire la străvechea cetate Dierna. Ancora semnifică faptul că așezarea este port la fluviul Dunărea. Coroana murală cu 5 turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de municipiu. Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Orșova se ridică la de locuitori, în
Orșova () [Corola-website/Science/297034_a_298363]
-
Ierusalim, mai târziu Grădina Edenului, Grădina Mănăstirii, care era făcută după dorințele ului. Punct important al acestor închipuiri a fost grădina franceză în stil baroc. După Iluminism imaginările despre grădina Paradisului au fost înlocuite tot mai mult cu un peisaj străvechi, o lume dinaintea civilizației, deci tot în fața căderii în păcat. Pentru ecologiștii din ziua de astăzi, ul este mai mult o pustietate, o pădure străveche sau un biotop. Conform Bibliei, Grădina Edenului a fost creată de Dumnezeu în a șasea
Rai () [Corola-website/Science/296769_a_298098]
-
După Iluminism imaginările despre grădina Paradisului au fost înlocuite tot mai mult cu un peisaj străvechi, o lume dinaintea civilizației, deci tot în fața căderii în păcat. Pentru ecologiștii din ziua de astăzi, ul este mai mult o pustietate, o pădure străveche sau un biotop. Conform Bibliei, Grădina Edenului a fost creată de Dumnezeu în a șasea zi. Acolo i-a așezat pe Adam și Eva. După ce au fost izgoniți din rai, Grădina Raiului reapare în Biblie ca „sânul lui Avraam”. În
Rai () [Corola-website/Science/296769_a_298098]
-
sunt: În 1890 orașul avea cca. 100.000 de locuitori. Astăzi are peste 250.000 de locuitori. Orașul cu regiunea din jurul său are o climă temperat-oceanică, cu ierni blânde și veri umede și răcoroase. Regiunea orașului este locuită din timpuri străvechi, fapt atestat de urmele istorice din neoliticul timpuriu (3000 - 2500 î.e.n.) descoperite în Lousberg (cremene de aprins focul). În epoca bronzului și epoca timpurie a fierului, regiunea este locuită de celți, fapt atestat de mormintele descoperite în regiunea Aachen. După
Aachen () [Corola-website/Science/296773_a_298102]
-
în 1918. Prin decretul Consiliului de Stat nr. 194 din 16 octombrie 1974, semnat de Nicolae Ceaușescu și publicat în Buletinul Oficial al RSR din 18 octombrie 1974, municipiului Cluj i-a fost atribuit numele , „pentru a eterniza denumirea acestei străvechi așezări - mărturie a vechimii și continuității poporului român pe aceste meleaguri.” Nicolae Ceaușescu a acordat totodată ordinul "Steaua Republicii Socialiste România" clasa I municipiului Cluj-Napoca, „dând o înaltă apreciere contribuției aduse de cetățenii municipiului Cluj de-a lungul veacurilor la
Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/296743_a_298072]
-
Bisericii i s-au adăugat cu timpul alte trei construcții de interes: cea a Tezaurului (Skevophilakion), Baptiseriul (Baptiserion) și Clădirea Patriarhatului. Astăzi din ultima nu a mai rămas decât amintirea. Baptiseriul a ajuns mausoleu pentru doi sultani tirci, iar clădirea străvechiului Tezaur mai dăinuie între contraforturile din nord-estul edificiului principal. Hipodromul era o construcție sportivă de sorginte romană, un stadion îngust și mult alungit, care servea multor întreceri sportive, de circ, de gladiatori, festivităților în onorarea și celebrarea împăraților. Era conceput
Istanbul () [Corola-website/Science/296786_a_298115]
-
care ei le au în formă scrisă până astăzi și le numesc belagines.” De fapt, legile belagines sunt legile "goților", nu ale "geților", termenul fiind întâlnit în Origo Gothica (555 e.n.), cu toate că autorul textului pretindea că e vorba de legi străvechi. Mai precis, e vorba de legile ostrogoților. Lucrarea lui Iordanes nu este considerată izvor istoric de încredere, scopul său fiind acela de a atribui un trecut prestigios noii clase conducătoare a goților.
Deceneu () [Corola-website/Science/301063_a_302392]
-
În Ciclova Montană exită și o biserică romano-catolică zidită pe o stâncă. Istoria acestei biserici este legată de o pictură foarte veche care o reprezintă pe Sfânta Fecioară Maria cu pruncul în Brațe. Acest tablou aurit a existat din timpuri străvechi de sub ocupația turcească fiind păstrat de populația locală. El a fost păstrat la început într-o peșteră, apoi a fost preluat de primii coloniști catolici, cum au fost familiile Windberge și Lang care au zidit o mică capelă pe stâncă
Ciclova Montană, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301075_a_302404]
-
cioban bătrân și orb. Acesta a coborât cu tot avutul lui de la Poiana Pădijel și le-a spus fiilor care-l duceau de mână: "Taică, aici să vă așezați, că urșii și lupii nu vin ca să vă omoare oile". Epoca străveche este atestaă prin ciocanul de piatră șlefuită găsit la Bozovici (Loneștea) în 1966 de prof. Marin Jurchescu și predat la Muzeul de Istorie al Banatului din Timișoara. Datarea este din neolitic. Perioada daco-romană a coincis cu o dezvoltare în primul
Bozovici, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301073_a_302402]
-
elevilor prezenți, le-am spus atunci și reiau acum: Grațioasă ca o trestie gânditoare, poeta pe care voi, dragi copii, aveți norocul de a o urmări în orele de clasă, ca profesoară, scrie versuri de o mare sensibilitate. Delicate precum străvechile și străveziile porțelanuri chinezești, poemele pentru copii ale Doamnei Beatrice Silvia Sorescu se înscriu într-o viguroasă tradiție, care-i include, în Oltenia, pe Tudor Arghezi, piscul liricii universale din veacul trecut, pe excepționala autoare de poeme pentru cei mici
[Corola-other/Science/93_a_126]
-
apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (88,79%), cu o minoritate de romano-catolici (1,56%). Pentru 7,24% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. Dovezi ale locuirii continue încă din timpuri străvechi pe aceste meleaguri au fost descoperite în diverse situri arheologice, comuna Miroslava având în componență ei unele dintre cele mai vechi sate atestate documentar din zona județului Iași. Prima menționare documentara a unei localități din arealul comunei Miroslava face referire
Comuna Miroslava, Iași () [Corola-website/Science/301292_a_302621]
-
datate din Neolitic. Ele au fost recoltate și analizate de arheologul C. Chirica, de la Institutul de Arheologie, și specificate în “Repertoarul arheologic al județului Iași” - volumul al II-lea. Acestea demonstrează faptul că teritoriul comunei a fost locuit din timpuri străvechi. Din punct de vedere diplomatic, primul document găsit și datat 1485 este emis de Cancelaria domnească de la Suceava, în timpul domnitorului Ștefan cel Mare. În document se arată că domnitorul întărește cu pecetea sa “moșia Tomești” lui Toma, nepotul lui Oană
Comuna Tomești, Iași () [Corola-website/Science/301313_a_302642]