4,445 matches
-
în 1949, 1950 și 1951 e laureat al Premiului de Stat, în 1974 și 1978, e distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor etc.). Lungi compuneri epic-discursive exaltă lupta împotriva „dușmanilor poporului” (partizanii anticomuniști din munți), noile șantiere, modelul Rusiei bolșevice și utopia comunistă. Mult timp, D. este valorizat exclusiv ca autor al poemelor Lazăr de la Rusca (1949) și Minerii din Maramureș (1951), intens mediatizate, impuse în programele școlare și în manuale ca modele ale noii literaturi. Clișeele limbii de lemn ale propagandei
DESLIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286739_a_288068]
-
unui fantastic înrudit cu cel din proza lui I.L. Caragiale, subminat însă de perpetua deslușire realistă. Gradația psihologică subtilă și meșteșugul stilistic constituie elemente de esență pentru romanul - ce se vrea doar o simplă povestire - Robinson în țara românească (1904). Utopie sămănătoristă în felul ei, scrierea, apropiată ca subiect de drama Năpasta a lui I.L. Caragiale, combină datele mitului justițiar cu acțiunea eroului civilizator. Romanul nu este lipsit de farmec, dar declamația și nota melodramatică destramă uneori epicul. În schițele din
GORUN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287319_a_288648]
-
se ancorează în istorie prin apelul la memoria adulților, Din calidor (cu o primă versiune publicată în limba franceză, în 1987) aduce în spațiul scriiturii imaginea unei Basarabii idilice, atemporale, la care autorul va reveni fără încetare, re-construind-o metodic, ca utopie socială și economică, în pagini răzlețe de jurnal. Acest ținut paradisiac, dominat de imaginile prepeleacurilor strălucind în soare și ale copiilor alergând goi prin vie, este asediat însă de valurile unei istorii a cărei concretețe nu aduce cu sine decât
GOMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287312_a_288641]
-
spațiul În detrimentul timpului. Desigur, este vorba despre Înlocuirea unui anumit concept temporal cu un altul al spațiului. Durata devenirii, În reprezentarea ei de cale inițiatică, viza atît individul, cum s-a Întîmplat În existențialisme, cît și societatea, cum apare În utopiile de tot felul, proliferante după secolul al XVIII-lea. În ambele variante, individul sau mulțimea urcă În timp, pe treptele unor revelații, spre emancipare (acesta este rezumatul metanarațiunii emancipării). Dar nimic nu se Întîmplă cu spațiul ocupat de ei, care
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
sau “romantismul”, societatea liberală ar fi Încetul cu Încetul pusă În pericol. Astfel că Foucault sau Deleuze sînt utili nu atît societății ci unora din indivizii care-o alcătuiesc. Ei sînt literatura lor, pentru că, pornind de la Nietzsche, au construit o utopie estetică, deși Împănată cu pretenții practice. Una dintre acestea poate fi surprinsă Într-un dialog În care cei doi, ultragiați de Sistem, Înfierează instituția Închisorii (Foucault) și pe cea a școlii (Deleuze) : exact ce face Patapievici cînd acuză statul pentru
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
dezinteresat, În cel de-al doilea sprijinul vine din interior, Însă prin intermediul unei apostazii: scriitorul se prezintă ca taumaturg: nu contează cum, ci ce scrie. În acest ultim caz, cărțile sale vor fi Întotdeauna “platforme-program”. și acum romanul: povestea unei utopii eșuate În realitatea distopică. Născută În Thailanda, ucisă tot acolo, utopia s-ar sprijini pe o “platformă”: o mai bună organizare a satisfacerii plăcerilor trupești, ceea ce ar antrena scoaterea țărilor-bordel și statelor-salon de masaj din marasmul economic, coroborată cu fortificarea
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
prin intermediul unei apostazii: scriitorul se prezintă ca taumaturg: nu contează cum, ci ce scrie. În acest ultim caz, cărțile sale vor fi Întotdeauna “platforme-program”. și acum romanul: povestea unei utopii eșuate În realitatea distopică. Născută În Thailanda, ucisă tot acolo, utopia s-ar sprijini pe o “platformă”: o mai bună organizare a satisfacerii plăcerilor trupești, ceea ce ar antrena scoaterea țărilor-bordel și statelor-salon de masaj din marasmul economic, coroborată cu fortificarea moleșitei rase albe și bogate... Iată-l pe Houellebecq declarînd În
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
provoacă foarte multe senzații, se adresează În mare măsură subconștientului. Dezgustul, crede autorul, are o funcție cathartică. Ne dezgustă protagonistul - să nu-i semănăm! Ne dezgustă obscenele bacanale - să iubim! Ne dezgustă societatea În care trăim - să luptăm, deși epoca utopiei a trecut; dacă nu, ne retragem și murim. Mesajul lui Houellebecq este astfel paradoxal: dintr-un ocean pestilențial sîntem chemați la puritate. Iubirea ne-a rămas, spre deosebire de fățarnica prietenie, pentru a ne smulge din imobilism și depresie, dar nici ea
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
sejur sexual. Dintre ei, Valérie moare, Jean-Yves e rănit grav, iar protagonistul scapă cu cîteva zgîrieturi. El tocmai găsise soluția Îmbunătățirii activității companiei Aurore, el, și nu cei doi angajați - Valérie și Jean-Yves - prin organizarea unor excursii În scopuri libidinale. Utopia se năruie. Organizațiile islamiste de extremă pun capăt atît unui capitalism de aur - schimbul dintre banii vestici și arta orientală sau neagră a sexului - cît mai ales speranței de schimbare. Occidentalii vor fi siliți În continuare la nefericire, restul lumii
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
să realizăm la ce distanță se află literatura română de cea occidentală În materie de concepție și practică estetică. E bine să observăm, de-acum, că proiectul optzecist nu poate fi perpetuat aidoma, că literatura mondială a ieșit din epoca utopiei literaturii În care a fost conceput și născut postmodernismul românesc. Odată cu neo-umanitatea (OK, Houellebecq merge pe urmele lui Zaratustra, de altfel naratorul lui scrie undeva că este "un Zaratustra pentru clasa mijlocie") apare și neo-literatura, una care a terminat cu
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
practică scripturală, „autofricțiune”. Actul scrisului e echivalent cu actul sexual, violent și liber, sublim În Încercarea lui autarhică și sisifică de auto-oglindire. Aceste două romane sunt greu lizibile din pricina absenței punctuației, a coerenței narative. Ele reprezintă cântecul de lebădă al utopii literare, eșuate ca orice utopie. Desprinderea de acest model se produce În 1983, când Sollers publică romanul Femmes, deschizînd o epocă nouă În istoria recentă a romanului francez. La trei ani după ce Tel Quel dispare și la unul după ce este
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
e echivalent cu actul sexual, violent și liber, sublim În Încercarea lui autarhică și sisifică de auto-oglindire. Aceste două romane sunt greu lizibile din pricina absenței punctuației, a coerenței narative. Ele reprezintă cântecul de lebădă al utopii literare, eșuate ca orice utopie. Desprinderea de acest model se produce În 1983, când Sollers publică romanul Femmes, deschizînd o epocă nouă În istoria recentă a romanului francez. La trei ani după ce Tel Quel dispare și la unul după ce este Înlocuită de mult mai modesta
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
a lua cunoștință de ea Însăși.” Lesbiana se află, ca evreul odinioară, În centrul atenției În momentul În care Încearcă socializarea, pentru că, oricum ar proceda, diferența apare Întotdeauna mai puternică decît asemănarea. Idealul egalitarist al secolului Luminilor rămîne astfel o utopie: un individ este cu atît mai interesant În ochii celorlalți cu cît se diferențiază de ei, fraternitatea nu survine decît În clipe de cumpănă: ea-i unește pe cei aflați În pericol, mobilizîndu-i mai degrabă Împotrivă decît pentru. O idee
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
le-a negat opozanților săi orice valoare. [...] Nu pot scăpa de această societate care fragmentează. [...] SÎntem niște nimeni, disprețuiți și azvîrliți la gunoi, la nesfîrșit, ca niște particule nefolositoare, dar trupul nostru este o unitate.” Aceasta este distanța care separă utopia comunitară de aceea a ceea ce-aș numi utopia somatocrației, singura rămasă În picioare după eșecul celor politice, pînă și ea amenințată de zdrobitoarea capacitate de asimilare a societății consumeriste. Merită să observăm că diagnosticele sociale fidele discursului care a
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
scăpa de această societate care fragmentează. [...] SÎntem niște nimeni, disprețuiți și azvîrliți la gunoi, la nesfîrșit, ca niște particule nefolositoare, dar trupul nostru este o unitate.” Aceasta este distanța care separă utopia comunitară de aceea a ceea ce-aș numi utopia somatocrației, singura rămasă În picioare după eșecul celor politice, pînă și ea amenințată de zdrobitoarea capacitate de asimilare a societății consumeriste. Merită să observăm că diagnosticele sociale fidele discursului care a dus la politicile de șoc suportate În secolul XX
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
În așteptarea apariției cititorului nou, emancipat, pe de o parte, iar pe de alta la temperatueri normale de către ceea ce amenința să devină industria literaturii din zilele noastre. Nici cei mai idealiști, sau ambițioși, sau veleitari scriitori nu mai pot continua utopia criogenică a generației lui Robbe-Grillet. În 1980 mor Sartre și Barthes - două statui ale secolului literar XX francez care n-au intrat În coliziune, pentru că teritoriile lor aveau multe puncte de contact. În 1977 apare romanul Fils al lui Serge
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
1987, Tir et Lir, 1988, Mobie-Diq, 1989, Silsie, 1990, Seaside, 1992, Candy Story, 1992; influența beckettiană nu are cum să nu frapeze: ajunge să comparăm, de pildă, Mobie-Diq și Whoroscope-ul irlandezului), la marea Sise, la fortul Rore, la City Sise: utopiile redonnetiene Își găsesc cu greu un nume, iar acesta are o existență atît de fragilă Încît, departe de a identifica o referință, o aruncă În insignifianță. Deși În ultimele cărți exigența anomiei este slăbită, cu greu acestea pot fi considerate
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
preocupările și mai ales acțiunile bazate pe cunoaștere pe care le propunea au devenit astăzi realități concrete obișnuite pentru viața tuturor statelor moderne. Iar dacă adăugăm și dispariția treptată din zilele noastre a ideilor utopice de organizare a societății (deși utopiile stăruie încă în societățile sărace), vedem că și în această privință înaintașii noștri au avut dreptate. Raportul de activitate al Institutului basarabean (citit probabil de Pan Halippa, președintele institutului, figură proeminentă basarabeană, unul dintre cei care au contribuit la unirea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
unii sunt mai înalți, alții mai mici, el propune ca hainele să fie din cauciuc pentru a se potrivi pe orice corp. O mulțime de naivități imposibil de aplicat. Ficțiuni în felul acesteia se găsesc multe la acești profesioniști ai utopiei. Istoria după ei este ceva dur, un bagaj care ucide spontaneitatea. În locul istoriei vine ficțiunea care creează realitatea. Această metodă, deși naivă, deși înlăturată cu totul își are încă adepții săi în lumea politică de astăzi. 2. După această metodă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
politicii creative”, al transformărilor și „voinței capabile să remodeleze istoria” (Golopenția, 2002: 12) ce tind să creeze o comunitate post-capitalistă a poporului, a națunii. Sociologia lui Freyer dă o mare importanță capacității agenților individuali, dar și statal-instituționali de a pune utopiile la lucru în interiorul istoriei. În una dintre cele mai interesante scrieri ale sale antebelice, Problema utopiei, chiar dacă pentru Freyer schimbarea este intrinsecă spiritului uman, sau poate chiar din acest motiv 3, el consideră că fluxul istoriei poate fi stăvilit și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
creeze o comunitate post-capitalistă a poporului, a națunii. Sociologia lui Freyer dă o mare importanță capacității agenților individuali, dar și statal-instituționali de a pune utopiile la lucru în interiorul istoriei. În una dintre cele mai interesante scrieri ale sale antebelice, Problema utopiei, chiar dacă pentru Freyer schimbarea este intrinsecă spiritului uman, sau poate chiar din acest motiv 3, el consideră că fluxul istoriei poate fi stăvilit și chiar menținut într-o formă anume - cea eroică - a existenței umane. Utopiile trecutului, de la Platon, trecând
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
ale sale antebelice, Problema utopiei, chiar dacă pentru Freyer schimbarea este intrinsecă spiritului uman, sau poate chiar din acest motiv 3, el consideră că fluxul istoriei poate fi stăvilit și chiar menținut într-o formă anume - cea eroică - a existenței umane. Utopiile trecutului, de la Platon, trecând prin Morus, Campanella, până la cele mai recente, toate au în comun, consideră Freyer, aceeași gravă eroare. Deși creatorii lor erau convinși de faptul că utopiile lor sunt construite pe principii științifice, nici unul dintre ei nu s-
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
chiar menținut într-o formă anume - cea eroică - a existenței umane. Utopiile trecutului, de la Platon, trecând prin Morus, Campanella, până la cele mai recente, toate au în comun, consideră Freyer, aceeași gravă eroare. Deși creatorii lor erau convinși de faptul că utopiile lor sunt construite pe principii științifice, nici unul dintre ei nu s-a străduit să descopere o modalitate științifică de implementare a lor. Toți ajung să depindă, invariabil, fie de forță, fie de persuasiune, fie de o combinație a celor două
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
invariabil, fie de forță, fie de persuasiune, fie de o combinație a celor două ca să realizeze transformarea de la prezentul corupt la viitorul utopic. Științifici în ceea ce privește modelarea statelor lor ideale, gânditorii utopici abandonează știința atunci când apare problema aducerii la viață a utopiilor. Dacă ar fi rămas coerenți cu pretențile lor științifice, ar fi trebuit să se orienteze spre sociologie, să facă o investigare a proceselor și factorilor prezentului ce pot duce la schimbarea dorită. În cadrul acestei tendințe ușor stranii, „utopice” și aparent
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
serviciile digitale, analfabetismul digital, reproducerea inegalitățiilor sociale în noua societate digitală (cei care au acces la tehnologia digitală și cei care nu au acces la ea). La final, autorul prezintă posibilitățiile de reglementare sau autoreglementare ale comunicării digitale. „Societatea informațională: utopie sau realitate” („Információs társadalom: utópia vagy valóság”) reprezintă ultimul capitol al lucrării, în cadrul căruia autorul, Pintér Róbert*, analizează principalele discursuri despre societatea informațională: primul se concentrează asupra temeiurilor celor mai cunoscute, legate de Internet; cel de-al doilea se desfășoară
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]