8,927 matches
-
Și totuși, pe Cruce, Hristos Își îndură suferința din iubire (In. 10, 18). Crucea nu ar fi fost posibilă dacă Hristos nu ar fi consimțit să se răstignească pe ea, din iubire față de Părintele Său și față de oameni. „Nu este ucenic mai presus de învățătorul său, nici slugă mai presus de stăpânul său” (Mt. 10, 24), adaugă Mântuitorul. Dacă vrea să meargă pe calea împărătească a iubirii față de Domnul și față de oameni, creștinul „este și el chemat să accepte, să cunoască
Suferința și creșterea spirituală. In: Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_169]
-
adevăr ascuns în Dumnezeu, a cărui cunoaștere nu ne poate veni decât pe calea Revelației”<footnote A. MICHEL, Mystère, în Dictionnaire de Théologie Catholique, Tome X, 2ᵉ Partie, Paris, 1928, col. 2586. footnote>. În același sens, Mântuitorul Hristos le vorbea ucenicilor despre taina Împărăției cerurilor (Mc. 4, 11), iar Apostolul Pavel despre taina ascunsă de veacuri care s-a revelat prin Iisus Hristos (Rom. 16, 25; Col. 1, 26; Efes. 3, 9). Misterul suferinței ne este dezvăluit pe cruce. Suferința ne
Suferința și creșterea spirituală. In: Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_170]
-
Și totuși, pe Cruce, Hristos Își îndură suferința din iubire (In. 10, 18). Crucea nu ar fi fost posibilă dacă Hristos nu ar fi consimțit să se răstignească pe ea, din iubire față de Părintele Său și față de oameni. „Nu este ucenic mai presus de învățătorul său, nici slugă mai presus de stăpânul său” (Mt. 10, 24), adaugă Mântuitorul. Dacă vrea să meargă pe calea împărătească a iubirii față de Domnul și față de oameni, creștinul „este și el chemat să accepte, să cunoască
Suferința și creșterea spirituală. In: Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_170]
-
frecventat și asketerionul lui Diodor de Tars și al lui Carterios în tovărășia prietenului său, Teodor, viitorul episcop de Mopsuestia. Se pare că Ioan întrecea orice așteptări, încât Diodor, în vizita la Antiohia Siriei, la un moment dat face elogiul ucenicului său, numindu-l un adevărat Ioan Botezătorul<footnote Sf. Ioan Hrisostom, La Diodor din Tars, I, P. G., LII, col. 761 D. footnote>. Sigur, tânărul Ioan nu se va fi mărginit doar la audierea celor doi, ci se va fi
Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur. In: Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur1 by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/179_a_161]
-
Ioan îngăduința de a-l primi, ca să-și spună necazul. Arhiepiscopul a încuviințat. Omul a hotărât să se ducă noaptea la casa arhiepiscopului, ca să nu fie văzut de dușmanii săi. Într-o seară, a venit și l-a rugat pe ucenicul sfântului, pe Proclu, să-l anunțe. Proclu, înainte de a intra, s-a uitat printr-o crăpătură în camera în care lucra sfântul și a văzut că arhiepiscopul nu era singur, ci în spatele lui stătea un bărbat aplecat spre el și
Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur. In: Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur1 by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/179_a_161]
-
bibliografice, fapt evidențiat de scrisorile trimise acestuia. Un exemplu îl constituie scrisoarea trimisă de Lapedatu la 12 iunie 1909, în care îl informa pe Nicolae Iorga de trimiterea documentului cerut de acesta 10 . Nicolae Iorga îl caracteriza pe Alexandru Lapedatu: ,,Ucenic al școlilor noastre, el s-a apropiat de studiile istorice cu o iubire, cu o înțelegere a rostului lor național și uman, care face ca oricare din studiile sale, redactate întro formă totdeauna interesantă, să vibreze de o simțire care
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
cu etapa de formare a deprinderilor proiectate; - respectarea normelor didactice și pedagogice, respectiv a principiilor didactice, în relațiile maistru/profesor, pe parcursul întregii perioade de instruire de atelier. - Atelierele-școală sunt necesare și pentru „Educația tehnologică“ de la gimnaziu și de la școlile de ucenici, cu profil de mecanică, prelucrarea lemnului, croitorie, țesătorie etc. Acestea găsesc condiții de organizare și în cadrul oricărei școli. g. Ferma-scoală este un mijloc de învățământ obligatoriu pentru unitățile de învățământ agricol, care asigură profesionalizarea elevilor în meserii/specializări referitoare la
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
și cea mai lungă locație îi este atestată la Roma, pe colina Aventino, unde Meaume dă la iveală stampele nocturne, albumul scandalos din 1650, cărțile de joc erotice în care visa că iubește. Este clipa de apogeu artistic al fostului ucenic, ce prin talentul său de a desena atitudinile naturale și expresiile trupului, de a scoate din umbră chipuri și mâini, de a reprezenta scene sordide, umile sau indecente, poate sta alături de maeștri-gravori de talia unor Lasne, Callot, Poilly. Spre deosebire de pictorul
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
bibliografice, fapt evidențiat de scrisorile trimise acestuia. Un exemplu îl constituie scrisoarea trimisă de Lapedatu la 12 iunie 1909, în care îl informa pe Nicolae Iorga de trimiterea documentului cerut de acesta 10 . Nicolae Iorga îl caracteriza pe Alexandru Lapedatu: ,,Ucenic al școlilor noastre, el s-a apropiat de studiile istorice cu o iubire, cu o înțelegere a rostului lor național și uman, care face ca oricare din studiile sale, redactate întro formă totdeauna interesantă, să vibreze de o simțire care
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
același timp stranii" a creierului (amintită, spre exemplu, în Arcul reflex noetic, dar și în studiile sale hermeneutice) optează, în opera artistică, pentru o serie de alteri care practică ritualuri masonice, accesibile doar "Copiilor infinitului". El ni se recomandă drept ucenicul profet, supus al Creatorului, Marele Arhitect al Lumii (Rondelul ucenicului profet din Rondeluri și ovoide), "calfa de zidar" care poate ajunge "cioplitor de trandafiri în piramide" (Ovoid astral XIV din același volum). Gesticulația și întregul său cod atitudinal potențează misterul
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
reflex noetic, dar și în studiile sale hermeneutice) optează, în opera artistică, pentru o serie de alteri care practică ritualuri masonice, accesibile doar "Copiilor infinitului". El ni se recomandă drept ucenicul profet, supus al Creatorului, Marele Arhitect al Lumii (Rondelul ucenicului profet din Rondeluri și ovoide), "calfa de zidar" care poate ajunge "cioplitor de trandafiri în piramide" (Ovoid astral XIV din același volum). Gesticulația și întregul său cod atitudinal potențează misterul travaliului său inițiatic. Dornic să treacă "jurământul tăcerii și al
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
sufletului poetei ce se confruntă cu dilema sau cu misterul existenței"86: "Durere limpede, moartea m-a-ntors,/ În brațele tale supus, aproape copil./ Tu nu știi dacă trebuie să mulțumești/ Sau să plângi/ pentru fericirea aceasta,/ Mamă./.../ Neînțelegerile peregrinări și cuvintele,/ Ucenicii de care ești mândră și care te sperie,/ Tatăl, bănuitul, nerostitul, veghind,/ Toate-s în urmă./.../ Legănându-mă, mamă./ Trei zile numai sunt lăsat sî m-odihnesc,/ În moarte și în poala ta/"(Pieta). Nuanța de sacru, care tronează asupra
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Lumea de astăzi nu este o lume sigură iar viitorul civilizației omenești, cu atât mai puțin. Promisiunile tehnicii moderne s-au Întors În amenințări asupra lumii umane, asupra destinului umanității ca Întreg. Amenințările nu sunt numai fizice ci și psihice: „ucenicul vrăjitor” se găsește Încă În exercițiul irezistibil al acestei puteri dăruite de știință, care riscă să-i modifice și structurile mentale - o manie a grandorii, de exemplu - ca și cele comportamentale - o tendință, necenzurată suficient, spre risc. În fața acestei experiențe
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
istoricul literar ELVIRA SOROHAN, unul dintre cei mai devotați și apreciați dascăli din istoria, notorie și îndelungată, a Facultății de Litere a Universității "Alexandru Ioan Cuza" din Iași. Mulți dintre cei care semnează în paginile următoare i-au fost studenți, ucenici, doctoranzi, asistenți sau, ceea ce nu e mai puțin, cititori consecvenți. În spațiul academic ieșean, dar nu numai, doamna Elvira Sorohan a creat, prin prestigiul activității sale didactice și de cercetare, o școală. Desigur, cuprinsul cărții de față este efectul unor
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
în minte, ca și cum te-ar fi povățuit la un lucru cuviincios, să umpli sticla numai pe jumătate. Scopul lui însă a fost să te fure de plata pe care ai fi avut-o de la Cel-de-Sus. Căci a zis Mântuitorul către ucenicii săi: "Dragostea voastră să fie deplină", deci nu pe jumătate au pe sfert, și ai mai socotit că este drept să umpli numai paharul meu și pe-al lui Arcadie, fiindcă și aici tot Diavolul te-a pus la cale
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
miza "lumească" a comparației. De pildă, arhimandritul Procopie, din Pocăința starețului, știe foarte bine că pentru a înmuia inimile celor din consiliul mănăstiresc trebuie să spiritualizeze cumva atmosfera: "Iisus Christos, că a fost fiul lui Dumnezeu, și a spălat picioarele ucenicilor; fie-mi îngăduit și mie, un ticălos de stareț, să umplu paharele unor bătrâni și preacuvioși duhovnici..." (p. 52). Iar când Pahomie, călugărul ciufut, se arată neîncrezător față de pocăința afișată de stareț, acesta din urmă găsește potrivit să rostească: "Nu
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
de stareț, să umplu paharele unor bătrâni și preacuvioși duhovnici..." (p. 52). Iar când Pahomie, călugărul ciufut, se arată neîncrezător față de pocăința afișată de stareț, acesta din urmă găsește potrivit să rostească: "Nu s-au găsit chiar și în ceata ucenicilor unii care să se îndoiască de dumnezeirea lui Iisus?" (1964, 55). Continuând să fie prudent și sceptic în fața vorbelor starețului, acesta din urmă pune la încercare virtuțile gestului: "Părintele Procopie, ridicându-se de unde ședea se duse la el și-l
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
sunteți în Europa?" Mă așteptam să vorbească despre cuceririle tehnice ale lumii "moderne", despre orașele noastre monstruoase, despre indiferența și agresivitatea oamenilor de pe stradă. O tăcere lungă, un nesfîrșit schimb de vorbe în limba celor doi kogi, un șaman și ucenicul său. Iarăși tăcere. Răspunsul, în spaniolă, al celui mai tînăr: "Tunelurile." A doua întrebare: "Ce-ați făcut în seara asta și n-ați fi făcut niciodată în lumea voastră?" De data aceasta n-aveam nici cea mai mică idee de
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
profil, și anume: stolerie, strungărie, cizmărie, fierărie, lăcătușărie, rotărie și alămărie, cu observația că primele trei le vedea debutând în termen de patru săptămâni. Pentru instrucția teoretică și practică estima un necesar de șapte meșteri, cinci calfe și 20 de ucenici, personal care, "pe lângă învățătură, ar putea peste puțin <timp> începe a pregăti unelte de agronomie, pompe de foc, pompe de fântâni, ferestre, uși, broaște etc. [...], încât prin aceasta, ucenicii ar avea îndestul prilej de a se practisî, aducând Casei Școalelor
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
estima un necesar de șapte meșteri, cinci calfe și 20 de ucenici, personal care, "pe lângă învățătură, ar putea peste puțin <timp> începe a pregăti unelte de agronomie, pompe de foc, pompe de fântâni, ferestre, uși, broaște etc. [...], încât prin aceasta, ucenicii ar avea îndestul prilej de a se practisî, aducând Casei Școalelor și folos". Grijă deosebită reclama viitorul director al școlii în procesul recrutării meșterilor, aleși din timp dintre "oamenii vrednici și iscusiți în meșteșugul lor", iar ca ucenici își manifesta
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
prin aceasta, ucenicii ar avea îndestul prilej de a se practisî, aducând Casei Școalelor și folos". Grijă deosebită reclama viitorul director al școlii în procesul recrutării meșterilor, aleși din timp dintre "oamenii vrednici și iscusiți în meșteșugul lor", iar ca ucenici își manifesta preferința pentru atragerea unei părți "dintre oamenii miliției", invocând gradul sporit de sârguință, disciplină și maturitate al acestora, spre a conchide că "un ucenic vrâsnic mai mult va învăța într-un an decât un băiat cu gândurile împrăștiete
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
meșterilor, aleși din timp dintre "oamenii vrednici și iscusiți în meșteșugul lor", iar ca ucenici își manifesta preferința pentru atragerea unei părți "dintre oamenii miliției", invocând gradul sporit de sârguință, disciplină și maturitate al acestora, spre a conchide că "un ucenic vrâsnic mai mult va învăța într-un an decât un băiat cu gândurile împrăștiete în doi sau mai mulți ani". Sugestia a fost preluată doar pe jumătate de Epitropie, care, în demersul către domn, preconiza selectarea ucenicilor "parte dintre oamenii
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
conchide că "un ucenic vrâsnic mai mult va învăța într-un an decât un băiat cu gândurile împrăștiete în doi sau mai mulți ani". Sugestia a fost preluată doar pe jumătate de Epitropie, care, în demersul către domn, preconiza selectarea ucenicilor "parte dintre oamenii miliției și parte dintre școlerii de pe la ținuturi". Cum orice început reclama investiții bănești pe măsură, asociate cu timpul necesar estimat pentru construcția sediului școlii și a anexelor "trebuincioase" (ateliere, magazii, depozite de unelte și materiale, șuri ș.a.
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
la patru (ulterior la cinci) ani și dreptul exclusiv la învățătură al moldovenilor, implicit al străinilor ce obținuseră naturalizarea, spre a răspunde astfel scopului fundamental propus. Procesul didactic viza nu doar latura profesională, ci și pe cea morală a educației ucenicilor, pentru care se instituia "o necurmată regulă și supraveghere"; în fiecare duminică și sărbătoare legală, tinerii ucenici erau obligați să meargă la biserică și, după liturghie, să se întrunească într-o sală de clasă a școlii spre a asculta "învățăturile
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
obținuseră naturalizarea, spre a răspunde astfel scopului fundamental propus. Procesul didactic viza nu doar latura profesională, ci și pe cea morală a educației ucenicilor, pentru care se instituia "o necurmată regulă și supraveghere"; în fiecare duminică și sărbătoare legală, tinerii ucenici erau obligați să meargă la biserică și, după liturghie, să se întrunească într-o sală de clasă a școlii spre a asculta "învățăturile morale" și a face exerciții în "citire, scriere, aritmetică și desen linear"31. Epitropia mai hotăra ca
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]