4,976 matches
-
a rămas Folticenilor, după pierderea Capitalei. Am o rugăminte pentru Suceava. Ar putea tipări, cu plată, o lucrare a mea Istoria lectoratului românesc la Univ. din München (În vreo 1.000-2.000 exemplare)? Vă rog să Vă interesați. Ar fi vreo 2 coale de tipar, dar și cu câteva texte germane (Dacă n-au culegători de limbă germană, redau numai traducerile În românește). Mă bucură activitatea d-lui Moscaliuc - și Monografia A. Stino, ca și Galeria Ion Irimescu. Poate, la vară
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Între altele mi-au vorbit și despre mirarea matale, că eu l-am rugat pe Havriș să se intereseze de „Monografia Dragoslav” la Iași . Iată cum a fost: Într-o zi primesc o voluminoasă scrisoare recomandată de la el, care conținea vreo 3 scrisori de la tov. Miu Dobrescu pe un ton Întradevăr prietenesc, mulțumindu-i pentru unele sugestii În legătură cu viața culturală din Flt., așteptând de la el și altele pe acest tărâm . Cum știu că tov. Miu Dobrescu e intelectual de marcă, prim
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
suprapuse pe ipostaza călătorului într-un spațiu de vis. Fericire în stare pură. Identitate despovărată de ghiulelele memoriei. 6 iunie, marți VITALIE CIOBANU: Notez la repezeală impresii, în autobuzul care ne duce la Cascais, o localitate de vacanță, situată la vreo 60 km vest de Lisabona. Pornim îmbarcați în trei autocare, din fața hotelului. Discut cu Sevgi Oktay, attendentul românilor și francezilor. O tânără turcoaică, foarte grijulie față de colegii noștri. Este născută în Germania, dar locuiește la Paris. Nu reprezintă singura ciudățenie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
începe a șerpui printre dealuri împădurite. La ieșirea din oraș, trecem pe sub arcurile unui imens viaduct, pe care VASILE GÂRNEȚ îl poate vedea și din camera sa de la etajul 19 al hotelului unde stăm. Cred că are o lungime de vreo 5 km cel puțin. Nu e din epoca romanilor, datează doar de trei secole, dar e magnific. Îți dă senzația de prezență a istoriei, domină de departe împrejurimile. Sub el - o împletitură de șosele rapide. Arcul central al viaductului, ne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
centrală - verde; zona de est - vișiniu. Un adevărat oraș situat în cartierul nou, Kronsberg - la o distanță protectoare de cartierele periferice -, în sud-estul Hanovrei. Cu acest prilej, s-a construit și o stație de tren specială pentru Expo 2000, la vreo 20 km de oraș, pentru a mai rări fluxul de oameni care sosesc la Hanovra. O stație nu prea circulată, mai ales în orele serii și ale nopții, când acostase trenul nostru - același loc de unde, ieri după-masă, fuseserăm duși cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
kalinka” și de tropăitul dansatorilor. Scriitorii occidentali sunt foarte bucuroși. Turcoaica Sezer Duru coboară și dansează cazacioc, strigă „bravo” și „spasibo”, bea vodcă. O urmează și nemțoaicele, care sunt luate la dans de tinerii ruși în costume populare. „Petrecerea” ține vreo 15 minute, mai mult decât era programat. Apoi urcă în tren câteva grupuri de studenți, care ne fac cunoscut programul de la Kaliningrad. În compartimentul nostru se instalează rusoaica pe care am întâlnit-o la Malbork. E la fel de entuziastă și curioasă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Hotărât lucru, îi spun lui Andrei, acesta nu este relief rusesc. Seamănă mai curând cu podișul Moldovei (o asociație pe care nu vreau să o „citesc” și în alt sens!). În sala de festivități a Bibliotecii Municipale, ne așteaptă solemn vreo 40 de persoane, majoritatea femei. Curiozitate maximă: prezența unor scriitori străini pentru comunitatea culturală din Cerneahovsk e un eveniment cu totul ieșit din comun (și când te gândești că oamenii ăștia se află atât de aproape de Occident. Dar ce folos
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
un prieten al său, moldovean și el. Facem o poză comună - toți basarabenii, inclusiv Maria. Tofan e originar din Fălești. A fost angajat al Portului din Riga, s-a căsătorit cu o letonă și a rămas aici. În Riga locuiesc vreo 5.000 de basarabeni. Unii dintre ei, foarte bogați. Nu le pasă de Asociație. Regretă doar că vor călători tot mai greu spre Basarabia și România din cauza vizelor pe care vor trebui să le obțină contra plată. Victor - amicul lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
de ora 22.00, dar pare amurgit doar, un aer lăptos învăluie clădirile înșirate pe chei. Vaporașe pe râul Fontanka, lume, la bord, care petrece, și noi discutăm despre destinul literaturii ruse, despre prozatoarea Tatiana Tolstaia, despre asociațiile de scriitori - vreo 25 în întreaga Rusie: cu Uniunea Scriitorilor Ortodocși și cu Uniunea Scriitorilor Sovietici... Pornografia și literatura de „capă și spadă” (gen Abdullayev) sufocă piața de carte, ca și în România. Au apărut mulți scriitori tineri foarte talentați, dar o duc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Moscova în acest an 2000, declarat Anul Eminescu. Atmosfera devine tot mai prietenească și mai degajată. Citesc din poeziile mele. Iată, încă o lectură neprogramată în Trenul Literaturii... VITALIE CIOBANU: Întâlnirea cu cei de la Societatea de Cultură „Moldova” din Moscova (vreo 14 persoane) - oameni de tot soiul și de preocupări diverse, între care și un artist plastic - mi-a dat sentimente amestecate. Bunăvoința gazdelor noastre și dorința lor de comunicare erau în afara oricăror dubii. În special Stan Terzie - un personaj în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
reciproc, să refacem terenul pierdut by e-mail... VITALIE CIOBANU: La 16.30 începe un concert în Piața Castelului - sediul vechii primării. E miez de vară, și la Varșovia au loc o mulțime de manifestări culturale. Un lanț lung de motocicliști - vreo treizeci de inși - își face apariția pufăind din tuburile de eșapament nichelate. Parchează în spatele coloanei lui Sigismund, așezându-se într-un semicerc de bidivii de oțel: motociclete Harley Davidson, colorate, ornamentate, una mai arătoasă decât alta. Socializează în trib, poartă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
în Europa, dar și în țară, în ochii generațiilor mai tinere, criminalul major este Ceaușescu, și nu Dej. Or, sub Ceaușescu nu mai existau pușcării politice; după revista Spiegel, la sfârșitul anilor ’70, Tito, văzut ca un comunist liberal, avea vreo 2.000 de deținuți politici, iar Ceaușescu 700-800. Idiosincrazia față de Ceaușescu a luat proporții atât de catastrofale încât aproape nimeni - cu excepția câtorva care sunt taxați drept foști oportuniști! - nu mai are calmul analitic de a deosebi părțile pozitive ale conducerii
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
arte ingrate și originale, nevindecat și neînțelepțit de vârstă, părăsirea de prieteni, vitregia străinătății sau singurătatea care te-a urmat fidelă și tenace ca o a doua umbră, cea vie, și noaptea?!... 6 Iarna lui ’65-’66 am petrecut-o, vreo patru luni, la castelul Pelișor, fericit și ușor îmbătat de succesul Franciscăi, împreună cu Nina Cassian și Geo Dumitrescu, cu care făceam partide amuzante de biliard și apoi urcam la Riegler, un restaurant-cabană în afara „patrimoniului fost-regal”, unde petreceam în prelungite libațiuni
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
și nici în afara „lagărului comunist”, nu-l credea atât de aproape de prăbușire. (Fapt tipic și într-un fel scandalos, care arată cât de convinse erau marile puteri occidentale de rezistența istorică a comunismului, este episodul aproape grotesc întâmplat în cele vreo trei zile în care generalul Ianaev și complicii săi l-au luat ostatic pe Gorbaciov și au anunțat dictatura militară; ei, bine, Franța, dacă mi-aduc bine aminte, s-a grăbit să-i recunoască pe putchiștii de trei zile, într-
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
unor comentatori din străinătate, chiar și multor români, li se pare absurdă, dacă nu un semn „de întârziere civică a poporului român!” - este perfect explicabilă din acest punct de vedere, al acestei „realități” a „răscolirii straturilor populației”, care a subîntins, vreo două decenii, societatea noastră și ale cărei urme, uneori violente, ca niște cicatrice purulente și sângerânde, se fac simțite la un deceniu după căderea ceaușismului. Mineriadele sunt doar exemplul flagrant și grosolan al acestei „psihologii de mase”; aproape în toate
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
E trist. Și prin aceasta suntem dezavantajați mai mult decât alții mai mult ca grecii melkiți, care-s mai numeroși ca noi și mai bine dotați. Înainte, oficiam aproape două sute cincizeci de căsătorii pe an în dioceză. Anul acesta, numai vreo cincizeci. Și asta spune tot. Iar la noi, când te căsătorești, intri într-o familie, într-un sat, într-o religie. Vai de fata creștină care se logodește cu un musulman: copiii ei vor fi musulmani, prin forța lucrurilor, așa
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
zic eu". De acord, eu unul am și început. Ei bine, poftim o palmă ca recompensă, și niciun fel de mâncare. Încasez lovitura. Procurorul continuă: Campioni ai dreptului internațional, dumneavoastră nu jurați decât pe legalitate. Israelul a făcut obiectul a vreo sută de rezoluții și recomandări ale Națiunilor Unite, și niciuna nu-i reproșează nimic. Pe noi ne somați să recunoaștem statul Israel, dar el a recunoscut vreodată un stat palestinian? Regula reciprocității nu funcționează decât într-un singur sens. Israelul
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
clanurile, mai apoi Bisericile și națiunile, iar acum cluburile sportive, întreprinderile și mica familie. Tot ceea ce permite să închizi căile de acces înspre exterior și să te rostogolești mai departe ghem, noi considerăm ca fiind bun și potrivit. Iar dacă vreo astfel de bulă crapă sau se dezumflă, alte asemenea formațiuni apar în locu-i, cu caracter laic sau chiar anticlerical: națiuni, loje, partide, asociații, confrerii, bande, rețele, cluburi amicale și bisericuțe. Ele constituie pungile noastre cu lichid amniotic de schimb. După
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
somnul pesemne i-a făcut atâta bine încât când am ajuns la Hârlău era teafăr și voinic, ba încă a avut atâta putere s-o șteargă la sănătoasa, ca nu cumva să-l prindă doctorul să-i îndese pe gât vreo amărală. Drumul, cum am trecut de sărăcăciosul sat al Sirițelului se îngusta, era bun numai de picior, prin niște hârtoape uriașe. Ni se lasă ordin de la capul coloanei s-o apucăm prin altă parte, pe un drum care merge cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
care a plecat de un an și jumătate la Brașov și nu s-a mai întors. Bandiți care oftează când povestesc atacurile și omorurile pe care le fac peste Nistru. Calarașauca, mănăstioară într-o poziție minunată la malul Nistrului, cu vreo sută cincizeci de călugărițe. Plângând, la plecarea noastră, vorbesc de pace, pace! Șef al biroului de informații care a debutat prin a ataca diligența de Hotin. Așteptând pe domnu Ministru, fruntașii satului, cu popa, s-au chirchilit și primesc pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
trebuesc combătute cu ultima energie. Ceiace ar dovedi că nu mòdele sunt lipsite de inteligență. DESPRE NIȘTE MARI ARTIȘTI Dar nu e adevărat de loc că toate s-au scoborât și au scăzut. Iată, arta dramatică s-a suit. Sunt vreo câteva gazete, care se ocupă în special de teatru, în care citesc foarte des dări de samă despre spectacole și aprecieri despre artiști. Nici nu vă faceți ideie ce mulți artiști mari avem noi după războiu! Mari artiști și mari
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
distrugerile pe care germanii le-au operat sistematic la Varșovia au făcut ca astăzi să nu mai existe în capitala Poloniei decât 2% din clădiri. Deci Varșovia e rasă de pe fața pământului. Deasemenea, tot sistematic și organizat, Germanii au ucis vreo 9-10 milioane de civili, urmărind distrugerea Polonilor. * Ultimul atac asupra Berlinului a fost dat cu 15000 piese de artilerie, 5000 avioane și 4000 tancuri. Berlinul nu mai există. * La recepția Academiei (8-10 d.a.) m-am întâlnit cu d. A.I. Vâșinschi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și dansatoarea care a vorbit la Arlus, frumoasă și bună vorbitoare. 22 Iunie Vizităm cătră amiază institutul lui N.V. Țâțân, după ce trecem prin frumoase parcuri din împrejurimea Moscovei. Institutul are un teren de experiențe agricole de 500 ha, și specialiști vreo trei sute. Grâul și pânea din hibrizii pirului cu grâu. Grâu de primăvară foarte timpuriu pentru regiunea Moscovei. Grâu nou peren, care va lua locul grâului de azi. N.V. Țâțân lucrează la sporul pânei cea de toate zilele pentru norod. Pretutindeni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
rolul unui țăran cam surd în Roadele Culturii de L.N. Tolstoi. Duminică 6. Vremea destul de blândă, cu umezeală și ceață; în dimineața asta a început a ninge ușor. Plecăm către amiază la o casă de țară a lui Ehrenburg la vreo sută treizeci de km de Moscova. Am mai văzut în una din sările trecute Lacul lebedelor, balet de Ceaikovski. Într-o după-amiază, vineri, am avut o masă a comitetului la care am luat parte, cu Skobelțin, numai eu, Ehrenburg și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
pentru a-l urmări pe Ștefan. Slujitorul lui Vlad Țepeș informa că „au venit cam 10.000 de tătari în sprijinul” sultanului. Dar „le-au ieșit înainte trupele voievodului aproape de Cetatea Albă și i-au risipit și au fost eliberați vreo cinci mii de inși dintre supușii săi pe care îi luaseră în prinsoare. Venind o parte din flota maritimă a Turcului ca să facă un pod mai jos de Cetatea Albă au fost respinși de cei din acel loc și de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]