4,155 matches
-
zâmbetul tău de sabie/ totuși un pic tăiată.../ Cu buzele tale de fecioară/ căutând să-mi aspire fluturele răsuflării". Sentimentul morții este surprins în ipostaza luptei dintre viață și moarte, indiferent dacă gesticulația liniilor de acțiune cuprinde universul, ca în "Surâsul Hiroșimei" sau coboară în interiorul eului luptând cu deznădejde teribilă și solemnă ca în "Elegia pentru floarea secerată" 1 Din dialogul lăuntric proiectat pe cele două coordonate, cel general al umanității și cel biografic, se desprinde "Surâsul peste noapte", care poartă
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
cuprinde universul, ca în "Surâsul Hiroșimei" sau coboară în interiorul eului luptând cu deznădejde teribilă și solemnă ca în "Elegia pentru floarea secerată" 1 Din dialogul lăuntric proiectat pe cele două coordonate, cel general al umanității și cel biografic, se desprinde "Surâsul peste noapte", care poartă în el mesajul de lumină, în numele căruia poetul întreține cultul renașterii din propria-i cenușă, în sensul descoperirii unor resurse tonice care să dea echilibru existenței. Conceptul de moarte implică, în poezia lui, nu numai accepția de
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
dezvăluie o lume de metafore simbol, de metafore rare, de comparații și epitete personificatoare, ajutate de o muzică amplă de oratoriu, de bocet metafizic, de voci ale obsesiilor devenite alegorii ale unor stări reale sau onirice (vocile și visele din "Surâsul Hiroșimei"). Lanțul de procedee, ce țin de sintaxa poetică, sporesc dimensiunile spre fabulos, sau subliniază prezența poetului în lupta pentru cauza păcii în lume. Eugen Jebeleanu este un poet autentic, un poet tragic, un poet al iubirii, un poet al
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
încât cu mare greutate îi dibuim motivul și simbolistica. Astfel, în versurile citate de Ion Chițimia 6, nunta înseamnă moarte: "Și de nunta ta te gătim/ Fata mea te mărităm/ Cu pustiul negru lut". La Păunescu, strămoșii vor încerca un "Surâs de nuntă", frângând nunta. De aici și titlul explicabil "Ezitare": "Nunta pe care am avut-o noi/ Cade-n pământ, vâslind din rame roșii,/ pierzând din pitoresc și din văpăi/ și-ajunge acolo unde sunt strămoșii." Pentru poet, actul nunții
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
-n față" 1954). Îi mai putem cita în acest sens pe Dan Deșliu, N. Tăutu, Mihu Dragomir ("Tudor din Vladimiri" 1954) etc. 2 Eugen Jebeleanu: "Scutul păcii" 1949), " Poem de pace și de luptă" (1950), "Ceea ce nu se uită"(1945), "Surâsul Hiroșimei" (1958); M. Beniuc: "Umbra de la Hiroșima","Azimă (1956); M. Banuș: "Bucurie" (1949), "Cântec sub tancuri" stă sub semnul războiului "Vis cu Transnistria", "Teroare", " La masa verde", "Ție îți vorbesc, Americă" (1955). Evocarea războiului mai apare la A. E. Baconsky
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
noua ediție din "Blănurile oceanelor" revine la suprarealism (1969). 5 În "Cartea cu oglinzi" (1962), "Să ne iubim visele"(1967), C. Nisipeanu dedică poeme unor confrați suprarealiști ca Ștefan Roll, Geo Bogza, V. Teodorescu etc. Motivul obsesiv este visul. Astfel surâsul iubitei poartă lumini de vis, înserarea coboară ca un vis, singurătatea este alungată, fiindcă, odaia se umple cu vis: "E o vioară pe care am plăsmuit-o/ în atelierul meu din țara viselor". 6 Și Ion Caraion se apropie de
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
a arătat durerea, într-o încercare de poezie, scrisă în grabă: Mort e al meu frate Nimeni ochii n-a închis În străinătate. Poate-s deschiși și-n groapă. Dar ades într-al meu vis Ochii mari albaștri Luminează un surîs, Din doi vineți aștri." Peste trei săptămîni, a murit și fata de la Ipotești și abia acum aflăm, cu certitudine, că ea se numea Casandra, fiica lui Gheorghe Alupului, cultivatoare de pămînt, din Ipotești. Cu vîrsta, intrase în al 19-lea
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
mamei. Miza lor este devoalată, pe jumătate, în finalul textului Opera magna: "Și tu vezi, dragul meu,/ nici ție nu ți-am numărat/ fir cu fir, genele/ pleoapei de sus/ și nu-ți cunosc pe dinafară/ unghiul spre care înclină/ surâsul tău, în somn, seara.// Dar te cunosc, după miros/ pun mâna-n foc, Fiule,/ că tu ești opera magna" (subl. aut.). Tematica aceasta de recurență a Oanei Lazăr se prelungește în Zânele frigului, volum în care tensiunea preeminentă provine totuși
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
pereți, unde s-a cuibărit specula și al cărei aer dospit și înmiresmat e respirat de doamna Vauquer fără nici o scîrbă. Chipu-i rece ca întîia brumă de toamnă, ochii-i împresurați de zbîrcituri, cu expresia lor care trece de la surîsul profesional al dansatoarei la posaca încruntare a cămătarului, pe scurt, întreaga ei făptură ne lămurește asupra pensiunii, după cum pensiunea te lămurește asupra persoanei sale. Temnița nu merge fără temnicer; una fără alta nu pot fi închipuite. H. de Balzac, Moș
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Rudolf Leonard, emigrat în Franța în 1933, care se întorsese în cele din urmă în RDG, pentru că la Paris trăia într-o sărăcie și o izolare din ce în ce mai greu de îndurat. Era cazat la hotelul Adlon, și îmi arăta cu un surîs jalnic uriașa garderobă de zeci de costume diferite de care beneficia în calitatea sa de poet oficial. Treceam neîncetat, doar noi, din Est în Vest, din Vest în Est, asemenea unor călători cosmici care se folosesc de hiperspațiu pentru a
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
cu privire la textul de mai jos: Obrajii tăi mi-s dragi Cu ochii lor ca lacul, În care se-oglindesc Azurul și copacul. Și capul tău mi-i drag Căci e ca malu-n stuf, Unde paianjeni dorm, Pe zori făcute puf. Surâsul tău mi-i drag Căci e ca piatra-n fund, Spre care-noată albi Pești lungi cu ochi rotund. Făptura ta întreagă De chin și bucurie, Nu trebuie să-mi fie De ce să-mi fie dragă? (Tudor Arghezi, Creion) 1
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
vorbitorului de a obține consensul, de a lua cuvîntul precum și dorința interlocutorului de a-și afirma adeziunea la cele prezentate; v) body manipulators mișcări de atingere a propriului corp sau obiectelor interpretate ca eforturi adaptative de gestionare a emoțiilor. Rîsul, surîsul, bucuria apar cu aceleași expresii faciale și la copiii născuți orbi. Diferențele rezidă într-o mai redusă extensie musculară determinată de absența întăririi vizuale a mecanismelor înnăscute (J. Corraze, 1988: 119). Dacă din punctul de vedere al relației semn-obiect se
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
de spațiul profesiei în societatea postindustrială este reprezentată de degetele întinse ca o țeavă de aspirator ce se deplasează lent în plan orizontal). 8.6. Comunicarea facială Comunicarea facială asigură calitatea raporturilor sociale și profesionale sau dimpotrivă exprimă deteriorarea lor. Surîsul este un stimul ce declanșează relații pozitive sau negative. Privirea semnalează că o relație socială este pe cale să se stabilească, încearcă să se modifice sau să se mențină (invitația, interesul, asentimentul sînt însoțite de surîs), "limbajul non verbal nuanțînd, consolidînd
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
sau dimpotrivă exprimă deteriorarea lor. Surîsul este un stimul ce declanșează relații pozitive sau negative. Privirea semnalează că o relație socială este pe cale să se stabilească, încearcă să se modifice sau să se mențină (invitația, interesul, asentimentul sînt însoțite de surîs), "limbajul non verbal nuanțînd, consolidînd, autentificînd sau negînd mesajul verbal" (G. Croussy, 1990: 119). În timpul unei discuții semnele nemărturisite (neverbalizate) se multiplică: modificarea proxemică, orientarea privirii, presiunea mîinii asupra unui obiect, pumnul sau maxilarele strînse, surîsul sau căscatul sînt semne
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
asentimentul sînt însoțite de surîs), "limbajul non verbal nuanțînd, consolidînd, autentificînd sau negînd mesajul verbal" (G. Croussy, 1990: 119). În timpul unei discuții semnele nemărturisite (neverbalizate) se multiplică: modificarea proxemică, orientarea privirii, presiunea mîinii asupra unui obiect, pumnul sau maxilarele strînse, surîsul sau căscatul sînt semne pe care nu le stăpînim, corpul nostru informînd fără știrea noastră. Cine are ochi să vadă și urechi să audă va constata că oamenii nu-și pot ascunde secretele. Cel ale cărui buze sînt lipite vorbește
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
72% (cu ezitări privind distincția teamă/surpriză); în sprijinul universalității semnelor faciale pledează și modul de comunicare al primatelor; mînia este reprezentată de privirea fixă, descoperirea dinților, iar bucuria de ochii strălucitori și ridicarea colțului buzelor într-o schiță de surîs. În abordarea neuro-lingvistică a comunicării s-a stabilit că mișcările ochilor depind de procesele neurologice activate în construirea reprezentărilor noastre. De aceea se poate afirma că "mișcările ochilor indică modul de gîndire" (G. Croussy, 1990: 126). Astfel, cînd construim o
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
diferențiază prin frecvență și durată societățile europene mobile și expresive de comunitățile indienilor sau japonezilor caracterizați prin impasibilitate. Chiar dacă în raport cu gesturile, expresiile feței au un caracter quasi-universal (cf. Eibl-Eibesfeldt), anumite semne faciale capătă investiri semantice diferite în culturi diferite. Astfel surîsul exprimă la europeni mulțumirea sau ironia, dar în Japonia nervozitatea și chiar furia, iar rîsul însoțește la chinezi și africani actele care amenință fața interlocutorului (face threatening activities). Experimentele "interculturale" de "traducere" a gesturilor au identificat frecvente cazuri în care
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
în poală și își lovesc ușor mîinile mai des decît bărbații (Peterson, 1976). * Bărbații folosesc gesturi ample, își întind mîinile, își trosnesc încheieturile, folosesc numeroase gesturi de ostensiune.. (Peterson, apud J. Pearson, 1991:140) Toate semnele repertoriului de gesturi (de la surîsul feminin afiliativ, distinct de cel masculin: de solidaritate, dar și de ironie la contact vizual, postură etc.) contribuie la configurarea a două subculturi: cea masculină centrifugă, competitivă (de ocupare a teritoriului) și cea feminină centripetă (de restrîngere teritorială), cea masculină
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
al comunicării este plurimedialitatea oricărei interacțiuni și mutualitatea efectelor locuției și recepției. Limbajul non verbal nuanțează, consolidează, autentifică sau distorsionează mesajul verbal. În timpul unei dezbateri semnele ne-mărturisite (neverbalizate) se multiplică: modificarea proxemică, orientarea privirii, presiunea mîinii asupra unui obiect, surîsul sau căscatul sînt semne pe care le stăpînim mai greu; corpul nostru se exprimă și fără știrea noastră:" Spațiul constituie fără îndoială o experiență fundamentală pentru subiect: întîlnirea cu celălalt (în viața socială și cea privată). În fragmentările și diviziunile
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
presă, precum și căutarea/ lectura acestuia constituie pentru sociolog un subiect extrem de interesant. Nu vom analiza calitatea și veridicitatea predicțiilor, ci efectul social al acestora. Roger Caillois insistă asupra acestui fapt. "Majoritatea publicului ia cunoștință de aceste predicții puerile cu un surâs. Dar, în fine, ele se citesc"266. Ce explicație se poate oferi acestor fenomene sociale? Michel Maffesoli crede că, cel puțin în cazul astrologiei, nu poate fi vorba de o credință puternică: "Masa leagă simbolurile zodiacului de o tradiție orală
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
o căuta pe a lui. Trecu drumul, chemat parcă, și descoperi întro vitrină de fotograf, între mai multe portrete de femei frumoase, o fotografie a lui Ann. [...] Era prima fotografie, din câte văzuse el, în care Ann nu râdea. Un surâs aproape stins îi deschidea foarte ușor buzele. Capul era puțin înclinat, cu un gest de atenție și de întrebare. Își spunea că nu era deloc exclus ca în preziua plecării Ann să fi făcut această fotografie anume pentru el și
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
o fi lăsat ca să fie expusă, poate cu gândul secret că el va trece pe acolo și o va zări, atât de mult regăsea în acea fotografie o Ann din alte vremuri, atât de mult i se părea că acel surâs descurajat e pentru el. Dar refuză să se lase cucerit de acest gând, care îl învăluia, și își întrerupse brutal reveria. [...] Totuși, revenise în zilele următoare să o vadă. Ceva se schimbase de când știa că fotografia aceea din vitrină e
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
între timp fotografia a fost scoasă din vitrină și înlocuită cu o fotografie străină, și era aceeași teamă, aceeași emoție cu care, când Ann era la București, urca scările spre apartamentul ei, întrebânduse dacă o va găsi sau nu acasă. Surâsul din vitrină îl chema însă de departe, liniștitor, neschimbat. Era o Ann care îl privea cu o clătinare obosită din cap, cu o ridicare descurajată din umeri, parcă iar fi spus: „La ce bun săți spun: tot nai să crezi
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
o fi lăsat ca să fie expusă, poate cu gândul secret că el va trece pe acolo și o va zări, atât de mult regăsea în acea fotografie o Ann din alte vremuri, atât de mult i se părea că acel surâs descurajat e pentru el. Dar refuză să se lase cucerit de acest gând, care îl învăluia, și își întrerupse brutal reveria. [...] Totuși, revenise în zilele următoare să o vadă. Ceva se schimbase de când știa că fotografia aceea din vitrină e
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
spre fericire. 4. Perspectiva narativă omniscientă este evidențiată prin dezvăluirea reflecțiilor și a trăirilor afective ale eroului de către narator, în discurs la persoana a IIIa (Avea sentimentul că e mai puțin singur în acest oraș; i se părea că acel surâs descurajat e pentru el). 5. motive literare: orașul, fotografia, reveria, solitudinea, cafeneaua boemă etc. 6. secvențe care fixează dimensiunea spațială: pe Calea Victoriei, în față la Corso; cafe neaua de peste drum; în acest oraș; la București etc. 7. Prin excelență marcă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]