4,511 matches
-
Dunării este favorizată de apariția unor condiții locale propice formării lor.Astfel, spodisolurile coboară la altitudini relativ scăzute, de 650 - 750 m în Munții Almăjului și 500 - 525 m în Munții Locvei, cele mai joase altitudini din România. Apar pe versanți și culmi nu foarte înclinate,cu expoziție nordică sau la partea inferioară a versanților în văi înguste. Condițiile climatice ale arealelor,cu spodisoluri sunt asemănătoare cu cele ale solurilor asociate,districambosolurile.Temperaturile medii anuale sunt de 7-9 oC, iar precipitațiile
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
la altitudini relativ scăzute, de 650 - 750 m în Munții Almăjului și 500 - 525 m în Munții Locvei, cele mai joase altitudini din România. Apar pe versanți și culmi nu foarte înclinate,cu expoziție nordică sau la partea inferioară a versanților în văi înguste. Condițiile climatice ale arealelor,cu spodisoluri sunt asemănătoare cu cele ale solurilor asociate,districambosolurile.Temperaturile medii anuale sunt de 7-9 oC, iar precipitațiile, în jur de 1000 mm/an; de asemenea, tot timpul anului există exces de
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
cu stagnosoluri sau eutricambosoluri în condițiile unui drenaj bun, sau cu mlaștini în condițiile unui drenaj extrem de slab. Stagnosolurile au o răspândire redusă, legată de unele areale cu un drenaj foarte slab. Se întâlnesc pe unele terase, la contactul cu versanți ușor înclinați sau pe unele înșeuări sau areale ușor depresionare, în arealele de apariție a luvosolurilor. S-au format pe depozite variate ca origine, greu permeabile la partea inferioară a profilului, fapt ce a dus la stagnarea apelor provenite din
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
puternic, suferind un proces de "amestecare" și de apariție a unor denivelări. Clasa protisoluri Litosolurile reprezintă un tip de sol foarte răspândit în arealul Parcului Natural, fiind soluri tinere în curs de formare, pe roci compacte. Apar pe reliefuri accidentate (versanți puternic înclinați, partea superioară a culmilor înguste, creste), unde procesele geomorfologice duc la îndepărtarea continuă a materialului fin rezultat prin dezagregare și alterare, împiedicând dezvoltarea profilului de sol. Fiind legate de arealele cu relief accidentat, litosolurile sunt prezente în toate
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
a materialului fin rezultat prin dezagregare și alterare, împiedicând dezvoltarea profilului de sol. Fiind legate de arealele cu relief accidentat, litosolurile sunt prezente în toate unitățile de soluri din munte, evoluând în funcție de etajul biopedoclimatic spre alte tipuri de soluri. Pe versanții foarte puternic înclinați se asociază cu stâncărie și grohotișuri (Dealul Viilor, Dealul Teiul Moșului în bazinul Ieșelniței, Dealul Streneac în bazinul Liuborajdei). Litosoluri apar pe versanții abrupți dinspre valea Dunării ai Munților Locvei între Baziaș și Divici, ai Munților Almăj
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
de soluri din munte, evoluând în funcție de etajul biopedoclimatic spre alte tipuri de soluri. Pe versanții foarte puternic înclinați se asociază cu stâncărie și grohotișuri (Dealul Viilor, Dealul Teiul Moșului în bazinul Ieșelniței, Dealul Streneac în bazinul Liuborajdei). Litosoluri apar pe versanții abrupți dinspre valea Dunării ai Munților Locvei între Baziaș și Divici, ai Munților Almăj între Cozla și Ieșelnița, precum și la Porțile de Fier sau pe unele văi principale, cum ar fi: Radimna, Liuborajdea, Toronița, Tișovița, Bahna. Apar și litosoluri calcarice
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
dinspre valea Dunării ai Munților Locvei între Baziaș și Divici, ai Munților Almăj între Cozla și Ieșelnița, precum și la Porțile de Fier sau pe unele văi principale, cum ar fi: Radimna, Liuborajdea, Toronița, Tișovița, Bahna. Apar și litosoluri calcarice pe versanții calcaroși puternic înclinați (Alibeg, Cazane etc.), pe creste sau măguri (Stancilova, Corhanu Mare, Bigăr). Regosolurile sunt soluri neevoluate formate pe materiale parentale afânate (depozite loessoide și marnoase, depozite lutoase și lutonisipoase și produse de alterare ale rocilor detritice miocene sau
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
etc.), pe creste sau măguri (Stancilova, Corhanu Mare, Bigăr). Regosolurile sunt soluri neevoluate formate pe materiale parentale afânate (depozite loessoide și marnoase, depozite lutoase și lutonisipoase și produse de alterare ale rocilor detritice miocene sau ale rocilor compacte). Apar pe versanți cu înclinare puternică, pe racorduri de terasă, culmi înguste, în arealul solurilor evoluate.Se asociază cu cernoziomuri și eutricambosoluri pe versanții alcătuiți din depozite loessoide din partea sudică a Munților Locvei, pe fruntea teraselor din depresiunile Moldova Nouă și Sichevița, pe
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
marnoase, depozite lutoase și lutonisipoase și produse de alterare ale rocilor detritice miocene sau ale rocilor compacte). Apar pe versanți cu înclinare puternică, pe racorduri de terasă, culmi înguste, în arealul solurilor evoluate.Se asociază cu cernoziomuri și eutricambosoluri pe versanții alcătuiți din depozite loessoide din partea sudică a Munților Locvei, pe fruntea teraselor din depresiunile Moldova Nouă și Sichevița, pe pantele acoperite cu marne de la Svinița și cu luvosoluri erodate în arealul localităților Bahna, Ieșelnița - Ogradena, Dubova, Tișovița, Sichevița, Pojejena etc.
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
s-au declanșat în arealele folosite pentru culturi agricole fără măsuri antierozionale, în special în împrejurimile localităților situate în valea Dunării. Se dezvoltă pe roci sedimentare neconsolidate (depozite loessoide, depozite miocene pietrișuri, nisipuri, argile, marne). Ocupă areale destul de reduse pe versanții puternic înclinați din depresiunea Moldova Veche, de pe versantul vestic al Munților Locvei sau din valea Dunării. Se asociază cu cernoziomuri în zona localităților Socol, Divici și Belobreșca, fiind folosite pentru culturi de cereale, vițăde-vie și pomi fructiferi sau cu luvosoluri
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
agricole fără măsuri antierozionale, în special în împrejurimile localităților situate în valea Dunării. Se dezvoltă pe roci sedimentare neconsolidate (depozite loessoide, depozite miocene pietrișuri, nisipuri, argile, marne). Ocupă areale destul de reduse pe versanții puternic înclinați din depresiunea Moldova Veche, de pe versantul vestic al Munților Locvei sau din valea Dunării. Se asociază cu cernoziomuri în zona localităților Socol, Divici și Belobreșca, fiind folosite pentru culturi de cereale, vițăde-vie și pomi fructiferi sau cu luvosoluri în bazinul hidrografic Ieșelnița, sub pajiști secundare. Aceste
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
cu medicii, mai ales cînd medicul se adresează de preferință mamei. În camera mea, Înconjurat de cărțile mele din colecția „Biblioteca alpinistului“, după ce Îmi fixasem la bocanci crampoane care mușcau din straturile de gheață și de zăpadă Întărită, dialogam pe versantul dinspre nord al Annapurnei cu Maurice Herzog și cu Lachenal. Am petrecut ceasuri bune pe creasta aceea de gheață, vîrful Annapurna, adîncit În gînduri, cufundat Într-o stare de satisfacție completă, fără să-mi mai doresc nimic de la nimeni, nemaisimțind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
octombrie! Acea fermecătoare Virginia! Se numea probabil Josiane sau Nicole. Mă Întreb ce s-o fi Întîmplat cu ea. CÎnd patroana de bordel și-a făcut apariția În separeul unde tocmai mă crezusem alpinist - Virginia mă făcea să urc pe versantul nordic al muntelui Cervin, un bun Început pentru cine avea să Înfrunte mai tîrziu cei 6 100 metri ai vîrfului Nevado Alpamayo cu domnișoara Ana Augustina de Queiroz (pentru Himalaya, o voi aștepta pe Delphine) - mi se păruse că o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
ale vântului Din umbre de ploi și de aer Vine ușor, crește și dă În floare Magnolia Miraculoasă și albă. Asemenea chipului mireselor tinere Magnolia e stăpâna de o noapte a ochilor mei Cu trupul ei rotund de bizar alizeu. Versantul alb La o lecție de uitare Am păstrat un singur blestem: Poezia Umbră mea curge că ploaia Pe umerii vântului, La marginea lumii trece Înfricoșata mașină a tăcerii Cerul sălbatic și larg cât Însumi În ochi. Blestemul de duminică Duminică
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
o feminitate ce izbucnește când te aștepți mai puțin („Cravase nervoase”, „Deslușire”, „Goana după păcat” și, mai presus de toate, „Desfrâul sacru”, un fel de „Cantare a cântărilor”, despre munți care „iubesc rotunjimile gemene”, despre „jocul de-a cercul/ Pe versanții funambuli” etc.). Alină Tăcu nu se rușinează nici de tentația jocului (a se vedea „Aliteratură”, deși poate ar fi fost mai bine spus „Alinateratura” unde fiecare vers este alcătuit din cuvinte ce Încep cu aceeași litera), deși e mai mereu
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
cedata nouă de regimul comunist Împotriva căruia am luptat pe față, am fost aruncați În stradă de fariseii statului de drept pentru care am luptat cu sacrificii. - Cum s-a ajuns aici? - Observând foaia de parcurs a „Operațiunii VENUS” pe versanții tranziției din anul 1993 Încoace, lucrurile se prezintă astfel: 1 - Sub nr. 601/22.012/1993, Prefectura jud. Iași avizează favorabil și trimite Primăriei memoriul subsemnatului - 14.012/93, prin care solicităm autorităților acordul de Înființare a unui Memorial consacrat
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
platou neted numit “Platforma structurală Broscăria-Laiu” este un “ciudat crâmpei de câmpie înaltă”. În apropiere, la vest și sudvest de Hârlău, tot ca o câmpie de o perfectă netezime, se desfășoară “Platforma structurală Sângeap”, aflată la 400 metri altitudine absolută. Versanții (mai ales cuestele) cu pante care depășesc 5° sunt afectați de alunecări, eroziune torențială și spălări areolare intense. Trecerea spre Câmpia Moldovei pe aliniamentul Târgu Frumos-Cotnari-Hârlău se face prin abrupturi. Șaua Ruginoasa-Strunga (Poarta Târgu-Frumos, după V. Tufescu) se desfășoară între
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
Iași prin Câmpia Jijiei Inferioare. Relieful acestei câmpii este dezvoltat pe argile și marne basarabiene și are înălțimi medii de 100-150 metri, și numai în puține situații depășește 200 metri. În cadrul reliefului se evidențiază văile subsecvente, cuestele și procesele de versant. La fel de bine reprezentate în morfologia regiunii sunt luncile largi și terasele cu înălțimi până la 160-170 metri. Relieful în care se încadrează Municipiul Iași cuprinde o serie de coline domoale, înșirate pe stânga Văii Bahluiului, și dealuri și platouri mai impunătoare
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
1-5 kilometri), lipsite de șesuri sau cu șesuri foarte înguste (50-150 metri). Înclinarea terenului pe care s-a format și dezvoltat orașul variază mult, find slabă (1°-3°) în unele zone periferice ale podurilor de terasă, mijlocie (3°-10°) pe versanții cu dinamică accentuat moderată (exemplu - fruntea terasei de 20-25 metri a Bahluiului) și puternică (15°20°) pe versanții cu dinamică activă (exemplu - vesantul stâng al pârâului Podgoria Copou, sectoare de pe versanții Ciricului), (Al. Ungureanu - Geografia Municipiului IașiUniversitatea Al. I. Cuza
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
format și dezvoltat orașul variază mult, find slabă (1°-3°) în unele zone periferice ale podurilor de terasă, mijlocie (3°-10°) pe versanții cu dinamică accentuat moderată (exemplu - fruntea terasei de 20-25 metri a Bahluiului) și puternică (15°20°) pe versanții cu dinamică activă (exemplu - vesantul stâng al pârâului Podgoria Copou, sectoare de pe versanții Ciricului), (Al. Ungureanu - Geografia Municipiului IașiUniversitatea Al. I. Cuza - Iași, 1987). Dezvoltarea socio-economică a orașului a determinat apariția unui relief antropic, ca urmare a unor lucrări de
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
periferice ale podurilor de terasă, mijlocie (3°-10°) pe versanții cu dinamică accentuat moderată (exemplu - fruntea terasei de 20-25 metri a Bahluiului) și puternică (15°20°) pe versanții cu dinamică activă (exemplu - vesantul stâng al pârâului Podgoria Copou, sectoare de pe versanții Ciricului), (Al. Ungureanu - Geografia Municipiului IașiUniversitatea Al. I. Cuza - Iași, 1987). Dezvoltarea socio-economică a orașului a determinat apariția unui relief antropic, ca urmare a unor lucrări de canalizare a albiei minore a Bahluiului, de modernizare a rețelei feroviare și a
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
a Bahluiului, de modernizare a rețelei feroviare și a arterelor stradale, de instalare a rețelei de alimentare cu apă, precum și de construcție a locuințelor și a unor unități economice. În același timp, prin lucrări specifice, omul a contribuit la echilibrarea versanților și la păstrarea calității solului (de exemplu, stabilizarea alunecărilor de teren din zona Țicău - Sărărie prin îndiguiri, plantații de salcâm, pin etc.). Relieful teritoriului în care se încadrează orașul Târgu Frumos prezintă diferențe din punct de vedere al genezei, altitudinii
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
nord de valea Bahluiețului se desfășoară interfluvii largi, separate de văi cu direcție nord-vest - sudest, iar la sud de această vale relieful prezintă o fragmentare mai accentuată, suprafețele plane lipsesc și interfluviile sunt reduse la culmi înguste de 50-100 metri. Versanții sunt mai puternic afectați de alunecări de teren, iar eroziunea intensă a făcut ca marnele și argilele să apară la zi. Dealurile din acest sector au o înălțime medie de 140-160 metri, mai mari fiind Dealul Gănești (198 metri), Dealul
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
198 metri), Dealul Podiș (200 metri) și Dealul Rediu (194 metri). Situată tot în Câmpia Jijiei Inferioare, comuna Focuri are un relief sub forma unor interfluvii ce nu depășesc 200 metri, fragmentate de văi secundare cu orientare generală spre sud-vest. Versanții sunt în cea mai mare parte afectați de degradări (eroziune, alunecări). Teritoriul comunei Lespezi face parte din subunitatea geomorfologică Podișul Sucevei, în sudestul acestuia, care este parte integrantă a unității geografice Podișul Moldovei. Acest teritoriu acoperă patea sudică a Dealului
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
În lucrarea Dealul Mare - Hârlău (1937), Victor Tufescu afirmă că satul Lespezi este așezat pe terasa de 20 metri altitudine relativă. Valea Siretului, care se desfășoară în cadrul comunei pe direcția generală N-NV—S-SE, se caracterizează prin asimetrie, cu versanți, pe stânga abrupți și înalți, însoțiți de fragmente de terase, iar cei de pe dreapta, domoli, cu o largă desfășurare a teraselor (I. Șandru și colab., 1972). 4. Clima Factorul climatic, prin caracteristicile sale, are o influență deosebită asupra repartiției și
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]