5,627 matches
-
intră pe mofturi, cu contramarca aceluiași bilet”. Pristanda, prezentându-i lui Tipătescu modul În care, veșnic la datorie, a spionat pe fereastră În odaia lui Cațavencu, Îl asigură pe prefect de fidelitatea receptării scenei: „și binișor, ca o pisică, mă sui pe uluci și mă pui s-ascult: auzeam și vedeam cum v-auz și m- auziți, coane Fănică, știți, ca la teatru.”. Polițistul Pristanda Își asumă condiția de spectator al unei reprezentații improvizate, de teatru alternativ, În care opozanții politici
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
ia și trenul de plăcere spre Sinaia: „S-a hotărât, care va să zică... Madam Georgescu - Mița Georgescu - cu d. Georgescu - Mihalache - pleacă la Sinaia cu trenul de plăcere.” (Tren de plăcere); „A doua zi, duminecă, la șase dimineața, mă sui Într-un vagon de clasa a treia, În trenul de plăcere pentru Sinaia. Pe cine găsesc În vagon? pe amicul X....” (Amicul X); „Duminică... Tren de plăcere... Sinaia... Lume, lume după lume!” (Gazometru). Sinaia e refugiul protipendadei bucureștene și, deopotrivă
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
ca recompensă pentru perpetua repetenție: „Ca să nu mai rămâie repetent și anul acesta, mam’mare, mamițica și tanti Mița au promis tânărului Goe să-l ducă În București de 10 mai.” (Dl. Goe). Trenul ajunge În București, iar „cocoanele se suie cu puișorul În trăsură și pornesc În oraș: - La Bulivar, birjar! La Bulivar!...”. Petrece puișorul, petrec și damele. Invitat la «prânzul» de seară de către amicul Mitică, nenea Iancu se află În mijlocul unei societăți selecte: „Suntem cu toții, invitați vreo doisprezece inși
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
totuși plăcerea bavardajului. Personajele lui Caragiale beau mult, mănâncă mult, vorbesc mult - și toate acestea pentru a se salva de plictis și, mai ales, pentru a se manifesta ca existență. Excesul Îi definește și le conturează o filozofie de viață sui generis: „De ce oare? De ce, de nece - nu trebuie să ne batem mereu capul să filozofăm, să tot căutăm cauză la orșice...” (Repausul dominical); „«Nu trebuie, domnul meu, să aibă omul judecăți extreme, fiindcă lumea trăiește din pornire, nu prin judecată
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
el se sculă și, pretextând că merge la bufet să le aducă prăjituri și apă rece, plecă frumușel din lojă. Coborî, ieși din teatru, se aruncă Într-o birje, merse acasă, Își luă bagajul, se duse la gară și se sui În tren.”. E o retragere discretă, abilă, dar sortită eșecului, de pe scena amorului clandestin. Subterfugiul reflectă psihologia bărbatului angajat sentimental de voie, de nevoie, și pentru care relația amoroasă și femeia Împovărează. „Un negustor băcan, foarte deștept, partizan hotărât și
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
ofensator cu adevărat e gestul aruncării pălăriei 71 de către «infam»: „N-apuc să răspunz, domnule, și șart! part! trosc! pleosc! patru palme: Îmi turtește pălăria și mi-o aruncă cât colo. Până să mă plec s-o ridic, infamul se suie Într-o trăsură și pleacă...”. În timpul balului, devenit aghiotant al lui Pampon, infamul, Într-un caz de traducere dublă, Crăcănel se declară din nou inflexibil (e crud), când Îl crede pe Iordache Bibicul: „Da! vreau scandal...”. Principala modalitate de creare
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
construcției care va da naștere perfectului compus romanic (i.e. HABEO + participiu și participiu + HABEO)30. De asemenea, Vasiliu și Ionescu-Ruxăndoiu (1986: 186-187) remarcă faptul că în structurile neinversate de condițional se preferă folosirea infinitivului scurt verbal (cf. Se așuîntra [...], se-așu sui, [...], se-așu da,PH.1500-10: 113v), iar în cele inversate se preferă selecția infinitivului lung verbal (cf. Vrear-ară în PH.1500-10: 123v) (v. și Onu 1965). Autorii explică această distribuție prin intoleranța românei la hiat, o explicație care se poate generaliza
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
case domnitoare în Europa care să accepte ca un reprezentant al ei să preia conducerea Principatelor Române era o problemă extrem de serioasă. Dificultatea consta în faptul că cel ales trebuia să fie convins de seriozitatea demersului celor care deveanu reprezentanți sui generis ai românilor și, în același timp, guvernul țării care accepta ca un prinț al ei să devină domnitor al Principatelor Române trebuia să înțeleagă că nici o altă putere europeană nu urma să-i ceară vreo compensație politică. Cine putea
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
documentat și analizat ca în alte culturi, această sacralizare/ spiritualizare a peisajului, mergând de la identificarea unui genius loci la construcția unei complexe geographia sacra, de la forme diverse de geopietate la o adevărată geosofie, de la păgânismele extrem de persistente la creștinismul nostru sui generis și subinstituționalizat (ca toate sistemele și normele regiunilor liminale), apoi la ortodoxism, protocronisme și sincretismele actuale (de pildă, versiunile New Age ale ortodoxiei), a construit o rețea densă de semnificații și repere ale vieții individuale, comunitare și societale, uneori
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Acest fapt se va repercuta ulterior asupra centrului moscovit, cele două state devenind singurele din Europa de Est care s-au sustras tutelei ideologice și geopolitice a Uniunii Sovietice, edificând regimuri comuniste independente. Dacă procesul comunizării Albaniei s-a realizat în manieră sui generis comparativ cu restul "democrațiilor populare" (exceptând Iugoslavia) Partidul Comunit Albanez nu va fi scutit de rivalități politice intestine. Taberele aflate în confruntare erau cea a așa-zișilor "intelectuali", uniți în jurul lui Enver Hoxha, respectiv cea a "proletarilor" unde se
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
1971 și a fost completată în anul următor cu două decrete suplimentare menite să îi dea o aparență cât mai permisivă. A fost demarată de asemenea o amplă campanie propagandistică în jurul acestui eveniment care, se argumenta, ar fi fost unul sui generis pentru "o țară socialistă", probând "atât liberalismul conducerii actuale cât și determinarea sa de a deschide cât mai mult economia română în comerțul internațional" ("Despre creația societăților...": 5 decembrie 1973, 1). Dar, la o examinare mai atentă, presupusele avantaje
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
există un Dumnezeu, cum a putut să permită așa ceva? Își pierduse credința. Mai vorbeau În sensul că ăla s-a Întors, ăla nu s-a Întors... V-a rămas ceva special În memorie? Țin minte când fratele meu s-a suit odată Într-un copac și striga: „Mi-e foame, mi-e foame!” - și nu știam cum să-l dăm jos mai repede, că ne era și frică. Da’ ne era foame tot timpul - nu ne săturam, vă spun. Era o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
acolo, ca să știți. Și mama... Mama a rezolvat și am fugit. În Moghilău nu mai avea rost să stăm. Voiam să ajungem În Botoșani, la bunici, că știam că Câmpulungul n-o să fie Încă liber. Și, Într-adevăr, ne-am suit pe niște platforme. Ați Întrebat bine mai Înainte dacă a fost acoperit trenul. Acum nu era acoperit. M-am suit pe niște platforme din gară, din cele de care avea armata sovietică, mi-a pus mama bagajele, eram cu o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
să ajungem În Botoșani, la bunici, că știam că Câmpulungul n-o să fie Încă liber. Și, Într-adevăr, ne-am suit pe niște platforme. Ați Întrebat bine mai Înainte dacă a fost acoperit trenul. Acum nu era acoperit. M-am suit pe niște platforme din gară, din cele de care avea armata sovietică, mi-a pus mama bagajele, eram cu o prietenă de-a mamei mele cu copil mic și mi-a băgat și copilul mie - și voiau să se suie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
suit pe niște platforme din gară, din cele de care avea armata sovietică, mi-a pus mama bagajele, eram cu o prietenă de-a mamei mele cu copil mic și mi-a băgat și copilul mie - și voiau să se suie, dar trenul a luat-o din loc și am rămas eu cu bagajele și cu un copil după mine. Noroc că am reușit să-l dau jos, altfel aveam și un copil după mine. Și așa am ajuns la Cernăuți
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
o mătușă de-a mea. Însă situația era foarte grea, fiindcă rușii luau la lucru la Donbas. Aveau nevoie de armată, aveau nevoie de muncitori. - Cu mama dumneavoastră ce se Întâmplase? Eram fără mama, care rămăsese În Moghilău. M-am suit În tren, trenul a pornit și mama mea a rămas jos. Abia după vreo trei zile a ajuns și mama mea cu prietena ei cu copilul. Mătușa mea mă băga Într-un dulăpior de sub fereastră, că dacă bat ăștia În
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
a spus unde veți pleca? Nu, nu știa nimeni. Ni s-a spus să ne facem bagajele și să venim la gară... Am ajuns În niște vagoane de marfă sau de vite, nu știu cum se numesc, din alea Închise - ne-au suit acolo și nu s-a știut nimic... Știu că la un moment dat trenul s-a oprit și lumea se uita și nu Înțelegea În ce direcție ne ducem: spre Auschwitz sau unde...? Nu existau zvonuri? Existau, dar diferite... Abia
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
a trebuit să așteptăm o ocazie, poate vine un tren liber și ne Întoarcem. Așa că am mai stat acolo după eliberare aproape Încă o lună de zile. Apoi s-a pus la dispoziție un tren sau două și ne-am suit În tren. Dar trenul n-a venit direct, că a staționat În mai multe locuri, pentru că rușii au avut nevoie de locomotivă. Atunci au scos locomotiva și a trebuit să așteptăm să vină o altă locomotivă care să ducă trenul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
pe urmă ne-am Îmbarcat În alt tren: iar am plătit... Când am ajuns la Bratislava nu mai aveam nimic. Acolo am fost primiți, cazați și pe urmă de acolo ne-au dus până la Budapesta. Acolo era organizat, ne-au suit Într-un tren și am venit până la Sighet. A venit armata română... Rușii trăgeau În sus ca să sperie lumea, să nu fure ceva, iar pe noi ne-au dus Într-o cazarmă unde stăteau ei. A doua zi ne-au
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
așa: doi oameni de la muncă s-au băgat sub tren și au evadat. Au fost prinși, aduși În lagăr, biciuiți... Erau niște spanioli care au fost deportați și ei, ăia biciuiau, erau Într-o stare bună. Pe urmă i-au suit Într-o căruță i-au pus să strige: „Ura, iar sunt aici!”. Pe urmă i-au spânzurat - ne-au strâns pe toți acolo și i-au spânzurat În fața noastră. Nu știu să vă spun ce-am simțit și atunci, că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
În același punct de unde am pornit. Pe urmă ne-am uitat pe hartă, noi, ca proștii, iar rușii au Început să râdă de noi: „Măi, măi, ce să facem cu voi?”. Erau niște vapoare care mergeau până la Elba. Ne-au suit pe un asemenea vapor, la Dresden am primit vagoane și așa am ajuns acasă. Dar atunci eram deja veseli, eram liberi, nu mai eram prizonieri. Cum v-ați Întâlnit cu mama dumneavoastră? A, a fost o chestie foarte emoționantă. La
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
francmasoneria de acceptare, trecând în timp la caracterul cunoscut azi și care păstrează tradițiile de mii de ani, din antichitate. Dar să nu uităm cui datorează masoneria operativă originile. Coșmar în gerul iernii ca zidar O calfă cu-n echer suia avid un zid Un fir de plumb părea răpit dintrun ghețar Și pietrele cioplite crăpau avântu-n frig. Cu rădăcinile spre cer copacul iar Se-ntoarse-ntr-al fântânii antic rit Coșmar în gerul iernii ca zidar O calfă cu-n echer suia avid
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
echer suia avid un zid Un fir de plumb părea răpit dintrun ghețar Și pietrele cioplite crăpau avântu-n frig. Cu rădăcinile spre cer copacul iar Se-ntoarse-ntr-al fântânii antic rit Coșmar în gerul iernii ca zidar O calfă cu-n echer suia avid un zid. Să-l ajutăm, strigă marele meșter, dar Să îi aprindem sus, în labirint Din forța gândurilor noastre un amnar Cum fiecare dintre noi am suferit Coșmar în gerul iernii ca zidar 22. Cum cel de-al doilea
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
viitorul Romei. Cultul Vestei la Roma era ca o manifestare religioasă a unei dogme magice după care viața precede conexiunea forței active, spiritual cu cea pasivă, material. "Vesta eadem est et terra, subset vigit ignis utrique, Significant sedem terra focusque suam"179 În perioada Evului Mediu, sfintele Lydwine de Schiedam, Brigitte, Catherine de Sienne, Colette de Corbie, Jeanne d'Arc, marile personalități Beatrice a lui Dante, Laura lui Petrarca, Heloise nobila femeie iubită a lui Abelard care primise și grația Sfântului
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
permanente călătorii; (veniți și m-ascultați voi toți!) Cu dreapta vă arăt drumul mare, deschis tuturora. Nici eu și nici nimeni altul nu putem străbate acest drum pentru voi. Trebuie voi înșivă să-l străbateți. Azi, înaintea zorilor m-am suit pe deal și am privit cerul plin de stele Și i-am șoptit duhului meu: Când vom fi cuprins aceste lumi, toate, și fi-vom posesorii plăcerii și ai științei tuturor celor închise în ele, oare vom fi atunci mulțumiți
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]