6,328 matches
-
dar și din caracterul practic al celui care ia lucrurile așa cum sunt. O sensibilitate de o superficialitate care-i conferă anduranță: Hercule Poirot sau Sherlock Holmes În viața de zi cu zi. Ferrer află de la asistentul său, Delahaye, despre un tezaur de o valoare imensă aflat Într-un vas eșuat În apropiere de Cercul Polar și se decide să plece În căutatrea lui. În vreo treizeci de pagini Îl găsește și Îl Îmbarcă, nu Înainte de a fi cunoscut În orășelul Port
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
se Întâmplă lui Ferrer) fără a se despărți de nevastă, de a deceda fără a fi murit, ceea ce se Întâmplă cu Delahaye. Care, sub numele de Baumgartner (care are capriciul de a nu se numi Baumgarten), Îi fură șefului său tezaurul proaspăt adus de la Polul Nord. Pentru aceasta apelează la un cunoscut din lumea interlopă (cum ar spune unii, boschetar cum ar spune cei mulți, cloșard cum ar zice cineva), lăsat să moară de frig, pentru ca singurul martor să dispară, În incinta
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
la un cunoscut din lumea interlopă (cum ar spune unii, boschetar cum ar spune cei mulți, cloșard cum ar zice cineva), lăsat să moară de frig, pentru ca singurul martor să dispară, În incinta unei camionte frigorifice cu care transportase piesele tezaurului. Ferrer, dar nici cititorul, nu știu că Baumgarten este Delahaye. Ferrer ignoră de altfel existența lui Baumgartner, de care cititorul ia cunoștință din timp, incomodat Însă de lipsa oricărei informații despre presupusa legătură dintre el și Ferrer. Cei doi se
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
bacalaureat ar trebui să știe să redacteze un text (rezumat, argumentare sau combinate) și să Încadreze cultural un text aparținător respectivei limbi. Cred că identitatea unui individ nu mai ține astăzi de Înscrierea bagajului lui de cunoștințe și formativ În tezaurul constituit al unei tradiții culturale, ci În continuumul culturii vii. Abia În interiorul acesteia se pot găsi urmele pieselor din tezaur, pe care oricine este liber să le ia, fără ca În absența urmării acestei căi identitatea individului să aibă de suferit
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
respectivei limbi. Cred că identitatea unui individ nu mai ține astăzi de Înscrierea bagajului lui de cunoștințe și formativ În tezaurul constituit al unei tradiții culturale, ci În continuumul culturii vii. Abia În interiorul acesteia se pot găsi urmele pieselor din tezaur, pe care oricine este liber să le ia, fără ca În absența urmării acestei căi identitatea individului să aibă de suferit. Iar studiul respectivului patrimoniu trebuie Întreprins de viitori specialiști, nu impus. . Altfel, de ce ar fi mai util să știi data
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
psihologie. Or, tradiția locuiește o cultură, nu dă seama de ea În raport cu altele (deși există și tradiția unor raporturi culturale, al cărei studiu revine, iar, la o circumscriere În interior). Literatura modernilor nu are, deci, cum să se afirme ca tezaur În care zac piese selecționate conform criteriilor care cer ca fiecare nouă piesă să le moștenească pe cele anterioare. Ea este condamnată la viață așa după cum viața e condamnată la moarte. Din nou, Frédéric Beigbeder a intuit foarte bine noua
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
contribuțiile lui Ovid Densusianu, D. Caracostea, Constantin Brăiloiu, Ion Mușlea și Ovidiu Bârlea, insistând asupra unor tradiții științifice ce merită atenția specialiștilor contemporani. El este, de altfel, coautor și inițiator al unor lucrări în cadrul Arhivei de Folclor a Academiei Române: Dicționarul tezaur al proverbelor, Corpusul cimiliturilor românești, Corpusul și tipologia ritualurilor agrare, Corpusul basmelor românești despre animale. SCRIERI: Vechi obiceiuri agrare românești. Tipologie și corpus de texte (în colaborare cu Maria Cuceu), București, 1988; Fenomenul povestitului. Încercare de sociologie și antropologie asupra
CUCEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286546_a_287875]
-
bunătatea Dvs. firească și omenia cu care ați învăluit această operă gigantică. Ați biruit nu numai fiindcă ați încurajat colaboratorii cu blândețe și generozitate, dar fiindcă i-ați încurajat pe toți acei ce aveau o cât de umilă contribuție la tezaurul nesecat al culturii noastre milenare. Controlând datele istorice prin vestigiile și trofeele rămase, îmbinând partea psihologică cu deducțiunea logică, analizând ca printr-o lentilă uriașă cel mai mic amănunt, ascultând cu atenție de medic cum bate inima celor ce hălăduiesc
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Repertoriul manuscriselor de cronici interne (sec. XV-XVIII) (în colaborare cu Ioachim Crăciun), București, 1963; Biserica mănăstirii Colțea, București, 1969; Cartea veche românească în colecțiile Bibliotecii Centrale Universitare (în colaborare), București, 1972; Însemnări pe cartea veche românească, București, 1973; Ecourile descoperirii tezaurului de la Pietroasa în presa vremii din Țara Românească, Buzău, 1983. Ediții: Radu Greceanu, Istoria domniei lui Constantin Basarab Brâncoveanu voievod (1688-1714), introd. edit., București, 1970; Pseudo-Enache Kogălniceanu, Ioan Canta, Letopisețul Țării Moldovii, introd. edit., București, 1987 (în colaborare). Repere bibliografice
ILIES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287515_a_288844]
-
Chișinău, 1978. Culegeri: Snoave și anecdote, Chișinău, 1979; Cântece revoluționare și sovietice, Chișinău, 1982 (în colaborare); Ace pentru cojoace, Chișinău, 1985; Soare nou răsare, Chișinău, 1990. Repere bibliografice: A. Donos, Creația populară astăzi, „Cultura”, 1974, 21 decembrie; Gr. Bostan, Din tezaurul culturii populare, „Zorile Bucovinei”, 1975, 24 decembrie; E. Russev, Corelația folclor-cronografie, „Nistru”, 1978, 8; A. Hâncu, „O samă de cuvinte”, LA, 1978, 14 septembrie; E. Junghietu, S. Moraru, Noi volume din seria „Creația populară moldovenească”, „Nistru”, 1982, 9; Mircea Fotea
CIRIMPEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286276_a_287605]
-
care nega orice tangență a cunoscutei cărți populare de origine babiloniană cu folclorul altor popoare, C., în acord cu Th. Reinach și E. Cosquin, o raportează la „fantezia naivă a primelor popoare”. El remarcă, pe de o parte, preluări din tezaurul folcloric al popoarelor orientale, iar pe de alta, semnalează, în variantele ei românești, pecetea oralității populare, apropierea de stilul oralității. Ediția Folclor vechi românesc (1990) aduce o importantă contribuție la cunoașterea unora dintre cele mai vechi atestări ale folclorului românesc
CIUCHINDEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286284_a_287613]
-
public european este un spațiu public supranațional, dar integrează într-un sistem propriu de norme, reguli și principii componente provenite din spațiile publice naționale. Spațiul public european este cadrul în care valorile și ideile cunosc o mișcare neîntreruptă, pornind de la tezaurul cultural comun și de la experiența istorică identică în multe privințe pentru cei europeni. Pentru că orice s-ar spune, prin integrarea în structurile europene, statul național român a transferat o parte din competențele ce țin de suveranitatea și independența lui. Statul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
Heliade-Rădulescu, încercări de „încetățenire” a poeticii lui Boileau. Volumele al treilea și al patrulea ale lucrării conțin o antologie de texte, așezate nu pe școli și curente, ci pe ani și autori. Cartea lui A. a fost recunoscută ca „un tezaur inestimabil de literatură românească” (I. C. Chițimia), ca o „inestimabilă sursă de documentare” (Dumitru Micu). SCRIERI: Mode și veșminte din trecut, I-II, București, 1971; Acest Ev Mediu românesc, București, 1973; Un bucureștean de altădată - risipitorul logofăt Dudescu, Milano, 1978; Stihuri
ALEXIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285250_a_286579]
-
extrem de prețios (la propriu și la figurat), un semn al puterii (așa cum era orice corn în Biblie), pe care îl dețin doar regii și marile catedrale. Cel de la Saint Denis, de pildă, a devenit legendar, la fel și cel din tezaurul Catedralei San Marco din Veneția sau cel al Catedralei din Strasbourg. Toate sunt descrise minuțios de cei care le pot cerceta, iar puterea lor, în fapt foarte târziu testată și atunci, se va vedea, cu rezultate dezamăgitoare, este, în primul
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
dată acestui centru s-a petrecut în anul 48 î.Ch., când Biblioteca a fost incendiată în cursul evenimentelor ce au însoțit sosirea armatei romane a lui Iulius Cezar. Nu a existat incendiu mai devastator decât cel care a mistuit tezaurul de manuscrise al inegalabilei Biblioteci. Sub domnia bizantină a Imperiului Roman de Răsărit, leaderii religioși au încurajat completarea operei de distrugere a Bibliotecii și Muzeului. Legenda spune că în anul 395 o femeie matematician, pe nume Hypathia, a fost alungată
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
a culturii europene, este că peste ea s-au suprapus ulterior cultura romană, cultura arabă și apoi cultura europeană, cu numeroasele ei renașteri apărute după secolele VI-VII. Nefiind protejate de un zid și circulând pe un teritoriu relativ mic, tezaurul de cultură și artă în primul rând, dar și cel științific, au fost reciclate pe spirale superioare în Peninsula Italică, în Peninsula Iberică, în Insulele Britanice și pe Europa continentală, care inițial a fost un teritoriu lipsit de granițe și
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
ține pe oameni în casă nu ar fi un context favorabil pentru literatură? Ceea ce vreau să spun e că limba nu e decât un mod, între altele, al angajării spontane în literatură. Caracteristicile ei - disponibilitățile fonetice, bogăția structurilor gramaticale, stratificarea tezaurului lexical - favorizează fără îndoială poezia. Dar și caracteristicile altor realități pot să o facă66. Există și o "poezie a foamei" cum spunea Odobescu, o poezie înscrisă în trăit, care îi făcea pe Kogălniceanu și Negruzzi să literarizeze poftele într-o
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
această emancipare de "realitate" e esențială pentru metoda sa. Iată un fragment din 1969, din Arheologia cunoașterii: Într-un cuvânt, vreau să mă lipsesc de "lucruri". Să le "de-prezentific". Să le conjur bogata, greaua și imediata lor plenitudine [...] Să substitui tezaurului enigmatic al "lucrurilor" de dinainte de discurs, formarea regulată de obiecte ce nu prind contur decât în acesta". Și poate încă mai clar: "Să fac o istorie a obiectelor discursive care să nu le îngroape în adâncimea comună a unui sol
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
lungul vieții și care ne ajută să definim anumite tranșe de realitate: un apus de soare, o plimbare sub lumina lunii etc. Ipoteza centrală e că poeziile pe care le citim sau le auzim nu se acumulează doar într-un tezaur pasiv de amintiri livrești, ci funcționează ca niște cadre semnificative ale existenței noastre. "Momentele poetice" reprezintă autonomizarea unui episod, desprinderea lui din fluxul trăitului, sub impresia unei noțiuni a "poeziei". Așa cum spunem despre un peisaj că e "pictural" sau despre
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
aventuri private sau demersuri științifice în sensul în care le înțelegem astăzi, ca extragere a unui document material dintr-un spațiu indiferent. Sunt forme de colectare și de captare a materiei, esențiale pentru "averea" națională. "A cunoaște pământul nostru și tezaurele istorice ce se ascund celor ce le caută - a fost de mulți ani cea mai mare dorință a noastră" mărturisea Bolliac în 184510. De aceea călătoria în sine e constitutivă identificării obiectelor, de aceea toate relatările redau minuțios parcursul până în
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
se suprapune până la indistincție cu gestul colecționării. Angajamentul său științific în restituirea documentelor referitoare la români era dublat de nevoia mult mai intimă și mai greu analizabilă de a aduna acele documente și de a le deține, de a reproduce "tezaurul" în propria lui bibliotecă, ca un soi de metonimie a patrimoniului național. E același instinct care i-a determinat pe Cezar Bolliac sau pe Alexandru Odobescu să devină colecționari de vestigii. Și această confuzie între seria de documente literare sau
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
a colecționa" era chiar mai important decât "a crea"? De ce o întreagă generație a preferat umilința posturii de arhivar sau bibliotecar în locul orgoliului de demiurg? Răspunsul e simplu și ține de definirea modurilor de productivitate a noii culturi literare. Averea, tezaurul, comoara - adică ceea ce se poate poseda, ceea ce articulează literatura în funcție de disponibilitățile lui "a avea" - sunt un referent al spontaneității creatoare. Productivitatea prodigioasă e determinată de ceea ce se descoperă ca un eveniment al materiei, în obscuritatea unei lăzi, în pământ sau
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
în disponibilitatea unei limbi ori a unei spiritualități colective. Între figura colecționarului și aspirația la "bogăție" pe care o implică mitologia genialității există astfel o relație strânsă. Și nu e întâmplător faptul că în universul de reprezentări al epocii "comoara", "tezaurul", colectabilele în general se asociază automat geniului 14. * * * Nu pot să închei această trecere în revistă a gesturilor și tipologiilor colecționării, fără să evoc și versantul negativ, angoasa care le însoțește obsedant și care se regăsește în toate temele monumentalizării
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
adăugării de episoade, fără limită de timp sau de lungime. "Înșiră-te mărgărite e refrenul pe care-l repetă povestitoarea de basme (care odată cu povestirea înșiră salbe de mărgăritar) spre a arăta că povestirea continuă" sună explicația dată în Dicționarul tezaur al limbii române 121. Același dicționar atrage atenția și asupra unei utilizări substantivate atestate în secolul al XIX-lea sub forma șirte mărgărite pentru a numi vorbirea fără cap și coadă. Ea apare cu acest sens de pildă la Lazăr
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Țara era împărțită în 21 ținuturi - Suceava, Neamț, Roman, Bacău, Putna, Tecuci, Covurlui, Tutova, Vaslui, Fălciu, Herța, Dorohoi, Botoșani, Hârlău, Cârligătura, Iași (cu 3 ocoale peste Prut), Grecenii, Codru, Hotărniceni, Orheiul, Soroca - ultimele 5 ținuturi peste Prut. În legătură cu aceasta, în „Tezaurul toponimic al României", Dragoș Moldovanu precizează că ținutul Herța cuprindea „cele 23 sate care mai rămăseseră din fostul ținut al Cernăuților, înființat prin anii 1785 - 1789", iar Hotărnicenii, creat de Grigore Ghica „pentru a asigura paza împotriva tătarilor". Pentru comentarii
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]