5,710 matches
-
în negociere al unui individ este determinat mai degrabă de caracteristicile structurii situației de schimb, și mai puțin de caracteristicile personale ale acestuia. În continuare, discuția este structurată în două subcapitole. În primul subcapitol definesc rețelele de schimb, ofer o tipologie a acestora (schimburi directe, reciproce și generalizate) și analizez efectele caracteristicilor lor structurale asupra comportamentelor sociale. În al doilea subcapitol, acord o atenție deosebită unor probleme asociate rețelelor de schimb: relația dintre putere și dependență, blatismul și dilemele sociale ca
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
Criteriul de stabilire a relațiilor de schimb este reputația. Această formulare teoretică este susținută și de Yamagishi (1998), potrivit căruia actorii sociali tind să se angajeze în anumite relații pentru a gestiona problemele legate de incertitudinea socială. 4.1.4. Tipologia relațiilor de schimb 4.1.4.1. Schimburile (directe nonreciproce) negociate În subcapitolele anterioare am făcut referire la un singur tip specific de schimb, schimbul direct negociat. Înainte de a prezenta celelalte tipuri de schimb, voi relua pe scurt elementele ce
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
contextul schimbului indirect generalizat (vezi figura 4.5). 4.1.5. Caracteristici structurale ale rețelelor de schimb Până în acest moment, printre altele, am introdus două definiri ale rețelelor de schimb (Cook et al., 1983; Markovsky, 1987) și am propus o tipologie a schimburilor sociale. De asemenea, în contextul studiilor centrate pe rețelele sociale, am discutat despre designurile experimentale și despre principalele critici aduse schimburilor investigate în situații experimentale. În cele ce urmează, voi prezenta câteva dintre caracteristicile structurale ale rețelelor de
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
structură de schimb. Într-o primă fază, voi prezenta distincția pe care Cook și Emerson (1978), dar și Cook și colaboratorii săi (1983) o fac între conexiunile pozitive și negative. Apoi, într o a doua fază, voi discuta despre o tipologie mai amplă a conexiunilor, propusă de Willer (1999), care include și distincția conexiuni pozitive - conexiuni negative. 4.1.5.1. Condițiile de conectare: conexiunile pozitive și cele negative Condiția de conectare se referă la modul în care diferitele poziții dintr-
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
C încheie ambele relații de schimb, cu A sau B (pentru dozatoare) și cu Q (pentru apă), este în măsură să le ofere angajaților apă (figura 4.9). 4.1.5.2. Tipuri de conexiuni în rețelele de schimb O tipologie mai extinsă care include clasificarea dezvoltată de Cook și colaboratorii săi (1983) este cea propusă de Willer (1999). Potrivit acestuia, puterea și, implicit, acumularea resurselor de către membrii unei rețele de schimb sunt determinate atât de condițiile de schimb prevalente (tipul
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
și emergența și stabilitatea coalițiilor și cooperării (Bienenstock și Bonacich, 1992, 1993; Bonacich, 1995; Simpson și Willer, 1999). 4.2. Fenomene structurale în rețelele de schimb 4.2.1. Putere și dependență în rețelele de schimb În contextul discuției despre tipologia conexiunilor, voi introduce un concept de lucru - sursa alternativă. Sursele alternative definesc oportunități de schimb sau legături de schimb conectate la un nod, într-o rețea de schimb. De exemplu, în rețeaua din figura 4.10, dacă A este o
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
regulile" impuse de standarde, cât și soluții pentru situații concrete, găsite în practica bibliotecilor. În capitolele acestui ghid de specialitate găsim o selecție a celor mai importante cunoștințe despre: evidența colecțiilor, catalogare (vedete descrierea bibliografică a resurselor, indexare), istoria și tipologia bibliotecilor etc. Utile sunt și trimiterile la paginile web, acolo unde există, spre textele integrale ale normelor menționate. Autoarea dezvoltă probleme omise sau evitate în alte lucrări de catalogare, de pildă, regimul utilizării majusculelor în descrierile bibliografice sau particularități de
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
ambiental o totalitate, oferind modele explicative ale agresiunii, ale efectelor victimale și ale integrării victimei în mediul social. Factorii de risc conjunctural, relațional și natural. Clasificarea factorilor de risc victimal este determinată de mediile sociostructurale de proveniență a victimelor, de tipologia valorilor lezate (fizice, morale, religioase, politice), de condițiile socio-economice în care trăiesc victimele, de regulile de conduită acceptate de victime. Factorii de risc relevă și gradul concret de responsabilitate a victimelor în comiterea actului agresional. Factorii de risc conjunctural (economici
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/814_a_1559]
-
procentului de minori aflați în conflict cu legea penală, creșterea sensibilă a infracțiunilor comise de tineri prin violență și agresivitate, intensificarea gravității faptelor comise de minori și scăderea nivelului de vârstă la care minorii își încep cariera infracțională. II.3. Tipologia comportamentelor delincvente juvenile Specific perioadei de tranziție este faptul că, în principal, ”sursele” care alimentează sau defavorizează fenomenul de delincvența juvenilă sunt reprezentate de: minorii aparținând așa-numitului fenomen ”copiii străzii“, percepuți ca o categorie distinctă și cu un status
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/814_a_1559]
-
Având în vedere vârsta și persoana tinerilor delincvenți, tipul de delict comis, mediul social în care au fost crescuți și socializați și posibilitățile reale de recuperare și reinserție socială, pe baza analizelor statistice și etiologice se poate realiza și o tipologie a diverselor comportamente delincvente juvenile: minori cu comportamente delincvente ocazionale, accidentale și nestructurate, care comit delicte cu un grad redus de periculozitate socială. De regulă, această categorie provine din familii legal constituite, dar în care există deficiențe de socializare, motiv
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/814_a_1559]
-
pe mai multe planuri, învățarea determină rezultatele finale ale ei, cunoștințele, priceperile și deprinderile, ce constituie în esență îmbinarea elementelor teoretice cu cele practice. Din perspectiva analizei acestui complex proces s-au formulat tipuri ale învățării și clasificării acestora. Clasificarea, tipologia, propusă de Montpellier este cea mai cunoscută și utilizată în literatura de specialitate studiată, și cuprinde șase tipuri de învățare, astfel: * învățarea condiționată; * învățarea perceptivă; * învățarea senzori-motrică; * învățarea motrică; * învățarea verbală; * învățarea inteligentă sau învățarea prin descoperire. În funcție de modul de
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
între entități politice, indiferent de momentul și locul formării lor. Problema analizei alianțelor este una complicată, deoarece însuși subiectul acestei analize este foarte complex în natura sa. Ceea ce vom accentua însă în mod deosebit în ceea ce urmează este definirea alianțelor, tipologia lor, perspectivele teoretice principale asupra alianțelor în relațiile internaționale etc. În ceea ce privește definirea alianțelor, aceasta se află încă în centrul unei dispute între autorii domeniului Relațiilor Internaționale. Pe de o parte, Arnold Wolfers definește alianța ca fiind promisiunea unei asistențe militare
Alianțele militare. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1520]
-
unei amenințări comune etc. Spre deosebire de Schweller însă, Snyder este mai degrabă interesat de procesul de formare și menținere efectivă a alianțelor, în care negocierea și diplomația joacă un rol central. Mai mult decât atât, acesta pune un accent deosebit pe tipologia alianțelor, care este extrem de complexă. Printre criteriile de clasificare a alianțelor se numără: 1. Caracterul formal versus caracterul informal din acest punct de vedere, Snyder consideră că, există o dihotomie între alianțe cu caracter formal și alte forme de aliniere
Alianțele militare. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1520]
-
În lucrarea sa Omul, statul și războiul, el identifică trei seturi de explicații posibile care corespund în același timp celor trei imagini divergente. Prima imagine se concentrează pe individ ca principala cauză a conflictelor internaționale; a doua se preocupă de tipologia statelor și predispunerea unor regimuri de a recurge la soluții violente în relațiile interstatale; iar a treia imagine descoperă principala cauză a războaielor în natura sistemului internațional modern. Preluând cele trei imagini ale lui Waltz, vom sistematiza și analiza teoriile
Perspective asupra cauzelor şi transformării războaielor. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró, Stanislav Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1528]
-
fondul cinegetic și pescăresc, stațiunile balneoclimaterice, izvoarele minerale și termale. Sursele de apă minerală de la Bicaz, Borca, Fărcașa, Grințieș, Piatra Neamț, Piatra Șoimului, Tazlău, Viișoara, Vânători sunt insuficient cunoscute; Varietatea obiectivelor turistice ale satelor montane oferă o structură diversificată a agroturismului. Tipologia satelor montane Referitor la tipologia satelor montane s-a utilizat clasificarea acestora după configurație, poziție geografică, predominanța elementului de tradiție etc. • După configurația zonelor de relief cu altitudini mari sau în cele dispuse în pante, întâlnim satele risipite predominant în
PROFILUL GOSPOD?RIEI ??R?NE?TI ?I A SATULUI NEM?EAN DIN ZONELE CU POTEN?IAL AGROTURISTIC by Gheorghe GEMENE () [Corola-publishinghouse/Science/83109_a_84434]
-
balneoclimaterice, izvoarele minerale și termale. Sursele de apă minerală de la Bicaz, Borca, Fărcașa, Grințieș, Piatra Neamț, Piatra Șoimului, Tazlău, Viișoara, Vânători sunt insuficient cunoscute; Varietatea obiectivelor turistice ale satelor montane oferă o structură diversificată a agroturismului. Tipologia satelor montane Referitor la tipologia satelor montane s-a utilizat clasificarea acestora după configurație, poziție geografică, predominanța elementului de tradiție etc. • După configurația zonelor de relief cu altitudini mari sau în cele dispuse în pante, întâlnim satele risipite predominant în zonele montane, adunate sau răsfirate
PROFILUL GOSPOD?RIEI ??R?NE?TI ?I A SATULUI NEM?EAN DIN ZONELE CU POTEN?IAL AGROTURISTIC by Gheorghe GEMENE () [Corola-publishinghouse/Science/83109_a_84434]
-
Acest tip de icoană de inspirație bizantină a avut o răspândire evidentă în Italia, mai ales în Toscana, dar și în Rusia și în țările balcanice. Aceasta, pentru că plăcea ar‑ tiștilor, deoarece în acele scene de contur puteau evada din tipologiile rigi‑ de, schematice și deci, puteau reprezenta subiectul în episoade diferite după anumite idei care nu erau întotdeauna recunoscute de Biserică, aplicând propria fantezie artistică. În a doua jumătate a secolului al XIV‑lea, Rusia începe să se reabiliteze, să
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
după aceea, artiștii s‑au refugiat în Veneția unde exista un comerț profitabil cu icoane provenite din Creta. La acești refugiați, în icoanele lor se oglindea legătura neschimbată cu istoria și tradiția civilizației patriei mame pierdute(...), aceasta contribuind la păstrarea tipologiei școlii grecești. Astfel caracterul tipic al icoanelor acestei perioade este virtuozitatea tehnică și ma‑ rea varietate a modelelor iconografice. 8.4. Secolul al XVII‑lea până la Conciliul Vatican al II‑lea În primul sfert al secolului al XVII‑lea iau
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
colectivul de elevi, respectiv la fiecare elev în parte. Cu cât metodele și mijloacele de învățământ vor fi astfel selectate încât să-l implice pe elev la procesul propriei formări, cu atât lecția va fi mai atractivă și mai eficientă. Tipologia lecțiilor nu este unică, după cum nici structurile corespunzătoare fiecărui tip de lecție nu sunt fixe și încadrate în tipare rigide. “Activitatea didactică trebuie să aibă un caracter creator; ea nu se împacă cu schematismul, cu dogmatismul, cu formalismul.”[ 33]. Practica
?ABILIT??ILE PRACTICE by LOREDANA ?AR? () [Corola-publishinghouse/Science/83165_a_84490]
-
sublinia din capitolul “ Proiectarea și desfășurarea lecțiilor de abilități practice prin tehnica origami” sunt: - reforma curriculară a adus schimbări și în ceea ce privește proiectarea didactică; - unitatea de învățare reprezintă termenul de referință în proiectare, argumentele în această privință fiind multiple și pertinente; - tipologia lecțiilor este cea consacrată în timp, flexibilitatea structurii fiecărui tip de lecție fiind reală, contribuția personală a fiecărui cadru didactic fiind posibilă și recomandată; - lecția de formare de priceperi și deprinderi este tipul de lecție specific opționalului “Abilități practice prin
?ABILIT??ILE PRACTICE by LOREDANA ?AR? () [Corola-publishinghouse/Science/83165_a_84490]
-
în demarcarea unităților constitutive configurației formale, prin adoptarea culorii tonale de do major în cele două secțiuni extreme și un tip de avansare predominant cromatică, cu o pedală de fa# și puternice inflexiuni de si minor în interiorul secțiunii centrale. O tipologie formală similară celei întâlnite în Hommage à Rameau va plasa în final coda, cu aceleași elemente tematice aparținând secțiunii centrale și o evoluție preponderentă în tonuri. În plan interpretativ, aspectul țesăturii de discurs asociat indicelui ridicat al nivelului de tempo
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
Ideea de mișcare, definită ca principal obiectiv al acestei intenții compoziționale, apare difuzată printr-o accentuată tendință a discursului de a crea un efect sonor compact, o imagine globală, în care pregnanța melodică nu mai îndeplinește funcția primordială la nivelul tipologiei de concepere a texturii. Tonalitatea de fa# major rămâne la statutul unei simple afirmații inițiale (marcată de armură), într-o țesătură tonală și armonică complexă, în care traseul avansării devine tot mai capricios în schimbările de direcții și culori. Tratările
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
se succeadă te învăluie într-un „carusel” amețitor al preschimbărilor continue ce oscilează de la o stare la alta, pentru a-și regăsi liniștea și echilibrul în secțiunea finală (A3 = măsurile 42 - 54), indicată Tranquille et flottant (liniștit și plutitor). Acestei tipologii de discurs liber cu un caracter cvasiimprovizatoric i se alătură, printr-o logică unitară a concepției directoare, o nouă formă a instabilității receptată la nivelul metrului și generată de conflictul creat între metrica notată și cea expresivă. Astfel, asistăm la
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
de Vest, adesea întâlnit în basmele literaturii folclorice. Numeroși cercetători ai creației debussyiste susțin că la originea acestor pagini muzicale sar afla una dintre poveștile lui Hans Christian Andersen Grădina raiului. La nivel morfologic, se observă o remarcabilă corelare între tipologia discursului și dimensiunea cadrului agogic Animé et tumultueux (animat și tumultuos), indicat a fi redat la nivel interpretativ în limitele valorii metronomice de . Astfel, alături de aportul esențial al pedalei de rezonanță, tempo-ul rapid asigură condiția optimă în obținerea intenției
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
parametri constitutivi ai discursului. De asemenea, acest fapt confirmă în același timp abandonarea procedeului consacrat al muzicii romantice, respectiv, asocierea invariabilă dintre aglomerarea țesăturii și amplificarea coeficientului dinamic. Deși acceptată cu greu, declanșând la acea vremea reacții contradictorii, această nouă tipologie de scriitură compozițională se va distinge ulterior drept una din trăsăturile definitorii ale limbajului compozitorului francez. Alături de Danseuses de Delphes, Voiles și La danse de Puck, preludiul La cathédrale engloutie va fi interpretat în primă audiție de Claude Debussy, la
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]