5,540 matches
-
roiului său numit Spulber, derivat din frumosul verb românesc „a spulbera“, ceea ce înseamnă „a semăna în cele patru vânturi“. Mă simt și eu devenită roi al acestui stup, avatar îndepărtat al acestor oameni zdraveni, bărboși, pletoși, care acopereau muntele cu turmele lor, înainte ca industria să fi venit cu exploatarea pădurilor, pentru a desfigura această regiune bucolică în ajunul războiului. Și acesta a fost semnalul a ceea ce avea să urmeze,izbucnirea războiului și a violentelor sale urmări. Dar mitul a supraviețuit
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
conferă redundanță și sonorități incantatorii textului: "Cu ce drept ne-am plânge de-o nedreptate, pe care am comite-o noi înșine de a doua zi chiar? Cu ce drept ne-am plânge că poporul nostru se împarte ca o turmă necuvântătoare, când noi înșine am trata ca pe-o turmă necuvântătoare (...)"367. Mai puțin cultivată în publicistică, elipsa constă în suprimarea unor elemente enunțate anterior, conferind concizie și concentrare mesajului jurnalistic. Analiza articolului eminescian relevă folosirea sporadică a elipsei, îndeosebi
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
am plânge de-o nedreptate, pe care am comite-o noi înșine de a doua zi chiar? Cu ce drept ne-am plânge că poporul nostru se împarte ca o turmă necuvântătoare, când noi înșine am trata ca pe-o turmă necuvântătoare (...)"367. Mai puțin cultivată în publicistică, elipsa constă în suprimarea unor elemente enunțate anterior, conferind concizie și concentrare mesajului jurnalistic. Analiza articolului eminescian relevă folosirea sporadică a elipsei, îndeosebi în momente în care în elanul demersului argumentativ jurnalistul eludează
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
care desemnează, în Evul Mediu, o asociație de negustori. Herculean (drum). Drum protoistoric care lega peninsula Iberică de Galia de Sud. Existența sa era atribuită eroului grec Heracles (Hercule) care ar fi deschis aceeastă cale pentru a aduce din Spania turma de boi prinsă la Geryon, una dintre cele "douăsprezece munci ale lui Harcule". Tîrg (foire, din lat. feria, sărbătoare). Negustorii se adunau cu ocazia sărbătorilor religioase la tîrguri periodice, regulate și protejate de autoritatea publică. Existau iarmarocuri (tîrguri) regionale și
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
limitative, legate de conveniențe sau de putere, reduse la sociomorfism ale divinului. Biserica însăși e provocată de laicitate să își reamintească statura ei primă, esențială, acordată de Christos: ea e destinată să rămînă, de-a lungul timpurilor și al istoriei, turma mică, minoritate de înțeles ca ferment calitativ orientată ascendent, opusă tendinței dominante grele, gravitaționale. Critica practicată de André Scrima nu descalifică datele pe care se aplică ; le exaltă, dimpotrivă, potențialul spiritual ascuns. Discernămîntul înseamnă aici a identifica într-o temă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
ceea ce este esențial, înalt, consistent în ordine absolută se reflectă pe plan mundan în ceea ce este marginal, discret, inaparent dar operant prin prezență, prin grăuntele calitativ pe care îl poartă în sine. Discreția lui Dumnezeu, calitatea Bisericii de a fi turma mică, singurătatea omului religios modern sînt exemple pentru analogia inversă care nu încetează să lege starea lumii de jos de ordinea lumilor de sus. Democrația: experiența alterității tim și, mai mult, trăim în fiece clipă faptul că democrația modernă e
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
său. Acesta avea în apropiere stâne, pe care poetul le contempla adesea în peregrinările sale meditative: „La stână mestecau tăcerea câinii Și cât de arzător umplea plămânii Ozonul scurs pe palele de vânt.” Undeva, Labiș își amintește cum, în timpul războiului, turmele satului erau aduse de către ciobani pricepuți în locuri ascunse prin munți. Trei dintre acești ciobani bătrâni, trădați de cineva, plătesc cu viața lor îndrăzneala de a divulga dușmanilor secretul. Din realitatea dură a vieții, imaginea ciobanului alunecă ușor în legendă
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
mura, tras ca prin inel, El, cu plete negre-n vânturi scuturate, N-are să mai poată mândrul ciobănel Înaintea ta să se arate...” În finalul creației, imaginea mamei se proiectează pe fundalul unui cer sumbru, unde rostogolirea nourilor închipuie trecerea turmelor la iernat, iar mioara cu glas tragic se topește sub zările depărtării: „Ostenești... O clipă numai să te-oprești, Odihnește-ți ochii în afund de zare... Vai, pe zare-s nouri, - turmele cerești Ș-auzi glasul tragicei mioare... De ce fugi
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
unui cer sumbru, unde rostogolirea nourilor închipuie trecerea turmelor la iernat, iar mioara cu glas tragic se topește sub zările depărtării: „Ostenești... O clipă numai să te-oprești, Odihnește-ți ochii în afund de zare... Vai, pe zare-s nouri, - turmele cerești Ș-auzi glasul tragicei mioare... De ce fugi pe câmpuri, după ce chemări? Despletit ți-i părul , - albă vâlvătaie... Vezi, de vânturi dusă, s-a topit sub zări Miorița laie, bucălaie...” Un amănunt demn de subliniat ni se pare acela care
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
de dânșii. Ce să facă sfânta Fecioară? Ceasul nașterii Mântuitorului lumii se apropia. În culmea durerilor, ea se furișă într-o iesle de boi din staulul păstorului. Seara târziu, pe la vreme de noapte, Crăciun, doinind din fluier, își îndrumă alene turma sătulă doldora, spre locuința sa. Ajuns acasă, dădu poruncă numaidecât babei Iova să¬i pregătească bucate multe pentru a doua zi, căci era zi de sărbătoare, Ziua cărnurilor. În acea zi va chema la masă să se ospăteze cu el
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
-n casă, Cruce-n masă, Rămâi , gazdă, sănătoasă. Fii, boier, tot sănătos Și să-ți ajute Cristos, Boiereasă, bucuroasă, Să-ți ajute maica noastră.” *După fiecare strofa urmează referenul. Sus la poarta raiului Sus, la poarta raiului Poarta raiului Paște turma Tătălui Turma Tătălui. Linu-i lin și iară lin, Bate vântul frunza lin, Lin și iară lin. Dar la poartă cine sta, Oare cine sta? Sta chiar Maica Precista, Maica Precista. Linu-i lin și iară lin, Bate vântul frunza lin, Lin
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Cruce-n masă, Rămâi , gazdă, sănătoasă. Fii, boier, tot sănătos Și să-ți ajute Cristos, Boiereasă, bucuroasă, Să-ți ajute maica noastră.” *După fiecare strofa urmează referenul. Sus la poarta raiului Sus, la poarta raiului Poarta raiului Paște turma Tătălui Turma Tătălui. Linu-i lin și iară lin, Bate vântul frunza lin, Lin și iară lin. Dar la poartă cine sta, Oare cine sta? Sta chiar Maica Precista, Maica Precista. Linu-i lin și iară lin, Bate vântul frunza lin, Lin și iară
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
tot ce Duhul Sfânt grăise prin profeți de Fecioara ce va naște pe-mpăratul noii vieți, pe Mesia ce coboară întrupându-se ca noi, să ne mântuie din moartea și osânda de apoi. Trei păstori în câmp de strajă împrejurul turmei stând Au vazut din cer un înger.. și-apoi alții mulți cântând, Și-auzind că se născuse pruncul sfânt Mântuitor Plini de-o sfântă bucurie toți au izbucnit în cor: O, ce veste minunată lăngă Betleem s-arată, cerul strălucea
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
om și Creator. Toată această uriașă, aeriană și covârșitoare viziune e țâșnită din mizeria terestră a orbului. „Eu nu mai văd, zice Milton în cântul III, blândele apropieri ale zorilor sau amurgul zilei, nici florile primăverii, nici trandafirii verii, nici turmele zburdând pe lunci, eu nu mai văd fața divină a omului; norii, întunericul fără sfârșit mă înfășoară. Departe de căile dulci ale vieții omenești, înțelepciunea mi-e interzisă pe una din ușile sale; lucrurile naturii, șterse pentru mine, nu-mi
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
de dânșii. Ce să facă sfânta Fecioară? Ceasul nașterii Mântuitorului lumii se apropia. În culmea durerilor, ea se furișă într-o iesle de boi din staulul păstorului. Seara târziu, pe la vreme de noapte, Crăciun, doinind din fluier, își îndrumă alene turma sătulă doldora, spre locuința sa. Ajuns acasă, dădu poruncă numaidecât babei Iova să¬i pregătească bucate multe pentru a doua zi, căci era zi de sărbătoare, Ziua cărnurilor. În acea zi va chema la masă să se ospăteze cu el
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
-n casă, Cruce-n masă, Rămâi , gazdă, sănătoasă. Fii, boier, tot sănătos Și să-ți ajute Cristos, Boiereasă, bucuroasă, Să-ți ajute maica noastră.” *După fiecare strofa urmează referenul. Sus la poarta raiului Sus, la poarta raiului Poarta raiului Paște turma Tătălui Turma Tătălui. Linu-i lin și iară lin, Bate vântul frunza lin, Lin și iară lin. Dar la poartă cine sta, Oare cine sta? Sta chiar Maica Precista, Maica Precista. Linu-i lin și iară lin, Bate vântul frunza lin, Lin
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Cruce-n masă, Rămâi , gazdă, sănătoasă. Fii, boier, tot sănătos Și să-ți ajute Cristos, Boiereasă, bucuroasă, Să-ți ajute maica noastră.” *După fiecare strofa urmează referenul. Sus la poarta raiului Sus, la poarta raiului Poarta raiului Paște turma Tătălui Turma Tătălui. Linu-i lin și iară lin, Bate vântul frunza lin, Lin și iară lin. Dar la poartă cine sta, Oare cine sta? Sta chiar Maica Precista, Maica Precista. Linu-i lin și iară lin, Bate vântul frunza lin, Lin și iară
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
tot ce Duhul Sfânt grăise prin profeți de Fecioara ce va naște pe-mpăratul noii vieți, pe Mesia ce coboară întrupându-se ca noi, să ne mântuie din moartea și osânda de apoi. Trei păstori în câmp de strajă împrejurul turmei stând Au vazut din cer un înger.. și-apoi alții mulți cântând, Și-auzind că se născuse pruncul sfânt Mântuitor Plini de-o sfântă bucurie toți au izbucnit în cor: O, ce veste minunată lăngă Betleem s-arată, cerul strălucea
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
neutralizează", constituind astfel pretextul a numeroase reflecții privind labilitatea "firii" omenești: 2015: Urma lupului de urma câinelui puțin se [de]osebesc ("Cu greu se pot deosebi cei buni de cei răi"); 1449: Câinii ce se înțeleg cu lupii, sgornește-i din turma ta ("Adică pe miniștrii ce se înțeleg cu jefuitorii depărtează-i de norodul tău" - Iordache Golescu); 1466: Câini spre pază să hrănești, însă nu pe cei ce, ca niște lupi, încep a mânca din oile tale ("Adică nu oameni cumpliți
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Adică cei ce se deosebesc de tovarășii lor îndată se prăpădesc" - Iordache Golescu); 2204: Șchiopătura oilor/ E bucuria lupilor (Anton Pann; "Cei mari se bucură și se folosesc de relele care [îi] lovesc pe cei mici"); 2566: Pe unde sunt turme blânzi/ Sunt și lupi mereu flămânzi ("Unde sunt bogați sunt și dușmani care râvnesc la averile lor"); A8080: Lupul nu caută că oile sunt numărate etc. Orice tentativă de "gradare" a acestei opoziții privative e imposibilă (1985: Lupul frică n-
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
sau să plece la Budapesta, unde li se putea pierde urma în mulțimea metropolei. Printre aceștia a fost și Weinberger Mózes, rabinul din Cluj, mai târziu istoric, care, în preziua deschiderii ghetoului, a fugit peste graniță împreună cu soția, părăsindu-și "turma". Gestul său a provocat discuții aprinse în rândul supraviețuitorilor chiar până în 2010, anul în care acesta a murit. În acea primăvară - început de vară, în Transivania de Sud, aflată sub administrație românească, nu s-au refugiat decât 1200-1500 de evrei
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
După Primul război mondial, meșterii de hambare au fost din ce în ce mai puțini, locuitorii preferând să se angajeze ca salariați la diferite întreprinderi, pentru că luase amploare industria petrolului. Într-o zonă de deal peste care treceau necontenit în sus și în jos turmele ciobanilor aflați în tranhumanță, unde oamenii aveau nevoie de vite nu numai ca să se alimenteze, dar și pentru cărăușie, nu se putea să nu se practice creșterea animalelor. Creșterea vitelor este o îndeletnicire mai sigură decât munca ogoarelor. Creșteau îndeosebi
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
pe care le fac oile în mișcare (imagini auditive), „va percepe” miosul de cetină și de iarbă (imagini olfactive), „va resimți” Ț ca și când ar merge cu picioarele goale Ț roua așezată pe iarbă (imagini tactile), va realiza cum se mișcă turmele de oi, dar și poza statică, imuabilă, de neclintit a muntelui (imagini motorii) etc. - imaginea artistică este rodul închipuirii, al ficțiunii; (ea pornește de la o realitate posibilă, dar n-o copiează, ci o transfigurează)transfigurarea se face cu ajutorul elementelor de
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
din Biserică. Iar în materie de educație religioasă, de menținerea bunei discipline bisericești, raportarea la modelul preotului devine esențială. În acest caz, se aplică mai bine ca oricând regula: spune-mi cum este păstorul pentru a-ți spune cum este turma. Desigur, nu preotul este responsabil pentru proasta educație, pentru lipsa bunului simț de care dau dovadă unii credincioși, dar el este chemat să păstorească pe credincioși, să le explice, câteodată mult mai clar și mai apăsat, care este comportamentul adecvat
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
hrănește pe toți, îmbracă și încalță pe toți, aceea care în definitiv plătește toate dările. A produce cereale nu va să zică decît a da materiei o schimbare de formă, a ajuta adică combinarea unor materii anorganice în materie organică. A crește turme este o schimbare de formă. Cu planta produsă se hrănește animalul și astfel aceleași elemente anorganice se prefac, prin schimbare de formă, în lapte, în lînă, în carne. A toarce este o schimbare de formă. Lîna brută se-ntinde-n
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]