5,246 matches
-
Plum începu să capete caracteristicile lui Kenneth Connor și am avut din nou sentimentul (care nu mă părăsise cu totul niciodată după vizita de ziua mea de naștere la cinematogaful din Weston-super-Mare) că eram predestinat să joc rolul unui omuleț timid, stângaci și vulnerabil, prins în plasa unor evenimente de coșmar pe care nu le putea controla. Afișele de pe pereți au început să se transforme în vechi portrete de familie, în spatele cărora o pereche de ochi iscoditori putea să apară în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
am spus, gândindu-mă la Fiona și la vizita ei la clinică. Adică, e absolut necesar... Ce se întâmplă? A pățit ceva? Mă tem că da. Cred că ar fi bine să faceți acest efort. I-am dat o asigurare timidă și el a spus: — Bun, deci Findlay se poate bizui pe dumneata. Închise telefonul. Întreaga conversație durase atât de puțin, încât abia de mi-am dat seama ce se întâmplase. În primul rând, nici măcar nu reușisem să-l întreb de ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
oră irosite în lipicioasa harababură din sala de așteptare a clinicii. Presupun că îmi pierdusem exercițiul crizelor. Oricum, acum își revenise - ne reveniserăm amândoi - și iată-ne împreună, privind extaziați gardurile vii goale, casele de fermă transformate, urcușurile și coborâșurile timide ale câmpurilor de culoarea cailor murgi, ca doi copii dintr-un ghetou dinăuntrul orașului care nu fuseseră lăsați până atunci la țară. Am ajuns la Eastbourne pe la două. Mașina noastră era singura parcată pe chei și preț de câteva minute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
Am răspuns la majoritatea. Fiona nu era în stare. Infirmiera nota răspunsurile pe un carnet. În curând păru să ajungă la o concluzie și spuse: — Urmați-mă, vă rog. În timp ce ne conducea pe un coridor, am îndrăznit să mă plâng timid: — Nu par a fi mulți medici pe aici. Trecuse deja de unsprezece. — E un singur medic de gardă astă-seară. Consultă cazurile majore și pe cele minore, deci are multe pe cap. A avut mai devreme un pacient foarte bolnav. Al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
hârtie și am pornit-o spre accesul către 58 Street aflată Într-o latură a clădirii, Întrebându-mă cum aveam să găsesc „mașina mea“. Sau ce anume Însemna asta mai exact. Abia pășisem pe trotuar și Începusem să privesc cam timid În jur, când un om cu părul cărunt, care morfolea o pipă Între dinți, s-a apropiat de mine. Ești fata cea noua a lui Priestly? a hârâit el printre buzele pătate de tutun, fără să scoată o clipă din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
M-am uitat la pantalonașii aceia scurți, care nu păreau să poată intra nici măcar pe un copil de șase ani, după care m-am uitat din nou la femeie. — Ăăă, chiar credeți că Miranda o să poarte așa ceva? am Întrebat-o timid, convinsă că femeia o să deschidă gura ei ca de buldog și o să mă Înghită cu cap cu tot. S-a holbat la mine. Sper că da, domnișoară, ținând cont de faptul că a fost croit și confecționat conform măsurilor exacte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
văzură apropiindu-se, Își duseră mîinile streașină la ochi, ca să se apere de soare, și se sculară leneș, se căutară prin buzunare și-și proptiră sticla În stomac, manevrînd capacul cu ceva. Julia stătea În picioare cu brațele Încrucișate, mai timidă ca Înainte, zîmbind nefiresc. CÎnd se Întoarse cu sticlele, fața și gîtul Îi erau roz. — Le-au deschis cu o cheie, asta-i tot, spuse ea. Și noi am fi putut s-o facem. — O să știm data viitoare. — Mi-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
și albă, luminată de lumina lunii sau colorată de flăcările de pe cer. Privi În pahar, apoi Își dădu seama că Fraser tăcuse și Îl urmărea. — Știu ce crezi, zise Fraser, cînd Își ridică privirea. Își coborî vocea și păru ușor timid. Te Întrebi cum m-am simțit lucrînd pentru acei refugiați, ascultîndu-le poveștile pe care trebuia să le aud - știind că alții au luptat În timp ce eu n-am făcut nimic. Aruncă o piatră care ricoșă de cîteva ori pe plajă. Dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
jos din nou, și domnul Mundy zise cu o veselie forțată, care suna odios: — Pe cinstea mea! Fetele or să aibă parte de un spectacol ca lumea! La ce oră vine să te ia, fiule? Șapte și jumătate, spuse Duncan timid, ca data trecută. Acolo vînd o marcă mai bună de bere, zice Fraser. Domnul Mundy dădu din cap aprobator, cu fața Încă Întinsă Într-un zîmbet Înfiorător. — Da, mai zise el, fetele n-or să știe ce-a dat peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
și spațiul dintre sîni. CÎnd Își puse rochia ușoară din crêpe și-și schimbă ciorapii fildecoși, de iarnă, cu cei de mătase, de culoarea pielii, se simți de parcă era În cămașa de noapte, ușoară și expusă privirilor. Coborî așa, puțin timidă, la bar și-și luă ceva de băut - gin cu ghimbir - pentru a se calma. Mi-e teamă, domnișoară, că nu servim decît unul din fiecare, spuse barmanul; dar turnă o măsură mai mare, i se păru ei. Se așeză
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
pe-a lui Helen. Dar cînd se uită la palmă, Începu să se Îndoiască. — Cred că mizeria nu se duce de-aici. Te superi? — Bineînțeles că nu. Dădură mîna. — Încotro? o Întrebă Julia. — Mă-ntorc la serviciu, răspunse Helen, ușor timidă, pentru că felul de a fi al Juliei, vocea ei clară, aristocratică, o intimidau. Am fost la masă. Lucrez acolo, la primărie. — La primărie? Și Julia privi de-a lungul străzii. Probabil că ne-am intersectat, dar nu am observat. Eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
genul ăsta. — Bryanston Square? repetă ea. Ce nostim! Merg pe-acolo tot timpul. — Chiar așa? Întrebă Julia. Se uitară una la alta o clipă, Încruntîndu-se și zîmbind. — Ce mai faci? continuă Julia și mai vioaie. Helen dădu din umeri, destul de timidă. — Bine. Puțin cam obosită, desigur, ca toată lumea. Dar ce mai faci tu? Scrii? — Da, puțin. — Reușești să faci asta Între două bubuituri? — Da, Între două bubuituri. Mă ajută să mi le scot din minte, cred. Citeam asta - Îi arătă cartea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
discuției noastre, Pearce? strigă el peste masă. Ce părere ai despre toate astea? — Pearce nu are opinii despre nimic, zise Hammond, Înainte ca Duncan să poată răspunde. Tot timpul Își ține capul plecat, nu-i așa, cocoș? Duncan se foi timid. — Nu văd ce rost are să tot mesteci lucrurile astea la nesfîrșit, dacă asta vrei să zici. Nu putem schimba nimic. De ce să Încercăm? E războiul altcuiva, nu al nostru. Hammod Încuviință. — Războiul ăsta Împuțit e al altcuiva, așa e! — Este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
am Întîlnit-o pe Kay. — A, da, zise Julia, sorbindu-și ceaiul. Și apoi ai Întîlnit-o pe Kay. Și În Împrejurări atît de romantice. Helen se uită la ea, Încercînd să-i cîntărească tonul și expresia. — Într-adevăr romantic, spuse ea timid. Kay e o tipă stilată, nu crezi? Cel puțin mie mi s-a părut așa. Nu Întîlnisem pe nimeni ca ea Înainte. La vremea aceea eram la Londra de mai puțin de șase luni. A făcut atîta - atîta caz de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
Brusc Își aminti o după-amiază petrecută aici În trecut... — Știi, cred că am venit aici cu Julia, zise ea fără să vrea. — Cu Julia? o Întrebă Helen. CÎnd s-a Întîmplat asta? Vorbea cu o notă voit glumeață, dar și timidă. Fir-ar să fie Își zise Kay. — O, cu mulți ani În urmă, nu mai știu. Îmi amintesc de un pod sau ceva de genul ăsta. — Ce fel de pod? — Un pod obișnuit. De fapt, un pod mic, rococo, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
un trandafir. Frumos, ca toți trandafirii, plin de spini, ca toti trandafirii, arogant, ca toti trandafirii, romantic, la fel ca toți trandafirii, dar extrem de trist și parcă prea împovărat. Petalele lui de un roz palid, mai rar întâlnit, se agățau timide de cer, încercând să atingă seninul zorilor. La început floarea galbenă l-a privit cu indiferență. Ei nu-i erau pe plac florile pretențioase. Ea visa la macii roșii, la ghioceii neprihaniți care își deschideau ochii sub pătura imaculată de
Proz? by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83384_a_84709]
-
bătrână, d-na Grigorescu, ne oprea în fața clasei și ne poruncea să întindem palmele. În mâna ei se lăfăia o linie triunghiulară, spre care noi priveam cu spaimă, știind ce o să urmeze, încercând să întârziem momentul dureros... Lidișca era mai timidă și ascultătoare, ținea palmele întinse, iar dupa prima lovitură urmăream cum pielea se colora în roșu, iar palma se umfla sub privirile noastre speriate. Eu mai fentam, retrăgeam palma chiar când linia ucigașă era deasupra ei și rareori nimerea ținta
Proz? by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83384_a_84709]
-
târzii, De ce ai scris atâtea poezii?.. La o anumită vârstă La o femeie mai nurlie, Cum totul este efemer Și mușchii nu-ți mai au tărie, Te duci cu cea de caracter!.. Cuiva care mi-a zis că aș fi timid La fete mândre fel de fel, Timidul se cam rușinează, Că unde vrea s-ajungă el Cel îndrăzneț nici nu visează... Unei tinere ce poartă fustiță cu găurele adusă din Europa Frumușică, subțirică, De s-ar aprinde chiar și popa
GHEORGHE B?LICI by GHEORGHE B?LICI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83931_a_85256]
-
o anumită vârstă La o femeie mai nurlie, Cum totul este efemer Și mușchii nu-ți mai au tărie, Te duci cu cea de caracter!.. Cuiva care mi-a zis că aș fi timid La fete mândre fel de fel, Timidul se cam rușinează, Că unde vrea s-ajungă el Cel îndrăzneț nici nu visează... Unei tinere ce poartă fustiță cu găurele adusă din Europa Frumușică, subțirică, De s-ar aprinde chiar și popa... Măcar printr-o găurică Vreau și eu
GHEORGHE B?LICI by GHEORGHE B?LICI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83931_a_85256]
-
sutienul... Îndrăzneală limitată Azi fetele, din cât le-ascult, Se supără în mod subit, De-ai îndrăznit cumva prea mult Și-apoi mai mult n-ai îndrăznit... Unei tinere Păcatul tău nu-atât de greu, Cel scris în ochii cei timizi, Nu-l vede bunul Dumnezeu, Când, de plăcere îi închizi... Valori indiscutabile Mi-a spus o doamnă că e bun poetul Că versul lui o pune chiar pe gânduri, Dar o atrage-încetul cu încetul Epigramistul tare-n patru rânduri... Manechin
GHEORGHE B?LICI by GHEORGHE B?LICI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83931_a_85256]
-
la pregătirea gustărilor de Crăciun potrivite“ pentru petrecerea care se organizează Întotdeauna după serbare. Mesajul e scris Într-o culoare roșu-mov, iar În partea de jos a paginii, lângă semnătura domnișoarei Empson, e desenat un om de zăpadă care rânjește timid, cu o tichie din aceea pătrățoasă cum poartă elevii și profesorii la ceremonia de absolvire a liceului sau facultății. Dar nu vă lăsați Înșelați de tonul profund informal și de explozia de semne de exclamare prietenoase!!! O, nu. Mesajele de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
vom putea avea primul copil născut În pauza de prânz. Crede-mă, asta i-ar face extrem de fericiți pe toți angajații de la Edwin Morgan Forster. Presupun că asta o să pună capăt șirului de Întrebări, dar Momo nu e atât de timidă pe cât am crezut. O ușoară Îmbujorare Îi colorează pielea de culoarea cafelei și ridică mâna din nou. Eu mă Întorc cu spatele să-mi iau geanta, dând de Înțeles că discuția s-a terminat, iar ea Începe să vorbească: — Mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
eu cu copiii mei? Îi apelez de câte ori trebuie, dar altfel Îi țin la distanță. De câte ori petrec efectiv timp cu Emily și Ben, câteva zile și nopți, sunt șocată de cât de vii sunt. Nu sunt fetița și băiețelul care zâmbesc timid În poza pe care tocmai i-am arătat-o lui Momo, cea pe care o țin În portofel. Au nevoie de mine așa cum au nevoie de apă sau lumină: cu o simplitate devastatoare. Nu are nici o legătură cu teoriile despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
În acest sens, sînt compuse în principal din partide afiliate din țările membre ale Comunităților Europene. Complementar, și IS are un cuvînt de spus. În fine, legăturile cu grupurile socialiste din adunările Comunităților Europene și Consiliului Europei sînt mai degrabă timide. O dată cu valurile succesive ale extinderii Comunității Economice Europene (CEE), partidul european social-democrat se lărgește cu alte partide laburiste, socialiste și social-democrate: întîi în nordul (Danemarca, Irlanda și Regatul Unit), apoi în sudul Europei (Spania, Portugalia, mai tîrziu Grecia). Se distinge
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
specific ecleziastic substanțial nou îi îngăduie lui Rosmini să realizeze inovații îndrăznețe de mare profunzime în comparație cu Lamennais. Lui De Sanctis, ca și multor altor analiști ce i-au urmat, Rosmini le-a părut purtătorul unor instanțe reformatoare, importante, dar și timide în același timp34, ceea ce este adevărat dacă privim din punct de vedere politico-constituțional. Probabil, însă, că nu aici trebuie căutată cea mai mare incidență și ereditate a gîndirii rosminiene care ni se revelă nouă astăzi în plenitudinea sa; ci, așa cum
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]