7,958 matches
-
zarzavatul. Pe plute mari, pe apă, cu un strat gros de pământ cultivau cu succes legume, nemaiavând nevoie de irigații. Alții le cultivau în gropi de 40-50 cm adâncime pentru a le feri de bătaia vântului și a micșora evaporarea. Triburile Maya și Aztec locuiau în comunități mari, orașe, cu piață centrală, piramide, temple frumos decorate, din care multe au dăinuit până în timpurile noastre. Erau buni lucrători de metal și de aur. Aveau bogate cunoștințe de medicină, despre mișcările planetelor. Calendarul
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
și au iernat acolo. Niciunul dintre ei nu cunoștea însă drumul mai departe, în special cum și pe unde să treacă munții Stâncoși. De aceea s-au sfătuit cu șefii indienilor. Nici aceștia nu cunoșteau prea bine, mai ales că triburile din vest le erau dușmane. Dar, au spus ei, este aici o femeie tânără, care s-a născut și a trăit acolo unde apune soarele. Au chemat-o și pe ea la sfat. Această femeie se numea Sakakawea, al cărui
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
ei, este aici o femeie tânără, care s-a născut și a trăit acolo unde apune soarele. Au chemat-o și pe ea la sfat. Această femeie se numea Sakakawea, al cărui nume înseamnă „femeia pasăre”. Ea făcea parte din tribul Shoshone, care trăia acolo unde e acum statul Wyoming și vestitul parc Yellowstone. La vârsta de 10 ani a fost răpită de o bandă de indieni din tribul Sioux și adusă în campingul lor, la nord de Bismarck. A crescut
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
numea Sakakawea, al cărui nume înseamnă „femeia pasăre”. Ea făcea parte din tribul Shoshone, care trăia acolo unde e acum statul Wyoming și vestitul parc Yellowstone. La vârsta de 10 ani a fost răpită de o bandă de indieni din tribul Sioux și adusă în campingul lor, la nord de Bismarck. A crescut aci și s-a măritat cu un vânător, punător de curse (trapper) francez pe nume Toussaint Charbonneau. După altă versiune, Toussiant Charbonneau ar fi câștigat-o la joc
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
despartă de copilul ei, pe care l-a purtat în spinare, într-o legătură de piele. Niciodată în acest greu drum n-a dat semne de oboseală sau descurajare. După săptămâni de drum greu au ajuns în fine în câmpul tribului său, unde au luat un repaus binemeritat. I-a condus apoi mai departe, până la trecătoarea peste munți, pe unde au trecut Lewis și Clark, cucerind astfel Oregonul pentru americani. Sculptorul Leonard Crunelle i-a așezat frumoasa statuie - în mărime naturală
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
I s-au ridicat statui la St. Louis, la Portland în Oregon, și la Bismarck. S-a despărțit de soțul ei, mai cu seamă că acesta era poligam. A murit în satul ei natal și e înmormântată în cimitirul rezervației tribului Shoshone. În cursul după amiezii ne continuăm drumul spre est. Străbatem acum o câmpie cu mici ondulații, al cărui teren în cea mai mare parte e luat în cultură. Jamestown, un oraș cu 8.000 de locuitori, aproape de fermecătoarea vale
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
din 1812-1814 a început colonizarea. Wisconsin are un parlament compus din 33 de senatori aleși pe 4 ani și 100 deputați, pe 2 ani. La Washington au 2 senatori și 11 deputați. Statul a fost ocupat la început de 9 triburi indiene. În 1840 statul avea o populație totală de abia 30.000 locuitori; în 1860 - 776.000, în 1880 - 1,3 milioane, iar acum 3,3 milioane. Indienii ocupă acum un loc modest cu 12.000 locuitori, iar negrii 10
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
o regiune păduroasă, înaintăm spre nord și pe înnoptate ajungem la Fort Smith. Toate localitățile cu „Fort”, sunt foste forturi din secolul trecut, unde garnizoanele militare țineau ordinea. În ziua de 10 iunie continuăm călătoria în munții Ozark, după numele tribului de indieni ce populează regiunea. Văile mari, fertile, brăzdate de șosele bune, cu mulți pomi fructiferi și de bună seamă ferme frumoase, sunt în posesia albilor. Partea deluroasă, mai săracă, este ocupată de indieni. Problema învățământului și problema sanitară dau
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
matematicianului Ioan T. Pușcariu În 1877, fiind numită inițial stereometru. * Săpunul nu era cunoscut de vechii egipteni care Întrebuințau În locul lui un amestec de sodă cu apă. Romanii foloseau ca săpun un amestec de nisip mărunt cu ulei de măsline. Triburile galice cunoșteau săpunul, obținându-1 din cenușa unor plante și grăsimi animale, dar Îl Întrebuințau numai pentru Îngrijirea părului. Fabricarea săpunului a Început abia În secolul al IX-lea, la Marsilia. * Scobitorile există de mult. Scriitorii romani amintesc folosirea lor. Frumoasele
Caleidoscop by Liliana Novac () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93361]
-
SPECIAL Florin L|Z|RESCU Călăuza Exterior. Zi. Soare. Gâze izbindu-se cu capul de gard. Frumos. Urcăm o străduță lăturalnică și vedem trei tipi de vârste diferite mergând domol, în șir indian. Ca și cum ar urma îndeaproape un șef de trib, o călăuză, fără a îndrăzni s-o depășească. În dreapta, pe o terasă din fața casei, un moș și o babă. Baba scrie ceva la o măsuță, apoi își îndreaptă spatele și spune: - O să ploaie. Moșul citește ziarul. Îi răspunde fără să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
în latină (adică vêna în sanscrită) în mitul fondator al fraților gemeni Remus și Romulus. Acesta din urmă ar reprezenta zeul vedic Varuna, iar regele Numa, succesor al lui Romulus, ar fi o imagine nouă a lui Mithra. Cele trei triburi primitive ale Romei ar simboliza, de asemenea, împărțirea societății în preoți, soldați și țărani, organizare întâlnită și la popoarele indo-europene. Aceeași simbolistică o întâlnim și în cazul celor trei mari divinități romane, care sunt Jupiter (funcție de conducere), Marte (funcție războinică
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
solar cu care zeița supremă s-a asimilat. Cultul lui Isis în Galia a stat la originea legendei conform căreia orașul Paris și-ar trage numele dintr-un joc de cuvinte: "Par-Isis" ("prin Isis"). S-a stabilit istoric faptul că tribul celtic al parizilor, venit de peste Rhin în secolul al III-lea înainte de Hristos, este cel care s-a instalat într-o insulă de pe Sena și a dat chiar prin acest fapt numele său viitoarei capitale franceze. În schimb, a fost
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
ca intensitate, asemănându-se sub acest aspect cu sentimentul de iubire frățească, acest instinct se regăsește constant în relațiile dintre familiile rezultate din căsătoria copiilor. Pentru cei din vechime familiile succesive realizate prin căsătoria copiilor rămâneau de regulă împreună alcătuind triburile, fenomen ce se regăsește și astăzi în triburile nomade. Paulescu definește acest sentiment instinctual ca iubire tribală, ceea ce în termeni moderni ar putea fi denumit ca instinct de familie. Instinctul de dominație și subordonare, foarte evident în familiile arhaice grupate
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
sentimentul de iubire frățească, acest instinct se regăsește constant în relațiile dintre familiile rezultate din căsătoria copiilor. Pentru cei din vechime familiile succesive realizate prin căsătoria copiilor rămâneau de regulă împreună alcătuind triburile, fenomen ce se regăsește și astăzi în triburile nomade. Paulescu definește acest sentiment instinctual ca iubire tribală, ceea ce în termeni moderni ar putea fi denumit ca instinct de familie. Instinctul de dominație și subordonare, foarte evident în familiile arhaice grupate în triburi, când tribul era condus de un
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
ce se regăsește și astăzi în triburile nomade. Paulescu definește acest sentiment instinctual ca iubire tribală, ceea ce în termeni moderni ar putea fi denumit ca instinct de familie. Instinctul de dominație și subordonare, foarte evident în familiile arhaice grupate în triburi, când tribul era condus de un conducător (de regulă cel mai puternic și cel mai inteligent) capabil să asigure unitatea, liniștea și securitatea tribului față de inamici, astăzi este mai greu sesizabil și rareori manifest. El apare doar în reuniunile de
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
regăsește și astăzi în triburile nomade. Paulescu definește acest sentiment instinctual ca iubire tribală, ceea ce în termeni moderni ar putea fi denumit ca instinct de familie. Instinctul de dominație și subordonare, foarte evident în familiile arhaice grupate în triburi, când tribul era condus de un conducător (de regulă cel mai puternic și cel mai inteligent) capabil să asigure unitatea, liniștea și securitatea tribului față de inamici, astăzi este mai greu sesizabil și rareori manifest. El apare doar în reuniunile de familie și
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
ca instinct de familie. Instinctul de dominație și subordonare, foarte evident în familiile arhaice grupate în triburi, când tribul era condus de un conducător (de regulă cel mai puternic și cel mai inteligent) capabil să asigure unitatea, liniștea și securitatea tribului față de inamici, astăzi este mai greu sesizabil și rareori manifest. El apare doar în reuniunile de familie și doar ca sentiment de apartenență familială. El se va regăsi însă în structurile ierarhice comunitare sau statale și păstrează cele două componente
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
păsări (papagali, perușele, bot-roșu, corbii de munte), acest instinct devine foarte puternic la mamifere (morse, nevăstuici, caii mustangi) și mai ales la maimuțe, care se organizează în adevărate comunități conduse de un exemplar puternic și inteligent. Dacă în lumea animală tribul, sub formele prezentate mai sus, este expresia cea mai înaltă a organizării sociale, la om comunicarea, limbajul comun și conștiința originii comune au condus în timp la unirea comunităților de familii realizând națiuni și popoare, la formarea cărora hotărâtoare sunt
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
afective și pot genera conflicte sângeroase, chiar între indivizi de aceeași specie, atunci când foamea este devastatoare. Prin urmare, conchide Paulescu, societățile pe care oamenii și animalele le formează sunt societăți naturale, pentru că sunt bazate pe instincte. Astfel oamenii formează familii, triburi, nații, state, uniuni de state, confederații etc., iar animalele, la rândul lor, formează familii, turme, stoluri, cirezi, haite, bancuri, colonii etc. Ceea ce concură în mod decisiv la formarea acestor societăți este instinctul de iubire cu toate formele ei: conjugal ă
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
natura umană și în general natura ființelor vii, elaborează și el un sistem de organizare socială, incomparabil mai aproape de realitățile existențiale ale omului. Este primul care intuiește că structura de bază a societății este familia, că mai multe familii formează tribul (satul), iar mai multe triburi formează cetatea. Recunoaște instinctul de dominație și subordonare ca fiind autoritatea celui mai puternic, inteligent și cu spirit de prevedere, care-și are sorgintea în familie și se dezvoltă în societate ca o necesitate organizatorică
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
natura ființelor vii, elaborează și el un sistem de organizare socială, incomparabil mai aproape de realitățile existențiale ale omului. Este primul care intuiește că structura de bază a societății este familia, că mai multe familii formează tribul (satul), iar mai multe triburi formează cetatea. Recunoaște instinctul de dominație și subordonare ca fiind autoritatea celui mai puternic, inteligent și cu spirit de prevedere, care-și are sorgintea în familie și se dezvoltă în societate ca o necesitate organizatorică. Recunoaște proprietatea ca necesitate pentru
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
și colectivității, interpretând lucrurile și fenomenele în maniera cea mai simplă și mai logică posibilă. Pleacă astfel de la premisa că omenirea este și ea o societate naturală, asemănătoare celor întâlnite la alte ființe viețuitoare, organizată în familii, uniuni de familii (triburi), uniuni de triburi (ginți), națiuni și popoare, toate la un loc formând umanitatea. La baza acestor societăți se află sentimentul instinctiv de simpatie cunoscut ca iubire omenească, filantropie sau umanitarism și care se manifestă în mod direct prin milă (compasiunea
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
lucrurile și fenomenele în maniera cea mai simplă și mai logică posibilă. Pleacă astfel de la premisa că omenirea este și ea o societate naturală, asemănătoare celor întâlnite la alte ființe viețuitoare, organizată în familii, uniuni de familii (triburi), uniuni de triburi (ginți), națiuni și popoare, toate la un loc formând umanitatea. La baza acestor societăți se află sentimentul instinctiv de simpatie cunoscut ca iubire omenească, filantropie sau umanitarism și care se manifestă în mod direct prin milă (compasiunea pentru cel slab
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
și aici; basmele sunt metafore, iar aștrii și anotimpurile, dimineața și seara, furtuna și curcubeul sunt Prințul și Zâna, dacă este adevărat că corbul și vulpea sunt ziua și zorii care-și dispută luna. Ele s-au născut într-un trib primitiv și s-au răspândit adaptându-se la noi medii, precum cuvintele limbajului. Aceste mituri solare au uneori o măreție epopeică. Ele au fost inventate de păstori în lungile nopți petrecute pe munte, sub cerul plin de stele. Atunci ciobanul
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
pe scenă rămân doar două personaje, Martin și Honor, soțul înșelat de tot universul și sora incestuoasă, „cavalerul eternei umilințe“ și „capul retezat“ din romanul lui Iris Murdoch: „Eu sunt un cap retezat din categoria celor pe care le foloseau triburile primitive și vechii alchimiști după ce le ungeau cu uleiuri și le puneau pe limbă o bucată de aur ca sa le facă să rostească profeții. Și cine știe dacă nu cumva, stând prea mult în compania unui cap retezat, aceștia nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]