5,059 matches
-
se structurează în jurul unor regate în miniatură, al unor domenii rurale îca în fosta Galie romană) și al unor mănăstiri, puținele spații protejate. în tot acest timp, în Asia, în America și în Africa dispar alte imperii și regate, atunci când suveranii nu reușesc - ca la Palenque, în Mexic - să evite epuizarea resurselor naturale; altele supraviețuiesc, atunci când vreun cap încoronat organizează din vreme mutarea capitalei sale, așa cum s-a întâmplat, mai târziu, cu cetatea Amber din Rajasthan, mutată la Jaipur. în China
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
șase luni. „te-ai declarat rege. Ți-ai instalat reședința în muzeul de artă al orașului, fost palat ducal. ai proclamat regatul cu un singur locuitor. ai promulgat Constituția. articolul 1 Legea supremă în stat este însuși regele. regele este suveranul absenței și al tăcerii. el este prezent pretutindeni, în mod continuu și pentru totdeauna. articolul 2 singurul locuitor al regatului este regele. articolul 3 numai regele are dreptul să decreteze legi. numai el are dreptul să nu le respecte. artICoLUL
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
exemple, evocînd de la bun început lunga intrare în roman a lui Cervantes. înainte de a începe efectiv povestea aventurilor lui Don Quijote și ale lui sancho Panza, marele Cervantes ne obligă să digerăm o alambicată dedicație de o pagină în onoarea unui suveran (Ducelui de Bejar, Marchiz de Gibraleón, conte de Benalcázar y Beñares, viconte de La Puebla de Alcocer, Domn al orașelor Capilla, Curiel și Burguillos etc.). apoi i se adresează cititorului prin intermediul unui prolog etalat pe 11 pagini (Cititorule lipsit de alte
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
îi înfățișa pe cei doi capi ai BOR și ai BC, sta scris: "Pentru prima dată, Papa a luat în papamobil un alt șef de biserică, pe Patriarhul României, Teoctist." Toate cotidianele vremii subliniau importanța istorică a vizitei pe care Suveranul Pontif a efectuat-o în România în perioada 7-10 mai 1999. Ca martor al evenimentului, pot afirma cu deplină convingere că a fost cu adevărat cel mai important demers diplomatic, atât al Statului Român cât și al BOR, iar dincolo de
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Journalistic/1410_a_2652]
-
București care l-a întâmpinat pe papă cu căldură. O mulțime de ortodocși, dar și de catolici au ieșit pe străzile capitalei României și au aplaudat. Au fluturat stegulețe. Lumea a văzut un popor civilizat, bucuros să-l găzduiască pe Suveranul Pontif"91. La acea vreme toate televiziunile au transmis în direct evenimentul. "Antena 1 l-a adus pe Papă în casele românilor. Postul de televiziune Antena 1 a preluat pe larg evenimentele legate de vizita Suveranului Pontif Papa Ioan Paul
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Journalistic/1410_a_2652]
-
să-l găzduiască pe Suveranul Pontif"91. La acea vreme toate televiziunile au transmis în direct evenimentul. "Antena 1 l-a adus pe Papă în casele românilor. Postul de televiziune Antena 1 a preluat pe larg evenimentele legate de vizita Suveranului Pontif Papa Ioan Paul al II-lea. "Mereu aproape", Antena 1 a transmis în cele trei zile, în care Papa a poposit pe pământ românesc, cu ajutorul a trei care de televiziune și două regii mobile de transmisie. Zece echipe mobile
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Journalistic/1410_a_2652]
-
Vaticanului lăsa să se întrevadă, în discursul ulterior evenimentului, portița unei reconcilieri sau cel puțin a unei discuții în alți termeni. Faptul că există două momente liturgice unul oficiat de către Patriarhul Teoctist, în prezența Sfântului Părinte și unul celebrat de Suveranul Pontif însuși, în prezența Patriarhului Teoctist este foarte important în contextul în care patriarhate mai vechi, cum ar fi cele de la Constantinopol, Atena sau Moscova, au evitat astfel de momente, a explicat purtătorul de cuvânt (n.n. Jaquin Navarro Valls), adăugând
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Journalistic/1410_a_2652]
-
mai puteam da. ... Și într-o zi puterea mi-a revenit întreagă, mi-am amintit de tot. "Ce-o mai fi, mi-am spus resemnat, o să mai vedem. O să scrii ceva care să te facă să te simți din nou suveran peste eroii tăi ca la început, când ai scris Calul dacă vrei să nu mai sfâșii miracolele. Dă-i acum drumul la această carte." Și am scos manuscrisul din sertar și am început din nou să lucrez la el. Era
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
fi putut preface măcar că răspunde la dragostea ei, dar Camilla nici nu părea să observe. Prânzul e gata. Felurile tale preferate. Friptură de vită în sânge, pâinici de Yorkshire, cartofi copți și hrean. Părea că-și depune ofrandele dinaintea unui suveran. — Ai adus lucrurile pe care le ai de spălat? Aș putea să le pun la mașină acum și vor fi gata până când plecați. — Mamă, îi reaminti Laurence pe un ton răbdător, am treizeci și șapte de ani. Îmi duc hainele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
le accentuează sărăcia. Astfel, cu peste un secol mai devreme, în 1660, John Dryden publica unul dintre cele mai teziste și mai plicticoase poeme din istoria literaturii universale, Astraea redux (titlul face aluzie la steaua care își înnoiește, o dată cu întoarcerea suveranului din exil, strălucirea pe care o cunoscuse la nașterea acestuia). Pe scurt, este vorba despre un encomion deșănțat al monarhiei lui Carol al II-lea într-o epocă a Restaurației în care dominau setea de justiție și, mai ales, certitudinea
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
dintre despot și supușii săi, formată din mite și daruri". Într-adevăr, la o privire lucidă, practica mitei se dezvăluie în adevăratele sale coordonate social-istorice, ca una dintre puținele posibilități empirice de a regla și, ulterior, netezi complicatele raporturi dintre suverani și vasali, dintre cuceritori și cuceriți. Ulterior, procedura s-a generalizat: mita, aflată la baza relației dintre seniori și servii acestora, a devenit și fundamentul relațiilor dintre cei aflați sub ocupație, astfel încât, foarte curând, un observator străin ar fi putut
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
apoi le întoarse spatele. Știa că Napoleon își aduna armate peste armate. Știa că își mutase curtea la Dresda și că acolo etala un lux exorbitant. Se ambiționa să pună în umbră cealaltă curte, curtea de la Erfurt, pozând în mare suveran al continentului. Și, pentru toate astea, cheltuia sume e-xor-bi-tan-te de bani. Cheltuia cu nemiluita și pentru înaltele probleme de strategie europeană, uitând cu totul de măruntele necesități materiale ale slujbașilor lui, care se sacrificau, da, se sacrificau trăind în țări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
cum oamenii iubesc mai degrabă siguranța nelibertății decît nesiguranța datorată schimbărilor, primul om care va deschide cartea (și se parte că ar fi fost un modest slujbaș de la poștă, „sindicalist activ“), auzind dialogul din Împărăția umbrelor, va pricepe aluziile la adresa suveranului și va azvîrli cartea cît acolo, „cu groază și scîrbă“. Nădăjduind că va fi promovat În slujbă, va denunța cazul poliției. CÎnd agenții poliției vor deschide cutia cu cărți, contrabandistul de tutun, sincer mirat, va jura că acela care Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
15 aprilie 1865. Din pricina unei ploi torențiale de primăvară, ca și a tăcerii presei, la proces participară cîțiva curioși ocazionali. Prin sentința tribunalului cartea va fi interzisă și confiscată, iar Joly condamnat - „pentru provocarea urii și a disprețului față de guvernarea suveranului“ - la o amendă de două sute de franci (prețul acidului și manoperei) și la cincisprezece luni de Închisoare. Însemnat cu pecete de anarhist, alungat de prieteni, dar neînduplecat, va pricepe că nu prin cărți se va putea Îmbuna lumea, așa că Într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
rari sînt cei care nu ar fi dispuși să sacrifice bunăstarea celorlalți pentru propria bunăstare...“ (Conspirația, p. 216) Sau: „Dreptul nostru constă În forță. Unde Începe dreptul? Și unde se termină? Într-un stat unde organizarea puterii este slabă, puterea suveranului este slabă, slăbită fiind și puterea legislativă, denaturată prin inflația de drept de sorginte liberală, tocmai de aceea eu aș veni cu un drept nou - m-aș năpusti, În virtutea dreptului celui puternic, și aș sfărîma În bucățele Întreaga orînduire ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
heraldică” (69, p. 411). Felul cum este prezentat Daniil Sihastrul în diverse legende românești, în speță cele de tip Ștefan cel Mare ctitor de biserici (duce o viață ascetică, trăiește izolat într-o peșteră, întâlnește în taină și sfătuiește pe suveran, are puteri magice asupra stihiilor etc.), ni-l înfățișează pe acesta ca fiind un posibil „urmaș spiritual” al preoților geto-daci. După cum scrie Strabon, regele geților îl consulta pe marele preot Zalmoxis (și ulterior Deceneu) - retras într-o peșteră -, pentru că acesta
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
acesta era în stare să „vestească vrerile zeilor”. „Acest obicei - continuă Strabon - a dăinuit până în vremea noastră ; după datină, mereu se găsea un astfel de om care ajungea sfetnicul regelui” (Geografia, VII, 3, 5). Această relație de tip special între suveran („cel care poate”) și marele preot („cel care știe”) avea rădăcini adânci în „preistoria indo- europe- nilor”, cum nota Mircea Eliade (86, pp. 69-70). Analog, peste secole, Ștefan cel Mare - conform legendelor populare - îl căuta pe Daniil Sihastrul, retras în
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
pomenească (35, p. 117). în varianta publicată de Gr.G. Tocilescu, cel care organizează „turnirul” și care decide învingătorul este „Sila de Mihai, cinstitul de crai”. El este domnitorul „de drept”, cel care urmărește între- cerea marțială de la poalele paltinului. Uneori, suveranul este însoțit de „a lui crăiasă/ D-albă împărăteasă” (35, p. 115). Făcând o analiză minuțioasă a tuturor aluziilor istorice din cele șase variante cunoscute ale textului, Al.I. Amzulescu a ajuns la concluzia că este vorba de o creație
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de către Tezeu. Motivul apare (ce-i drept, sporadic) și în ciclul de basme și legende solomonărești. Ca în următorul basm bucovinean, cules în 1932. Într-o țară „de la miazănoapte”, din cauza unui balaur, ploaia și furtuna nu mai conteneau, astfel că suveranul ținutului este poreclit Negură împărat. Singurul mijloc de a scăpa de urgie este trimiterea în pustie a unei fecioare curate. Dintre fetele trimise, cele „necurate” sunt mâncate de „jivinele” (balaurii ?) care ascultau de solomonar, dar nu și fecioara „curată”, eroina
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Marea de mi-o săgeta (88, p. 27). Pun în paranteză faptul că această imagine nu îmi aduce aminte doar de celebrul rit al geto-dacilor de a săgeta norii pe timp de furtună, dar și de un gest magic al suveranului persan Xerxes I care, fiind surprins de o furtună pe mare în anul 480 î.e.n., a pus să fie biciuite vânturile și aruncate în mare lanțuri pentru a-l încătușa pe daimonul marin care provocase furtuna (vezi Herodot, Istorii, VII
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
sunt semnalate în aceste provincii decât în cazuri de excepție. În anul 1714, de exemplu, din ordinul domnitorului Ștefan Cantacuzino, a fost zidită de vie o „vrăjitoare” și spânzurate alte două, pe motiv că au făcut vrăji necurate asupra soției suveranului muntean (86, p. 164). Datorită dominației Bisericii Catolice și, mai ales, a pre- zenței iezuiților, cu totul alta a fost situația în Transilvania, unde în secolele XVI, XVII și XVIII sunt atestate (la Cluj, Brașov, Sibiu, Mediaș, Sebeș, Tg. Mureș
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de mi-l coji. Mititel focșor făceară, Bune bucate găteară (63, pp. 78-79). Nu pot încheia acest șir de exemple fără să mai dau cel puțin unul. Este vorba de „un ritual de învestitură regală” (56, p. 425) practicat de suveranii legendarei insule Atlantida, conform cele- brei relatări a lui Platon (Critias, 108d-121c). Zeul Poseidon s-a împreunat pe insulă cu o muritoare (Kleitho), împărțind ulterior ținutul celor zece copii zămisliți cu aceasta. (Vezi împreunarea pe insula Creta dintre taurul-Zeus și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
el pe scaun [= tron] alăturea Și lui Gruia că-i da Jumătate Din cetate Și din sate A treia parte (30, pp. 492 și 229). în legătură cu motivul ritual al înscăunării eroului după trecerea probelor de vitejie, concomitent cu uciderea vechiului suveran, vezi și baladele românești pe care le-am comentat în subcapitolul „Paltinul consacrat” (pp. 145 și urm.). 5. Răpunerea monstrului. Schiță de tipologie Am dat exemplele de mai sus cu scopul de a contura mai bine motivele mitice care compuneau
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Dumnezeu îl ridică pe Ilie la cer, făcându-l stăpânul furtunilor, fulgerului și tunetului. h) în legenda lui Numa Pompilius - mare preot și al doilea rege legendar al Romei, după Romulus - este descris felul în care, după o furtună îngrozitoare, suveranul se „tocmește” cu Jupiter pentru a înlocui sacrificiile umane prin decapitare (ritual care te făcea stăpân al fulgerelor) cu sacrificii de substitute sau cu ofrande alimentare. Iată dialogul descris de Ovidiu (Fastele, III, 333) și de Plutarh (Numa, XV) : Numa
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
sfârșit și Orfeu, care încercase să reformeze cultul dionisiac. „Orfeu [...] a schimbat multe lucruri din inițierile orgiace și, de aceea, misteriile pe care le introduse Dionysos se numesc orfice” (Diodor din Sicilia, Biblioteca istorică, III, 65). în fine, tot un suveran trac, Licurg, „regele tracilor de la Hellespont”, a fost pedepsit de zeul Dionysos cu pierderea minților, fiindcă a interzis supușilor săi celebrarea cultului acestuia. „Licurg le-a atacat pe menade în locul numit Nyseion și le-a ucis pe toate. Dar Dionysos
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]