4,336 matches
-
membri ai Institut de France din Paris de către artistul francez Julien-Leopold Boilly după cum se arătă mai jos: [3] Onoruri Crater Legendre Luna este numit după el. Main-centura de asteroizi 26950 Legendre este numit după el. Eseu [edit] 1782 Cercetări privind traiectoria de proiectile în mass-media rezistente (premiu pe proiectile offert de Academia din Berlin) Cărți [edit] Elemente de geometrie manual 1794 Eseu despre teoria numerelor 1797-8 ("An VI"), 2 ed. în două vol. 1808 3rd ed. în 2 volume. 1830 Noi
Adrien-Marie Legendre () [Corola-website/Science/311484_a_312813]
-
perfect ca fiind o colecție de puncte materiale în agitație termică fără interacție între ele: daca punctele materiale sunt de două culori, L și R, entropia este cu 2R ln2 mai mare decât dacă toate ar avea aceeași culoare, desi traiectoriile și vitezele individuale ale particulelor pot fi identice. Această diferență esoterica trebuie însă să ducă la efecte calorimetrice măsurabile, independente de cât sunt culorile de apropiate. În continuare, prezentăm mai detaliat argumentele care conduc la paradox, unele probleme pe care
Paradoxul lui Gibbs (termodinamică) () [Corola-website/Science/312269_a_313598]
-
cu ocazia unui concert susținut de Michael Jackson în Bremen, Germania. După încheierea recitalului, Connor a obținut un contract cu o casă de producție locală și a început să înregistreze câteva casete demo sub pseudonimul Sarah Grey. Fiind nemulțumită de traiectoria carierei sale muzicale, Sarah a reziliat contractul pe care îl avea și a ajuns la o înțelegere cu compania X-Cell Records, folosind pentru prima dată numele de Sarah Connor. Din cauza programului foarte încărcat, Connor a decis să întrerupă cursurile pe
Sarah Connor (cântăreață) () [Corola-website/Science/312369_a_313698]
-
bazat pe teoria ecuațiilor diferențiale și algebra complexă. Modelul matematic este obținut și prin întrebuințarea calculului numeric implementabil pe diverse programe CAE de simulare. De asemenea, folosind proprietatea vizibilității deosebite a curgerii, fluidele pot fi analizate comportamental prin metoda vizualizării traiectoriilor particulelor. Studiul mecanicii fluidelor datează încă de pe timpul Greciei antice, atunci când Arhimede se ocupa cu studiul staticii fluidelor ("Principiul lui Arhimede"). Filozofii medievali arabi și persani, incluzându-i pe Abū Rayhăn al-Bīrūnī și Al-Khazini, au folosit în lucrările lor elemente
Mecanica fluidelor () [Corola-website/Science/309561_a_310890]
-
sau opt piste mai spre interior decât capul inferior, în funcție de tipul de unitate. Mecanismul capului este acționat de un motor numit dispozitiv de acționare a capului. Capetele se pot deplasa spre interior și spre exterior pe deasupra suprafeței discului, pe o traiectorie dreaptă, pentru a se plasa deasupra diverselor piste. Într-o unitate de dischetă, capetele se mișcă înăuntru și în afară tangențial față de pistele pe care le înregistrează pe disc. Acesta este un aspect diferit față de hard-discuri, la care capetele se
Dischetă () [Corola-website/Science/309467_a_310796]
-
au fost efectuat de către Otto von Guericke. Spațiul exterior este cel mai apropiat de starea de vid perfect. Efectiv în acest spațiu nu există forțe de frecare, aceasta le permite stelelor, planetelor și sateliților să circule liber de-a lungul traiectoriilor lor ideale gravitaționale. Cu toate acestea, chiar și în cel mai pronunțat vid din spațiul intergalactic tot există câțiva atomi de hidrogen pe metru cub. Pentru comparație, aerul pe care îl respirăm conține aproximativ 10 molecule pe metru cub. Vidul
Spațiul cosmic () [Corola-website/Science/309737_a_311066]
-
sau a unui obiect de mai multe ori pe o aceeași imagine, cu scopul de a sugera o mișcare rapidă). Sunt folosite, mai simplu, așa-numitele "zip ribbons" (linii frânte sau curbe desenate în apropierea unui obiect pentru a sugera traiectoria sa până în acel punct) și norișori de praf (indică o mișcare demarată cu un impuls mare - pornirea unei mașini, dar și pasul grăbit al unui personaj - sau, dimpotrivă, oprirea bruscă din viteză). Reprezentarea unei succesiuni de acțiuni se va face
Bandă desenată () [Corola-website/Science/310718_a_312047]
-
oamenilor și animalelor fără ca observantul să fie detectat. Astronomia în infraroșu folosește senzori echipați pe telescoape pentru a trece prin regiunile greu vizibile din spațiu precum norii moleculari, mai sunt folosiți pentru a detecta noi planete sau pentru a detecta traiectoria obitectelor în spațiu. Camerele cu detectoare infraroșii sunt folosite pentru a detecta pierderea de căldură din sisteme izolate, pentru a observa schimbările de traiectorie a sângelui în corpul uman și pentru a detecta aparate electrice care se supraîncălzesc. Fotografierea în
Infraroșu () [Corola-website/Science/310798_a_312127]
-
spațiu precum norii moleculari, mai sunt folosiți pentru a detecta noi planete sau pentru a detecta traiectoria obitectelor în spațiu. Camerele cu detectoare infraroșii sunt folosite pentru a detecta pierderea de căldură din sisteme izolate, pentru a observa schimbările de traiectorie a sângelui în corpul uman și pentru a detecta aparate electrice care se supraîncălzesc. Fotografierea în infraroșu este folosită în aplicațiile militare pentru achiziția de date dar și în scopuri industriale sau civile. Utilizările militare includ vederea nocturnă, supravegherea pe
Infraroșu () [Corola-website/Science/310798_a_312127]
-
Iubea cartea, citise tot ce era de citit în micuța bibliotecă a școlii primare și în aceea a bunului său învățător, Savu Halbac. Dar, tocmai acum, la terminarea celor șapte clase, a intervenit un eveniment-cheie în viața copilului , schimbându-i traiectoria existenței sale. A fost premiat la examenul de încheiere a celor șapte clase primare, susținut la Beiuș în 7 iunie 1930. Răspunsurile la Religie au ieșit în evidență ca exemplare. Preotul care preda Religia i-a dat ca premiu special
Traian Dorz () [Corola-website/Science/308803_a_310132]
-
format „"Newcastle West End FC"”. West End a jucat inițial fotbal pe terenul ei de cricket, dar mai târziu s-a mutat pe St James' Park. East End a trecut la profesionalism în 1889. West End, însă, a avut altă traiectorie; în primăvara lui 1892 i-au propus celor de la East End să preia clubul, deoarece conducătorii lui East End deciseseră să desființeze clubul, din cauza problemelor financiare. Până la urmă s-a decis ca jucătorii lui West End și majoritatea angajaților ei
Newcastle United FC () [Corola-website/Science/309952_a_311281]
-
evoluției stelelor masive. Există indicii că astfel de găuri negre stelare, precum și alte tipuri mai masive de găuri negre, sunt răspunzătoare pentru radiațiile intense emise de unele tipuri de obiecte astronomice, cum ar fi nucleele galactice active sau microquasarii. Curbura traiectoriei luminii sub efectul gravitației conduce la apariția efectului de lentilă gravitațională, prin care imaginile obiectelor cosmice aflate în spatele lentilei sunt distorsionate sau uneori chiar multiplicate. Relativitatea generală prezice existența undelor gravitaționale, care au fost măsurate indirect. O măsurare directă a
Teoria relativității generale () [Corola-website/Science/309426_a_310755]
-
inerțiale posibile sunt legate de geometria spațiului și timpului: în sistemul de referință standard al mecanicii clasice, corpurile în mișcare liberă (în absența unei forțe aplicate) se mișcă rectiliniu și uniform (cu viteză constantă). În termeni moderni, se spune că traiectoriile lor sunt geodezice ale spațiului tetraridimensional și cronotopic, adică linii de univers drepte în spațiu-timp. Analog, ar fi de așteptat ca mișcările inerțiale, odată identificate prin observarea mișcărilor efective ale corpurilor și cu acceptarea posibilității existenței forțelor externe (cum ar
Teoria relativității generale () [Corola-website/Science/309426_a_310755]
-
clasică, fapt verificat de experimente cum ar fi cel al lui Eötvös și al discipolilor săi (experimentul Eötvös), există o universalitate a căderii libere (cunoscut și ca "principiul echivalenței slabe", sau "echivalența universală a masei inerțiale cu masa gravitațională pasivă"): traiectoria unui corp de test în cădere liberă, aflat într-un câmp gravitațional, depinde numai de poziția și viteza sa inițială, fiind independentă de oricare dintre proprietățile sale materiale. O versiune simplificată a acesteia este inclusă în experimentul imaginar al lui
Teoria relativității generale () [Corola-website/Science/309426_a_310755]
-
de oricare dintre proprietățile sale materiale. O versiune simplificată a acesteia este inclusă în experimentul imaginar al lui Einstein cu liftul, ilustrat în figura din dreapta: pentru un observator aflat într-o cameră închisă, este imposibil de decis, doar prin observarea traiectoriilor corpurilor, cum ar fi o minge în cădere, dacă acea cameră (sistemul de referință al observatorului) se află în repaus într-un câmp gravitațional sau se mișcă accelerat în spațiul lipsit de câmp gravitațional (de exemplu: într-o rachetă accelerată
Teoria relativității generale () [Corola-website/Science/309426_a_310755]
-
este o mișcare geodezică asociată cu o anume legătură ce depinde de gradientul potențialului gravitațional. Spațiul, în această construcție, își păstrează structura euclidiană. Totuși, "spațiul-timp", ca întreg, devine mai complicat. După cum se poate arăta cu un simplu experiment imaginar, urmând traiectoria în cădere liberă a diferitelor particule de test, rezultanta vectorilor spațiu-timp care pot reprezenta viteza unei particule (vectori temporali) variază cu traiectoria particulei; în termeni matematici, legătura newtoniană nu este integrabilă. De aici, se poate deduce că spațiul-timp este curbat
Teoria relativității generale () [Corola-website/Science/309426_a_310755]
-
euclidiană. Totuși, "spațiul-timp", ca întreg, devine mai complicat. După cum se poate arăta cu un simplu experiment imaginar, urmând traiectoria în cădere liberă a diferitelor particule de test, rezultanta vectorilor spațiu-timp care pot reprezenta viteza unei particule (vectori temporali) variază cu traiectoria particulei; în termeni matematici, legătura newtoniană nu este integrabilă. De aici, se poate deduce că spațiul-timp este curbat. Rezultatul este o formulare geometrică a gravitației newtoniene doar pe baza conceptelor de covarianță, adică o descriere validă în orice sistem de
Teoria relativității generale () [Corola-website/Science/309426_a_310755]
-
semi-riemanniene, care reprezintă spațiu-timpul pe de o parte, și energia și impulsul conținute în acel spațiu-timp, pe de altă parte. Fenomenele care, în mecanica clasică, sunt explicate prin acțiunea forței gravitaționale (cum ar fi căderea liberă, mișcarea pe orbită și traiectoriile navelor spațiale), în relativitatea generală corespund mișcării inerțiale într-o geometrie curbă a spațiu-timpului pentru care nu există o forță gravitațională care să devieze obiectele de la traiectoria lor naturală, dreaptă. În schimb, gravitația corespunde schimbărilor proprietăților spațiului și timpului, care
Teoria relativității generale () [Corola-website/Science/309426_a_310755]
-
prin acțiunea forței gravitaționale (cum ar fi căderea liberă, mișcarea pe orbită și traiectoriile navelor spațiale), în relativitatea generală corespund mișcării inerțiale într-o geometrie curbă a spațiu-timpului pentru care nu există o forță gravitațională care să devieze obiectele de la traiectoria lor naturală, dreaptă. În schimb, gravitația corespunde schimbărilor proprietăților spațiului și timpului, care la rândul lor schimbă traiectoriile drepte, de lungime minimă, pe care obiectele le urmează în mod natural. Curbura este, la rândul ei, cauzată de energia și impulsul
Teoria relativității generale () [Corola-website/Science/309426_a_310755]
-
generală corespund mișcării inerțiale într-o geometrie curbă a spațiu-timpului pentru care nu există o forță gravitațională care să devieze obiectele de la traiectoria lor naturală, dreaptă. În schimb, gravitația corespunde schimbărilor proprietăților spațiului și timpului, care la rândul lor schimbă traiectoriile drepte, de lungime minimă, pe care obiectele le urmează în mod natural. Curbura este, la rândul ei, cauzată de energia și impulsul materiei. Parafrazându-l pe fizicianul relativist John Archibald Wheeler, spațiu-timpul îi spune materiei cum să se miște; materia
Teoria relativității generale () [Corola-website/Science/309426_a_310755]
-
puternice provin din observarea pulsarilor binari. Toate rezultatele sunt în concordanță cu teoria relativității generale. Totuși, aceste observații nu pot distinge între teoria relativității generale și alte teorii în care este considerat valid principiul de echivalență. Relativitatea generală prezice curbarea traiectoriei luminii într-un câmp gravitațional; lumina care trece pe lângă un corp masiv este deviată către acel corp. Acest efect a fost confirmat prin observarea luminii stelelor sau a quasarilor îndepărtați (prin măsurători asupra paralaxei), lumină care este deviată atunci când trece
Teoria relativității generale () [Corola-website/Science/309426_a_310755]
-
al Basarabiei", aflăm că acest sat este așezat în valea Galbenă, vale în județul Chișinău cu lungime 28 km., care începe la est de satul Lohanesti și continuă spre sud-est până aproape de satul Bisani, direcționează spre est și menține această traiectorie până în valea Cunducului, în care se deschide în stânga la târgușorul Gura-Galbenei, județul Tighina. La începuturile sale valea are o înălțime de 156,9 stânjeni de pe coastele sale, iar fundul văii aproape de Gura Galbenei are o înălțime de 50,9 stânjeni
Gura Galbenei, Cimișlia () [Corola-website/Science/305152_a_306481]
-
s-a decis să găsească o ecuație de undă corespunzătoare pentru electron. El s-a ghidat de analogia lui Hamilton dintre mecanică și optică, prin observația că limita zero a lungimii de undă din optică seamănă cu un sistem clasic; traiectoriile razelor de lumină devin unde purtătoare care se supun unui principiu analog principiului minimei acțiuni. Și Hamilton a crezut că mecanica este limita zero a lungimii de undă, dar nu a formulat nici o ecuație pentru astfel de unde. Este meritul lui
Ecuația lui Schrödinger () [Corola-website/Science/305969_a_307298]
-
și poziție ca în mecanica clasică: unde primul termen formula 49 este energia cinetică, iar cel de-al doilea formula 50 este energia potențială. Schrödinger cere ca pachetul de unde din poziția x cu numărul de undă k să se miște în lungul traiectoriei determinate de legile lui Newton, în limita în care lungimea de undă este mică. Considerăm primul caz fără potențial (V=0). Astfel că o undă plană cu legătura energie/frecvență corectă se supune ecuației Schrödinger pentru o particulă liberă: iar
Ecuația lui Schrödinger () [Corola-website/Science/305969_a_307298]
-
subdivizarea timpului în multe segmente, permite ca evoluția în timp sa fie exprimată ca o integrală de drum. Împrăștiarea pachetului de unde în mecanica cuantică este direct legat de împrăștiarea probabilității de densitate la difuziune. Pentru o particulă care are o traiectorie aleatoare, funcția probabilității de densitate din orice punct satisface ecuația difuziunii: unde factorul 2 este ales doar pentru comoditate și poate fi eliminat prin recalibrarea timpului sau spațiului. O soluție a acestei ecuații este împrăștierea gaussiană: și deoarece integrala formula 205
Ecuația lui Schrödinger () [Corola-website/Science/305969_a_307298]