15,959 matches
-
a transgresa o normă, iar al lui " c" a pedepsi (deși în mod normal aflate într-o relație de presupoziție, în universul boccacian fapta rea e rareori urmată de pedeapsă). Remarcăm în această tipologie o diferență de nivel de generalitate, verbul "a" fiind categoria înglobantă, iar "b" și "c" situîndu-se la un grad mai scăzut de abstractizare. Dintre categoriile secundare ne vom opri în primul rînd la moduri, conform opoziției indicativ/non indicativ, altfel spus real/ ireal. Alături de indicativ sau mod
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
similară condiționalului, dar fără păstrarea identității între subiectul care prezice și subiectul celei de-a doua propoziții. Suscitînd atît acceptări entuziaste (adoptarea modelului la studiul Heptameronului Margaretei de Navarra), cît și critici (C. Bremond inter alii privind categoria eterogenă a verbului), acest model participă la constituirea unei gramatici a narațiunii, "bazată pe unitatea profundă a limbajului și a povestirii, unitate care ne obligă să ne revedem ideile asupra ambelor domenii" (postfața autorului la Gramatica Decameronului). Recunoașterea organizării discursive imanente (a narativității
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
unei realizări modeste devine la fel de nociv. Este în fapt idealul lui Confucius conform căruia omul drept își traduce cuvintele în acte, apoi continuă actele prin cuvinte; în cazul acestei funcționări ideale ne găsim în fața unei conjugări corecte a celor două verbe faire și dire. Odată admisă utilitatea, mai bine spus necesitatea relațiilor publice se pune problema executării lor și mai ales a eficienței acestei executări. Tehnică de comunicare, relațiile publice necesită un contact, existînd chiar și actorul acestui rol (contact person
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
structuri formale utilizate și utilizabile în sloganuri. La NIVEL SEMANTIC acționează: • Polisemia • simplă "Quand on est pro, on est pro Mazda" (pro = abreviere pentru professionnel și pro = prepoziția pentru) sau toate exploatările PROTEVARA, generația PRO; "Un radio care te ascultă" (verbul a asculta induce izotopia cotidiană "a asculta păsul cuiva", dar și interpretarea relației asimetrice de supunere într-o logică a celebrării publicului suveran); • complexă, antrenînd în rimă mai multe elemente Quand j'entends le mot trafic/Je sors mon automatic
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
sau un magazin de mobilă Conforama. Transformarea categoriei gramaticale • în absența unor mutații lingvistice normale evoluția obiectului este marcată de lexicalizarea unor forme surprinzătoare de superlativ (adjectiv provenit din nume propriu Très Dior) sau nume propriu (numele mărcii) generat de verbe reprezentative pentru domeniul respectiv: CONNEX conectare gratuită; Într-o lume nesigură ASIROM vă asigură. La NIVEL LOGICO-SINTACTIC se exploatează același principiu al așteptării frustrate, al surprizei sau chiar al dinamitării principiilor logice: • transgresarea principiului non contradicției într-un anunț pentru
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Scoțienii sînt avari" (altfel el riscă să fie ininteligibil). În coliziunea scripturilor (supra scriptul operației, al călătoriei cu autobuzul etc.) și mai ales în inducerea lecturii non conformiste, rolul preponderent îl joacă indicii semiotici: *lingvistici (supra "X este taciturn", polisemantismul verbului "a bate" etc.); * enciclopedici (stereotipurile asociate grupurilor etnice, sexelor etc.); * pragmatici (rupturile de determinism cauzal acțional și/sau verbal infra ix): ix) " Pentru a testa dacă nebunii nu s-au însănătoșit cumva și ar putea părăsi spitalul, doctorul desenează o
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
limbajului s-ar afla gesturile premier langage naturel de l'humanité. În structura gestului, autorul vede originea anumitor particularități ale limbajului, precum dublarea fonemelor și a silabelor, structura cuvintelor compuse reflex al construcției bilaterale și simetrice a corpului uman; anterioritatea verbului față de substantiv efect al preeminenței gesturilor de acțiune. R. Kleinpaul propune (în Sprache ohne Worte. Idee einer allgemeinen Wissenschaft der Sprache) un vast proiect semiotic avant la lettre cu o interesantă subcategorizare a comunicării în: * comunicare fără intenție de comunicare
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
califica un articol de ziar ca xenofob sau rasist sau antisemit. PARADIGMĂ (opus lui sintagmă) În gramatica tradițională, paradigma este ansamblul formelor flexionare ale unui morfem lexical combinat cu desinențele sale cazuale sau verbale (declinarea unui substantiv sau conjugarea unui verb); în lingvistica modernă paradigma este constituită din ansamblul unităților legate printr-un raport virtual de substituție. PARADIGMATIC (opus lui sintagmatic) În fiecare punct al lanțului vorbirii (axei sintagmatice) are loc o alegere; elementele care ar putea fi substituite celor efectiv
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
nu și invers) și de solidaritate (relație de presupunere reciprocă). Lingvistica structurală considera drept sintagmă un grup de elemente lingvistice formînd o unitate într-o organizare ierarhizată (există sintagme nominale compuse din substantiv, articol și adjectiv, sintagme verbale compuse din verb auxiliar și participiu, sintagme adjectivale "prea puțin interesant"). Conceptul de sintagmă definit îm manieră strict relațională este aplicabil tuturor planurilor limbajului. Se poate vorbi de sintagme narative, constituite din mai multe enunțuri narative care se presupun reciproc. SINTAGMATIC (opus lui
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
terenul pentru rapsozii profesioniști; alții le reproșează inducerea unui sens peiorativ ideii de parodie, redusă la stadiul de simplă "bufonerie". Sensul în genere acceptat însă îi desemnează pe scriitorii alcătuitori de parodii la textele homerice. G. Genette detaliază, considerând că verbul parôdein (pornind de la compusul para, cu două sensuri [nota bene] "pe lângă, alături de" și "contra, împotriva") ar putea, originar, să trimită la două realități complet diferite: Faptul de a cânta pe lângă, deci de a cânta fals, sau pe altă voce, în
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
o feerică Utopie"246. Cum cartea populară se bazează pe schema genezei (tată-fiu) și continuă pe cea a evoluției (aventurile celui din urmă spre satisfacția celui dintâi), narând "peripețiile" lui Gargantua, fiul uriașului Grandgousier, Rabelais decide să "alcătuiască" (acesta este verbul pe care îl folosește cu obstinație, parcă pentru a semnaliza și faptul că scrierea lui s-a ivit, de fapt, din cele vechi, remodelate) o continuare a continuării, istorisind geneza și evoluția lui Pantagruel, fiul lui Gargantua. Un alt șiretlic
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
253. Descoperirea arborelui genealogic al lui Gargantua alături de simbolurile beției, într-un cavou cu inscripția hic bibitur, trădează înclinația spre causerie pe care naratorul istoriei o manifestă ori de câte ori resimte nevoia unui pahar de vin, dar și legătura dintre cele două verbe (a bea și a povesti). Rabelais s-a jucat cu normele și a reușit să păcălească cenzura, dar, mai presus, a izbutit, în final, să consacre un tip de roman inexistent până la el și dificil de reconstruit după. Fie că
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
au fost identificate, totuși, particularități lingvistice ale ficțiunii, majoritatea având legătură cu focalizarea internă 60. Din necesitatea demonstrației, așadar, s-a încercat "izolarea" unor indicii ale ficțiunii, mai ales la nivelul discursului narativ. Cele mai evidente indicii ar fi utilizarea verbelor care descriu procese interioare, aplicate unor persoane diferite de cea a emițătorului povestirii; acestea nu sunt utilizate în afara ficțiunii, din cauză că, în mod real, accesul este restrâns la propria interioritate. Cu același efect al accesului la subiectivitatea unei alte persoane se
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
din cauză că, în mod real, accesul este restrâns la propria interioritate. Cu același efect al accesului la subiectivitatea unei alte persoane se utilizează în ficțiune discursul indirect liber și monologul interior. Un alt indiciu lingvistic al ficțiunii este constituit de prezența verbelor de situație în enunțuri având drept obiect evenimente îndepărtate în timp sau cu datare nedeterminată. La acestea se adaugă utilizarea deicticelor spațiale raportate la terțe persoane și, mai ales, combinarea deicticelor temporale cu perfectul simplu și mai mult ca perfectul
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
a marinarului. Clement cunoaște sau cel puțin ia în considerație numai cazul creștinilor convertiți pe durata stagiului militar, fără a se referi la aceia care intrau în armată îndată după ce au primit botezul ori după convertire. Tot aici se evidențiază verbul katalambáno, care pune accentul pe puterea persuasivă a adevăratei gnoze capabile să cucerească pe deplin individul, răsturnându-i valorile etice. În aceste condiții, comandantul pământesc își pierde valoarea de referință (dacă dispozițiile sale se împotrivesc conștiinței) pentru soldatul creștin, fiind
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
creștinii sunt prezenți și în castra ipsa. Conținutul semantic al adjectivului ipsa, tinde să scoată în evidență neobișnuința faptului: sunt creștini chiar și în taberele militare! Cu toate acestea, se pare că în tonul apologetului lipsește orice accent de complăcere. Verbul implevimus nu se referă îndeosebi la castra, poate să dea de înțeles deși manifestă o stare de fapt, potrivit căreia creștinii slujeau în armată, vrea să arate autorității publice numai interesul pe care coreligionarii săi îl aveau față de stat. Din
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
ramificație a structuralismului, naratologia a avut, la începuturile ei, ambiția de a oferi studiilor literare o anume rigoare științifică și vocabularul ei a fost invadat de o serie de împrumuturi terminologice. Din gramatica tradițională naratologia a preluat substantivele, adjectivele și verbele, din gramatica transformațională structura de adâncime, structura de suprafață și transformările, din geometrie figurile și careul semiotic, din optică punctul de vedere și focalizarea, din artele vizuale încadrarea, din topologie spațiul narațiunii, spațiul discursului, domeniile și limitele, din psihanaliză, dorința
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
ramificație a structuralismului, naratologia a avut, la începuturile ei, ambiția de a oferi studiilor literare o anume rigoare științifică și vocabularul ei a fost invadat de o serie de împrumuturi terminologice. Din gramatica tradițională naratologia a preluat substantivele, adjectivele și verbele, din gramatica transformațională structura de adâncime, structura de suprafață și transformările, din geometrie figurile și careul semiotic, din optică punctul de vedere și focalizarea, din artele vizuale încadrarea, din topologie spațiul narațiunii, spațiul discursului, domeniile și limitele, din psihanaliză, dorința
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
ramificație a structuralismului, naratologia a avut, la începuturile ei, ambiția de a oferi studiilor literare o anume rigoare științifică și vocabularul ei a fost invadat de o serie de împrumuturi terminologice. Din gramatica tradițională naratologia a preluat substantivele, adjectivele și verbele, din gramatica transformațională structura de adâncime, structura de suprafață și transformările, din geometrie figurile și careul semiotic, din optică punctul de vedere și focalizarea, din artele vizuale încadrarea, din topologie spațiul narațiunii, spațiul discursului, domeniile și limitele, din psihanaliză, dorința
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
Conturarea cubului (rubik) discursiv (Cmeciu C. 2005a: 39-43) s-a materializat dintr-o dorința de a depăși reprezentările liniare ale schimbului comunicațional între un emițător și un receptor și de a oferi o reprezentare geometrica etimologiei conceptului "discurs", derivat din verbul discurrere "a fugi încoace și încolo"3. Acest proces de pendulare nu trebuie înțeles că o fugă haotică într-un spațiu mental nedelimitat. Obiectele (non)verbale folosite în unități contextuale situaționale, sociale și/ sau culturale, aidoma unor bile într-o
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
Jackendoff 2007) în cognitivism. Conectorii dintre referenți (în și dincolo de spații) în compozițiile textuale (non)verbale conduc către o distincție între roluri și indivizi și către abilitatea de a extinde și de a intercala spațiile într-un discurs. Cele două verbe pe care se construiesc reprezentările grafice ale substantivului țeapă sunt "a da" și "a lua". Acestea se pot construi pe o schemă acțională complementară. Ambele verbe sugerează o miscare abstractă care presupune o tranzacție imaginara. În ÎI.4.c. vom
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
abilitatea de a extinde și de a intercala spațiile într-un discurs. Cele două verbe pe care se construiesc reprezentările grafice ale substantivului țeapă sunt "a da" și "a lua". Acestea se pot construi pe o schemă acțională complementară. Ambele verbe sugerează o miscare abstractă care presupune o tranzacție imaginara. În ÎI.4.c. vom analiza aceste reprezentări ale tepei în contextul situațional al alegerilor electorale din 2004. Spațiile mentale idiomatice rezultate ("a da țeapă" și "a lua țeapă", Cmeciu C.
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
opinia lui van Dijk, coincid cu structurile discursive ideologice al căror scop final este persuasiunea sau manipularea. Esență formulei "x determina pe y să facă z sau să creadă w" (Cmeciu C. 2005a: 99) se observă în jocul semantic al verbului "a determina", care poate fi echivalat cu verbele perlocuționare "a persuada", "a convinge", "a manipula", "a forța". Conceptul de putere, "care servește de cele mai multe ori pentru a desemna capacitatea unui actor de a ajunge la rezultatele urmărite și, în special
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
ideologice al căror scop final este persuasiunea sau manipularea. Esență formulei "x determina pe y să facă z sau să creadă w" (Cmeciu C. 2005a: 99) se observă în jocul semantic al verbului "a determina", care poate fi echivalat cu verbele perlocuționare "a persuada", "a convinge", "a manipula", "a forța". Conceptul de putere, "care servește de cele mai multe ori pentru a desemna capacitatea unui actor de a ajunge la rezultatele urmărite și, în special, de a realiza acțiuni eficiente"13, se află
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
Conceptul de putere, "care servește de cele mai multe ori pentru a desemna capacitatea unui actor de a ajunge la rezultatele urmărite și, în special, de a realiza acțiuni eficiente"13, se află în structura de profunzime a fiecăruia dintre cele patru verbe. Însă în spatele acestei finalități, există anumite modalități de a atinge scopurile dorite. Mijloacele discursive ideologice menționate de van Dijk (2000: 263-276) sunt următoarele: * constrângeri contextuale: tipul evenimentului comunicațional, rolurile participanților și proprietățile receptorilor; * tematica: construirea discursului pe stereotipii și prejudecăți
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]