4,948 matches
-
gar dului. În interiorul acestei curții era construit și funcționa un mare atelier, cu secții de lăcătușărie, fier ărie, tâmplărie, instalații electrice și strungărie. Mai exista o clădire cu turbină de abur, care producea curent pentru ateli er, mine și alte trebuințe. În curte era un siloz, la care se descărca cărbunele de la minele Asău și Rafira, transportat prin funicular. Mai funcționa și o fabrică de brichete. După treizeci de ani de muncă, tata a ajuns la concluzia să-și schimbe locul
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
ce era folositor, fuiorul și canura, se soldau adesea cu accidente care afectau vederea, nu mai vorbim că trebuia să te îmbăiezi dacă participai la procesul tehnologic organizat, și nu în toate cătunele era apa necesară, din belșug, pe măsura trebuințelor. În timp ce făcutul caierelor, cu folosirea raghil ei și a pieptenilor pentru desprinderea fibrelor în bucăți cât mai fine, torsul a ceea ce rezulta, erau muncă specifică părții feminine, deci a mamei, ca și a sculurilor cu firele toarse, realizate prin folosirea
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
gestul meu, explicația am găsito în propriul ei gest, rândurile mele au fost găsite de surorile mele, păstrate de mama nicăieri în alt loc decât între filele cărții de rugăciuni din care mai citea și ea, când îi da ghes trebuințele duhovnicești. Că mama a fost o mare credincioasă, deși, luată cu gospodăria, nu mergea prea des la biserică. Necazurile din timpul vieții, supărarea care nu pr ea cunoștea margini la ea, nașterea celor 12 copii din care 8 îi pierduse
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
mai multă iscusință în a descoperi raporturile între lucruri, să conexezi ideile, să născocești instrumente. Dimpotrivă, când primești lucrurile de-a gata, lași spiritul în inactivitate (...). După atâtea metode minunate care ne fac să învățăm științele cu ușurință, am avea trebuință de unul care să ne facă să învățăm cu trudă.” Rousseau, prin originalitatea concepției sale pedagogice, poate fi asimilat drept un predecesor al ,,educației noi”, orientare pedagogică de început de secol XX, mai ales prin opțiunea sa privind organizarea unui
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
este atât de frecventă, încât reușește să te dezguste de școală.” Din perspectivă sociologică, menirea profesorului era să îl sprijine pe copil în direcția cunoașterii mediului social în care el trăiește, pentru a fi capabil să-și raporteze mereu propriile trebuințe și instincte la cerințele mediului proxim. În timp ce ,,vechea educație” fixa întreaga dezvoltare a copilului pe seama influențelor externe, iar ,,noua educație” aștepta de la copil să se dezvolte prin propriile tendințe interne, John Dewey considera că dezvoltarea și devenirea acestuia este imposibilă
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
unități preșcolare și primare din Germania, Olanda și Anglia, dar și în SUA, unde, alături de John Dewey, a influențat apariția ,,sistemului Dalton”. În ceea ce privește rolul educatorului, Maria Montessori considera că acesta trebuie să fie în primul rând un fin observator al trebuințelor și intereselor elevului, în mod individual. Principiul propus în procesul instructiv-educativ rezidă în faptul că elevul trebuie să învețe întotdeauna din propria experiență, educatorul urmând să devină doar un simplu ,,monitor” în educație, principiu imposibil de utilizat în învățământul tradițional
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
educării intereselor și motivațiilor copilului. Psihologia funcționalistă, conform fondatorului ei, nu se mai întreba ,,ce este cutare sau cutare proces psihic ?”, ci încerca să afle ce funcție îndeplinește acesta și cum poate fi dezvoltat. Întemeindu-și concepția pe ideea că trebuința, respectiv interesul, reprezintă cauza care declanșează conduita dominantă a individului la un moment dat, Claparède considera că interesul rămâne și principiul fundamental al activității mentale. Atunci când interesul este de natură intrinsecă, efortul depus de individ pentru a-l atinge este
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
cu o eficiență minimală. Exemplificând această teorie prin activitatea depusă de copil pentru a-și satisface nevoia de joacă, Claparède ajunge la concluzia că instruirea copilului trebuie derulată tot sub forma unui joc, deoarece numai așa ea poate răspunde unei trebuințe funciare și intrinseci a acestuia. Procesul de învățământ, bazat în cea mai mare măsură pe activitatea voluntară a atenției copilului, trebuie înlocuit cu unul care să-i creeze acestuia nevoia de a fi atent, de a-și concentra sau focaliza
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
intervine arta educatorului de a propune un învățământ atractiv, care să țină cont concomitent de pornirile naturale ale elevului. Alăturând la teoria jocului și teoria sa asupra inteligenței, Claparède stabilește trei etape principale în derularea procesului instructiv-educativ: deșteptarea/trezirea unei trebuințe, a unui interes; declanșarea unei reacții menite să satisfacă această trebuință/interes; stimularea cunoștințelor prin care reacția respectivă poate fi controlată și condusă spre atingerea scopului propus. Formulând o asemenea concepție prin care procesul instructiv se bazează pe motivația intrinsecă
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
țină cont concomitent de pornirile naturale ale elevului. Alăturând la teoria jocului și teoria sa asupra inteligenței, Claparède stabilește trei etape principale în derularea procesului instructiv-educativ: deșteptarea/trezirea unei trebuințe, a unui interes; declanșarea unei reacții menite să satisfacă această trebuință/interes; stimularea cunoștințelor prin care reacția respectivă poate fi controlată și condusă spre atingerea scopului propus. Formulând o asemenea concepție prin care procesul instructiv se bazează pe motivația intrinsecă, Claparède ia atitudine împotriva sintagmei de ,,școală activă”, propusă de A
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
atunci, n-a putut să rezolve presupusa contradicție între datul genetic și psihologic al copilului și mediul său de formare. Până la acea dată, la nivel teoretic, se cristalizaseră două teorii diametral opuse asupra educației copilului: una fundamenta educația pe satisfacerea trebuințelor copilului, iar cealaltă subordona educația cerințelor și exigențelor sociale. Ambele teorii au avut în epocă atât susținători, cât și opozanți, însă O. Decroly va reuși să depășească limitele acestora, opunându-se în fapt ambelor interpretări. Deoarece omul este o ființă
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
de învățământ, deoarece acestea oferă elevului o realitate fragmentată și disipată, nu în forma în care i se prezintă holistic copilului în mod cotidian. Mai mult decât atât, el apreciază că asemenea discipline școlare nici nu corespund totalmente așteptărilor și trebuințelor copilului, motiv pentru care invoca gruparea acestor discipline pe centre de interes. Asemenea centre nu semnificau altceva decât unități didactice construite prin gruparea disciplinelor de învățământ, având drept criterii de ordonare satisfacerea diferitelor trebuințe ale copiilor. Ansamblul cunoștințelor ce trebuie
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
nici nu corespund totalmente așteptărilor și trebuințelor copilului, motiv pentru care invoca gruparea acestor discipline pe centre de interes. Asemenea centre nu semnificau altceva decât unități didactice construite prin gruparea disciplinelor de învățământ, având drept criterii de ordonare satisfacerea diferitelor trebuințe ale copiilor. Ansamblul cunoștințelor ce trebuie să fie asimilate de copil este structurat de Decroly pe centre de interes, aferente celor patru trebuințe fundamentale/de bază ale copilului: trebuințe de hrănire, de luptă împotriva intemperiilor, de a lucra și de
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
altceva decât unități didactice construite prin gruparea disciplinelor de învățământ, având drept criterii de ordonare satisfacerea diferitelor trebuințe ale copiilor. Ansamblul cunoștințelor ce trebuie să fie asimilate de copil este structurat de Decroly pe centre de interes, aferente celor patru trebuințe fundamentale/de bază ale copilului: trebuințe de hrănire, de luptă împotriva intemperiilor, de a lucra și de a se odihni, de apărare împotriva unor pericole. Din astfel de centre de interes se pot desprinde mai apoi ,,centre fragmentare” sau chiar
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
gruparea disciplinelor de învățământ, având drept criterii de ordonare satisfacerea diferitelor trebuințe ale copiilor. Ansamblul cunoștințelor ce trebuie să fie asimilate de copil este structurat de Decroly pe centre de interes, aferente celor patru trebuințe fundamentale/de bază ale copilului: trebuințe de hrănire, de luptă împotriva intemperiilor, de a lucra și de a se odihni, de apărare împotriva unor pericole. Din astfel de centre de interes se pot desprinde mai apoi ,,centre fragmentare” sau chiar ,,centre specializate”. Ultima categorie este posibilă
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
Din astfel de centre de interes se pot desprinde mai apoi ,,centre fragmentare” sau chiar ,,centre specializate”. Ultima categorie este posibilă și valabilă doar după ce copilul depășește vârsta de 14 ani, fiind selectată din toate cele patru mari grupe de trebuințe. După depășirea acestui stadiu de vârstă, treptat gruparea pe centre de interes va ceda locul diferitelor obiecte de învățământ. În vederea dobândirii și asimilării cunoștințelor în cadrul centrelor de interes, metoda utilizată este compusă din trei genuri de activitate: observația, asociația și
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
a afectat emoțional pe copil. În această manieră nu se mai pornea, ca în tradiția pedagogică, de la învățarea literelor sau silabelor unite în cuvinte, ci direct de la propozițiile ce exprimau ceva interesant pentru copil, în directă concordanță cu interesele și trebuințele sale. Fără discuție, nici teoriile pedagogico-psihologice ale belgianului nu au scăpat de critici severe. Primordial, i se reproșa faptul că organizarea instruirii pe baza centrelor de interes îi văduvește pe numeroși elevi de șansa de a dobândi mai multe cunoștințe
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
materia și caracterul lecției.” Despre profesia de dascăl și misia acestuia, Bârsănescu formulează câteva expresii devenite simbol în discursul pedagogic: cel ce deține o ,,bază metafizică a profesiunii de dascăl”, ,,a fi dascăl echivalează cu a sta în serviciul unei trebuințe eterne” sau ,,funcția de învățător e o funcție originară a tuturor societăților umane”. Dimitrie Gusti (1880-1955), de formație sociolog, poate fi considerat fondatorul sociologiei educației, așa cum se întâmplase în Franța cu Emile Dürkheim. Obținând un strălucit doctorat în sociologie la
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
la întrebarea ,,ce trebuie să fac ?”, orientând activitatea educativă spre pregătirea pentru viață. Fără îndoială, succinta referire la Berger sau Suchodolski nu ne poate oferi o imagine completă asupra diversității de opinii care se manifestă în gândirea pedagogică actuală cu privire la trebuințele fundamentale ale educației în prezent și într-un viitor posibil. Acestor doi autori li se pot adăuga diverse alte concepții, exprimate de autori din diferite țări, de la Alvin Toffler cu Șocul viitorului, până la John Naisbit cu lucrarea Anul 2000. Megatendințe
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
funcția formativă a științei și literaturii, pe care le considera, în manieră luministă, drept factori de emancipare intelectuală a tineretului. Pe linie luministă de gândire, pedagogul bănățean a tipărit la Buda, în 1805, Povățuirea cătră Invățătura Socoatei sau Aritmeticii spre trebuința Școalelor celor Românești, în care insista asupra rolului formativ a studiului aritmeticii. În 1807, va tipări, tot la Buda Carte de mână pentru bineorânduita economie, lucrarea câmpului și pentru plămădirea și pândirea vitelor și a păsărilor celor casnice, spre mare
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
căci Episcopie precum și până astăzi așa și de acum va avea purtare de grijă.Neamestecându-să nici dregătorii întruv aceasta spre a să curma și prilejuirile iscoditoare de pricina casapilor pentru interesuri și rușfeturi de cât nu știi când va cere trebuința de agiutoriul d.lr sale să aibă al da. Al Înălțimii Tale Către Dumnezău Smerit rugătoriu <ss>Meletie Episcop Hușului D.J.A.N.V.,Colecția de documente „Foi volante”,nr 67/1824,Original, difolio; Mențiune în Grigore Găneț, Costică-Ioan Gârneață, op. cit
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
obște cerere, Departamentul luându-o în băgare de samă ca una ce privește mai mult și pentru îmbelșugare și ieftinătate a norodului înpregiuraș și a altora, căci cu cât vor fi înlăuntrul țării mai multe fabrici lucrătoare pentru cele de trebuință viețuirii cu atâta va fi îmbelșugare și ieftinătate mai mare. Cu toate că au poruncit isprăvniciei acelui ținut că de este neaparată trebuință pentru acea salhana apoi ea să mijlocească către Preosfinția Voastră a slobozi jăluitorilor a asămenea voie. Dar apoi prin
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
norodului înpregiuraș și a altora, căci cu cât vor fi înlăuntrul țării mai multe fabrici lucrătoare pentru cele de trebuință viețuirii cu atâta va fi îmbelșugare și ieftinătate mai mare. Cu toate că au poruncit isprăvniciei acelui ținut că de este neaparată trebuință pentru acea salhana apoi ea să mijlocească către Preosfinția Voastră a slobozi jăluitorilor a asămenea voie. Dar apoi prin aceasta de-a dreptul însuși Departamentul a socotit de trebuință a pofti cu căzuta cinste pe Preosfinția Voastră să binevoiți a
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
mare. Cu toate că au poruncit isprăvniciei acelui ținut că de este neaparată trebuință pentru acea salhana apoi ea să mijlocească către Preosfinția Voastră a slobozi jăluitorilor a asămenea voie. Dar apoi prin aceasta de-a dreptul însuși Departamentul a socotit de trebuință a pofti cu căzuta cinste pe Preosfinția Voastră să binevoiți a învoi pe jăluitori pentru înființarea acelei salhanale cu nepăgubirea însă a Sfintii Episcopii și totodată a nu lăsa nici pe Dipartament neîmpărtășit de priincioasă punere la cale care fără
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
cu cât va fi înlăuntru țării mai multe fabrici lucrătoare orișâce fel al da material cu atât va fi și îndestulare și ieftinătate mai mare patriei. Aceasta alăturează Isprăvniciei în original pomenita mărturie și îi scrii că de este neapărată trebuință de acea salhana apoi să mijlocească către Sfânta Episcopie ce are dreptati proprietății a slobozi jăluitorilor o asemine voie cu nepăgubirea sa, fiindu aceasta și pentru folosul obștesc și de urmări să raportuiască pentru care și de a dreptul de
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]