5,858 matches
-
fotóalbum, fotóriporter, fotómúzeum etc.). Totuși, puțini sunt cercetătorii care includ, indiferent sub ce denumire, fenomenul condensării lexico-semantice printre procedeele de formare a cuvintelor. Unii amintesc printre aceste procedee numai derivarea și compunerea 85. Cei mai mulți enumeră ca metode de îmbogățire a vocabularului prin mijloace interne derivarea, compunerea și conversiunea (numită și schimbare a valorii sau categoriei [lexico-]gramaticale ori derivare improprie)86, la care alții adaugă, ca procedee secundare, trunchierea, numită și scurtare sau fragmentare (ilustrată adesea, fără distincție, și prin exemple
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
formate în alte limbi sunt împrumutate uneori într-o formă condensată. În ce măsură poate fi considerată condensarea un procedeu de formare a cuvintelor în cazul împrumuturilor din alte limbi? Având în vedere că formarea cuvintelor este "un mijloc de îmbogățire a vocabularului care folosește resursele proprii ale limbii respective, pornind de la cuvinte existente în limbă" (FCLR I, p. V), ea se opune căii externe de acumulare a noi cuvinte (v. Șerban Evseev, p. 267). Constatăm însă că realitatea contrazice uneori această dihotomie
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
syntagmatique, în "Méta", Montréal, vol. 42 (1997), nr. 1, pp. 193-206. Coteanu, SE = Ion Coteanu, Structura și evoluția limbii române (de la origini până la 1860), [București], Editura Academiei R.S.R., 1981. Coteanu Bidu-Vrănceanu = I. Coteanu, A. Bidu-Vrănceanu, Limba română contemporană, vol. II, Vocabularul, București, Editura Didactică și Pedagogică, [1975]. Coteanu Forăscu Bidu-Vrănceanu = Ion Coteanu, Narcisa Forăscu, Angela Bidu-Vrănceanu, Limba română contemporană. Vocabularul, ed. revizuită și adăugită, București, Editura Didactică și Pedagogică, 1985. DA = Dicționarul limbii române. Tomul I-II (A lojniță). București, Socec
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
române (de la origini până la 1860), [București], Editura Academiei R.S.R., 1981. Coteanu Bidu-Vrănceanu = I. Coteanu, A. Bidu-Vrănceanu, Limba română contemporană, vol. II, Vocabularul, București, Editura Didactică și Pedagogică, [1975]. Coteanu Forăscu Bidu-Vrănceanu = Ion Coteanu, Narcisa Forăscu, Angela Bidu-Vrănceanu, Limba română contemporană. Vocabularul, ed. revizuită și adăugită, București, Editura Didactică și Pedagogică, 1985. DA = Dicționarul limbii române. Tomul I-II (A lojniță). București, Socec, apoi Universul, 1913-1948. DAF = Le Dictionnaire de l'Académie Française, ediția a 9-a, publicată începând din 1992 pe
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
3-23. Suciu, ÎTC = Emil Suciu, Împrumuturi din turcă prin condensare lexico-semantică, în SCL, XXXIV (1983), 4, pp. 336-340. ȘDU = Lazăr Șăineanu, Dicționar universal al limbei române, a opta edițiune, [Craiova], Editura Scrisul Românesc, [1930]. Șerban Evseev = Vasile Șerban, Ivan Evseev, Vocabularul românesc contemporan. Schiță de sistem, [Timișoara], Editura Facla, 1978. TLG = Tratat de lingvistică generală (red. resp.: Al. Graur, S. Stati, Lucia Wald), București, Editura Academiei R.S.R., 1972. Tropes = articolul Tropes et figures de rhétorique, pe www.hku.hk/french/dcmScreen
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
fapt timiditatea tânărului, în încercarea sa de integrare socială, de comunicare cu sine și cu cei din jurul său. Noile informații se bazează pe bagajul de cunoștințe dobândit anterior, tânărul are concepții personale despre ceea ce îl înconjoară, elaborează idei. Se îmbunătățește vocabularul, nu numai cantitativ, ci și calitativ (fiecare obiect de studiu solicitând o anumită exprimare - terminologie, pe care elevul trebuie să și-o însușiască pentru a înțelege limbajul universal) - metoda verbală (expunerea, explicația). Este perioada în care cercurile școlare pot completa
Educaţie olimpică by Gynetta VANVU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101019_a_102311]
-
idealului cultural european, este, dacă vreți, un fel de dramaturg universal al epocii globalizării. Este al Bucovinei, așa cum este al României și Franței, al Japoniei și Australiei. - Cum priviți invazia de cuvinte de limbă engleză în literatura română și în vocabularul curent al românilor ? - Ca lingvist de orientare funcționalistă, îmi place să observ limbile în dinamica evoluției lor. Viața limbilor este asemenea vieții vorbitorilor lor. Istoria limbilor se confundă cu istoria comunităților care le vorbesc. Cu cât o limbă este mai
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
este puternic influențat de deficiența senzorială existentă. Astfel, în planul vorbirii, modul de exprimare nearmonios, intonația stridentă sau monotonă, ritmul și calitatea articulării perturbă inteligibilitatea vorbirii. În cazul persoanelor hipoacuzice, care au posibilitatea de a percepe unele sunete și cuvinte, vocabularul se dezvoltă mai repede în raport cu cel al indivizilor cu deficiență auditivă profundă, aceștia ajungând să folosească tot mai corect exprimarea prin cuvinte și propoziții, să înțeleagă mesajele verbale recepționate și să se facă înțeleși de către interlocutori. Așa cum am arătat mai
Sugestii de ordin metodic ?n educa?ia elevului cu deficien?? de auz by Hamza Cecilia,Gherman Gabriela () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84370_a_85695]
-
astfel, adesea însoțită, precedată sau urmată de comunicarea nonverbală ca sprijin în transmiterea cât mai clară a mesajelor sau ca suport în dezvoltarea limbajului verbal. De exemplu, în etapa de însușire a pronunției corecte a unui cuvânt nou introdus în vocabular, asocierea cu semnul, imaginea sau obiectul/acțiunea ajută foarte mult în înțelegearea sensului etichetei verbale (cuvântului), iar sistemul dactil în analiza fonematică și însușirea pronunției corecte. Este important de menționat însă, că profesorii care adoptă acest mod de instruire în
Sugestii de ordin metodic ?n educa?ia elevului cu deficien?? de auz by Hamza Cecilia,Gherman Gabriela () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84370_a_85695]
-
pe care vreau să-l transmit, iar acesta devine greu de recepționat. • Nu vorbesc în timp ce scriu pe tablă. Transmiterea mesajelor prin comunicarea scrisă poate fi foarte utilă în clarificarea noțiunilor ce urmează a fi însușite de către elev, dacă utilizez un vocabular selectat în funcție de vocabularul activ al elevilor, dacă formulez propoziții scurte și mai puțin fraze lungi și complicate, dacă utilizez structurile gramaticale în funcție de potențialul de înțelegere al elevului. În procesul de predare-învățare, oricare ar fi materia pe care o predau
Sugestii de ordin metodic ?n educa?ia elevului cu deficien?? de auz by Hamza Cecilia,Gherman Gabriela () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84370_a_85695]
-
-l transmit, iar acesta devine greu de recepționat. • Nu vorbesc în timp ce scriu pe tablă. Transmiterea mesajelor prin comunicarea scrisă poate fi foarte utilă în clarificarea noțiunilor ce urmează a fi însușite de către elev, dacă utilizez un vocabular selectat în funcție de vocabularul activ al elevilor, dacă formulez propoziții scurte și mai puțin fraze lungi și complicate, dacă utilizez structurile gramaticale în funcție de potențialul de înțelegere al elevului. În procesul de predare-învățare, oricare ar fi materia pe care o predau, utilizarea mijloacelor vizuale este
Sugestii de ordin metodic ?n educa?ia elevului cu deficien?? de auz by Hamza Cecilia,Gherman Gabriela () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84370_a_85695]
-
ar fi materia pe care o predau, utilizarea mijloacelor vizuale este foarte utilă, deoarece canalul vizual este canalul dominant prin care elevul cu deficiențe de auz primește informații. Oricare ar fi disciplina pe care o predau, mă interesează și dezvoltarea vocabularului, iar atunci când introduc un cuvânt nou îl utilizez în contexte cât mai diferite pentru a asigura consolidarea. Obținerea feedback-ului de la elevii cu deficiențe de auz la fiecare ocazie este un indicator al nivelului de înțelegere a elevului. Pentru a
Sugestii de ordin metodic ?n educa?ia elevului cu deficien?? de auz by Hamza Cecilia,Gherman Gabriela () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84370_a_85695]
-
însoțite de suport vizual: imagini, grafice, desene, etc. • Atât în cazul materialelor oferite pentru a fi citite cât și în cazul în care solicit elevului să realizeze o sarcină în scris, segmentez frazele lungi în propoziții scurte, selectez cuvintele în funcție de vocabularul elevului, clarific conceptele dificile sau nou întâlnite de către elevi. În cazul unui termen nou, se repetă termenul de mai multe ori în contexte variate. Utilizez conjuncții simple (cu, dar, că, pentru, și, etc.) și evit expresii mai dificile (cu toate
Sugestii de ordin metodic ?n educa?ia elevului cu deficien?? de auz by Hamza Cecilia,Gherman Gabriela () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84370_a_85695]
-
ele nu pot fi total evitate în procesul intructiv-educativ al elevilor cu deficiențe de auz. Atunci când sunt utilizate, trebuie să se țină seama de o serie de cerințe cum ar fi: recurgerea la diferite procedee și materiale intuitive, utilizarea unui vocabular adaptat capacității de comprehensiune a elevilor, însoțirea comunicării verbale cu alte forme de comunicare nonverbală, etc. De asemenea, trebuie să se țină seama de condițiile unei bune labiolecturi (luminozitate, distanță, etc). Este recomandabil ca metodele expozitive să fie utilizate mai
Sugestii de ordin metodic ?n educa?ia elevului cu deficien?? de auz by Hamza Cecilia,Gherman Gabriela () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84370_a_85695]
-
de dezvoltare a limbajului verbal: coarticulează corect două foneme; coarticulează incorect trei foneme; coarticulația consonantică este deficitară; pronunță corect cuvinte monosilabice; pronunță corect cuvinte bisilabice; nu folosește forma de plural a substantivelor; comunicarea spontană se realizează cu dificultate, utilizează un vocabular redus, deseori folosește doar câte un cuvânt pentru a ilustra o situație, pentru a exprima o dorință; nu poate susține o conversație pe o temă cunoscută cu persoane familiare un nivel acceptabil. Evaluarea abilităților de comunicare la începutul programului- inteligibilitatea
Parteneriatul ?coal?-familie ?n recuperarea ?i educarea copilului deficient de auz by Dorina Chira,Alina Boca () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84356_a_85681]
-
paronime unde întâmpina dificultăți la începutul programului, dar la cuvintele cu structură mai complexă întâmpină dificultăți. De aceea am ales la început cuvinte care îi erau familiare, introducând treptat câte un cuvînt nou. Prin această metodă am urmărit și dezvoltarea vocabularului copilului care era deficitar. Dificultățile de identificare la nivelul cuvintelor monosilabice s-au redus considerabil pe parcursul programului. Poate identifica propoziții simple cu lungime diferită, precum și cu aceeași lungime și strucură sintactică, dar cu cuvinte simple, întrucât vocabularul este încă redus
Parteneriatul ?coal?-familie ?n recuperarea ?i educarea copilului deficient de auz by Dorina Chira,Alina Boca () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84356_a_85681]
-
urmărit și dezvoltarea vocabularului copilului care era deficitar. Dificultățile de identificare la nivelul cuvintelor monosilabice s-au redus considerabil pe parcursul programului. Poate identifica propoziții simple cu lungime diferită, precum și cu aceeași lungime și strucură sintactică, dar cu cuvinte simple, întrucât vocabularul este încă redus. În etapa a 4- a a intervenției s-a urmărit recunoașterea stimulilor sonori verbali. Recunoaște fraze scurte cu indiciu direct și indirect, frazele mai lungi, formate din 4-5 cuvinte sunt reproduse cu dificultate. La aplicarea metodei în
Parteneriatul ?coal?-familie ?n recuperarea ?i educarea copilului deficient de auz by Dorina Chira,Alina Boca () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84356_a_85681]
-
direct și indirect, frazele mai lungi, formate din 4-5 cuvinte sunt reproduse cu dificultate. La aplicarea metodei în sens învers (copilul pronunță cuvinte, propoziții, iar profesorul le reproduce) am constatat o dezvoltare a limbajului expresiv al copilului, atât în ceea ce privește volumul vocabularului activ, cât și a expimării, începând să utilizeze propoziții în exprimarea curentă. Topica nu este întotdeauna corectă și nu utilizează pronumele personal. Chiar și atunci când se referă la persoana lui utilizează numele. („Cristi face bine”. „Cristi merge cu mașina roșie
Parteneriatul ?coal?-familie ?n recuperarea ?i educarea copilului deficient de auz by Dorina Chira,Alina Boca () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84356_a_85681]
-
adă” (dă-mi, adu-mi). Propozițiile sunt formate dintr-o combinație de cuvinte și onomatopee („Miau papă lapte. Hamham papă os”.) întrucât am urmărit dezvoltarea capacității de a înțelege vorbirea în propoziții și stimularea vorbirii în propoziții, astfel că, chiar dacă vocabularul copilului este dezvoltat la un nivel destul de redus (mai puțin de 100 de cuvinte) exprimarea în propoziții este prezentă. Ultima etapă a programului a constat în utilizarea „Speech tracking-ului” cu cuvinele bisilabice, trisilabice, monosilabice și propoziții. Am remarcat o îmbunătățire
Parteneriatul ?coal?-familie ?n recuperarea ?i educarea copilului deficient de auz by Dorina Chira,Alina Boca () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84356_a_85681]
-
denumiri pentru obiecte pe care nu le cunoaște. În ceea ce privește interacțiunile, copilul poate participa la jocuri și activități, contribuie vocal la acestea, este atent la schimburi de replici între două persoane familiare. Se remarcă dezvoltarea laturii receptive și expresive a limbajului,vocabularul activ al copilului conține aproximativ 80 de cuvinte,la nivel receptiv limbajul fiind mai dezvoltat, copilul poate înțelege și răspunde la întrebări simple formate din două elemente, răspunde adecvat la propoziții care conțin adjective, utilizează în comunicare adjectivele, utilizează propoziții
Parteneriatul ?coal?-familie ?n recuperarea ?i educarea copilului deficient de auz by Dorina Chira,Alina Boca () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84356_a_85681]
-
în jurul valorii de 35 dB (pe parcursul experimentului s-au realizat 4 reglaje la aparatul de implant, ceea ce a influențat demersul terapeutic), perceperea și înțelegerea limbajului fiind posibile. La nivelul dezvoltării limbajului și a abilităților de comunicare se remarcă creșterea volumului vocabularului, emiterea corectă a majorității fonemelor, utilizarea propozițiilor în vorbirea curentă, dezvoltarea abilității de interacțiune verbală. Se recomandă continuarea activităților de antrenament auditiv verbal: exerciții de discriminare, identificare și recunoaștere a stimulilor verbali, exerciții pentru dezvoltarea înțelegerii auditive, și a celor
Parteneriatul ?coal?-familie ?n recuperarea ?i educarea copilului deficient de auz by Dorina Chira,Alina Boca () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84356_a_85681]
-
continuarea activităților de antrenament auditiv verbal: exerciții de discriminare, identificare și recunoaștere a stimulilor verbali, exerciții pentru dezvoltarea înțelegerii auditive, și a celor de formare a competențelor de comunicare verbală: exersarea pronunției fonemelor în diverse structuri verbale, coarticularea consonantică, dezvoltarea vocabularului, însușirea părților gramaticale și a structurii morfosintactice a frazei.
Parteneriatul ?coal?-familie ?n recuperarea ?i educarea copilului deficient de auz by Dorina Chira,Alina Boca () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84356_a_85681]
-
a fost fabricat pentru prima oară de chinezi, cu peste 3.000 de ani În urmă. Locul pe care se Întindeau straturile de "argilă alba" purta denumirea de Gao-lin ("colinele Înalte"). De aici, termenul de "caolin", care a intrat În vocabularul științific internațional pentru denumirea argilei de porțelan. Amestecând caolinul cu un mineral, olarii chinezi au obținut porțelanul, menit să Înlocuiască pietrele de jad folosite În vremurile mai vechi. * Rigla de calcul este invenția matematicianului Ioan T. Pușcariu În 1877, fiind
Caleidoscop by Liliana Novac () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93361]
-
de la Gulaguri și Holocaust. „Teratologizarea istoriei” mai cu seamă în secolul XX, observă Alain Brossat, introduce însă și un alt element: teatralitatea, terfelirea ritualizată și ritualică prin cuvinte. De remarcat - și destui analiști ai fenomenului au observat acest fapt - că vocabularul agresiv și grotesc variază în funcție de țări și arii geografice, în funcție de cultură (politică), istorie și multe alte componente. Există diferite strategii și tactici lingvistice violente, omul modern (și mai cu seamă omul politic) manifestând o „tensiune dramaturgică” în discursul puterii (Christian
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
sevă. În legătură cu aceasta, este folosit în vechea fiziologie a umorilor corpului, ce determină temperamentul. Cunoscutele patru vechi temperamente corespundeau, fiecare în parte, predominantei unei seve. Din fiziologie, cuvîntul a trecut în psihologie, pentru a denumi o anumită stare sufletească și vocabularul psihologic uzual prezintă, la rîndul lui, un șir de tranziții mărturii ale unor schimbări în viața psihică a epocii moderne, ori măcar ale unei conceperi mai clare a fenomenelor vieții sentimentale. Firește, nu numele ne interesează. Prea adeseori, psihologii încă
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]