4,648 matches
-
plasa Marginea de Jos a județului Râmnicu Sărat, și era formată din satele Slobozia, Coroteni și Obrejița, cu o populație de 2047 de locuitori. În comună funcționau un schit, trei biserici una la Coroteni, zidită în 1830, una la Obrejița zidită în 1846 și una la Slobozia, zidită în 1808 și trei școli mixte. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în plasa Plăginești a aceluiași județ, cu o populație de 2324 de locuitori în satele Cornetu, Coroteni, Liești, Obrejița, Slobozia și
Comuna Slobozia Bradului, Vrancea () [Corola-website/Science/301900_a_303229]
-
Sărat, și era formată din satele Slobozia, Coroteni și Obrejița, cu o populație de 2047 de locuitori. În comună funcționau un schit, trei biserici una la Coroteni, zidită în 1830, una la Obrejița zidită în 1846 și una la Slobozia, zidită în 1808 și trei școli mixte. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în plasa Plăginești a aceluiași județ, cu o populație de 2324 de locuitori în satele Cornetu, Coroteni, Liești, Obrejița, Slobozia și Valea Beciului. În 2931, satul Obrejița s-
Comuna Slobozia Bradului, Vrancea () [Corola-website/Science/301900_a_303229]
-
de Jos și la Vulturu de Sus) și o școală mixtă. Pe teritoriul actual al comunei, mai funcționa la acea vreme, în plasa Marginea de Jos a județului Râmnicu Sărat, și comuna Hângulești. Comuna avea 966 de locuitori, o biserică zidită în 1836 de un anume Ioniță Mărculescu din Focșanii Muntenești, și o școală de băieți cu 45 de elevi. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna Vulturu în aceeași plasă și comuna Hângulești în plasa Măicănești a județului Râmnicu Sărat. Comuna
Comuna Vulturu, Vrancea () [Corola-website/Science/301914_a_303243]
-
lista monumentelor istorice din județul Vrancea ca monumente de interes local, ambele clasificate ca monumente de arhitectură. Unul este zidul lui Donie, datând din 1800 și aflat la ieșirea de vest din satul Hângulești; iar celălalt este biserica „Sfântul Nicolae”, zidită în 1819 și aflată în centrul satului Vulturu.
Comuna Vulturu, Vrancea () [Corola-website/Science/301914_a_303243]
-
și o școală mixtă cu 119 elevi. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționau în aceeași plasă și comunele Voetin și Bogza. Comuna Voetin avea în unicul său sat o populație de 850 de locuitori, o biserică zidită de Asanache Robescu la 1808, și o școală. Comuna Bogza avea în satele Bogza, Căiata și Retezați, o populație de 1791 de locuitori. În comuna Bogza existau o moară cu aburi, două biserici (una zidită de locuitori în 1854 și
Comuna Sihlea, Vrancea () [Corola-website/Science/301899_a_303228]
-
850 de locuitori, o biserică zidită de Asanache Robescu la 1808, și o școală. Comuna Bogza avea în satele Bogza, Căiata și Retezați, o populație de 1791 de locuitori. În comuna Bogza existau o moară cu aburi, două biserici (una zidită de locuitori în 1854 și alta zidită de Teodor Gurjan în 1838) și două școli mixte având în total 92 de elevi. Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în aceeași structură, aparținând plășii Plăinești a aceluiași județ. Comuna Bogza avea
Comuna Sihlea, Vrancea () [Corola-website/Science/301899_a_303228]
-
Asanache Robescu la 1808, și o școală. Comuna Bogza avea în satele Bogza, Căiata și Retezați, o populație de 1791 de locuitori. În comuna Bogza existau o moară cu aburi, două biserici (una zidită de locuitori în 1854 și alta zidită de Teodor Gurjan în 1838) și două școli mixte având în total 92 de elevi. Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în aceeași structură, aparținând plășii Plăinești a aceluiași județ. Comuna Bogza avea 1969 de locuitori, comuna Sihlele avea 1900
Comuna Sihlea, Vrancea () [Corola-website/Science/301899_a_303228]
-
sunt situri arheologice așezarea eneolitică de la „Movila Mică” de la Căiata, aparținând culturii Cucuteni; precum și situl de la „Movila Mare” ce cuprinde o așezare fortificată din perioada Halstatt și o așezare medievală datând din secolul al XVI-lea. Biserica „Adormirea Maicii Domnului” (zidită în 1808) de la Voetin este clasificată ca monument de arhitectură. Ansamblul memorial și de arhitectură Sihleanu-Grădișteanu-Ghica din satul Sihlea, datând din secolul al XIX-lea, cuprinde castelul Sihleanu-Grădișteanu-Ghica (1830), biserica „Sfinții Împărați Constantin și Elena” (1860-1866) și bustul poetului Alexandru
Comuna Sihlea, Vrancea () [Corola-website/Science/301899_a_303228]
-
83%). Restul locuitorilor erau: greco-catolici (1 persoană) și adventiști (2 persoane). Terenul pentru clădirea bisericii a fost dăruit de Balan Dumitru și fiul său Toader și de Sofian Ilie. Biserica parohială este așezată în partea de sus a parohiei. Este zidită din piatră și cărămidă, în anul 1868, prin grija preotului Tomovici Grigorie, a învățătorului Brăilean Gheorghe și a primarului Ungureanu Ștefan, pe spezele Fondului Bisericesc și ale poporenilor. S-a sfințit în anul 1877, de către vicarul arhiepiscopal Silvestru Moraru Andrieica
Comuna Bilca, Suceava () [Corola-website/Science/301930_a_303259]
-
Bogdănești și Râșca. Mănăstirea se află la baza unui deal împădurit de pe pitoreasca vale a râului Râșca, afluent al râului Moldova. Mănăstirea Râșca este rezultatul mai multor etape succesive de construcții. Ea își trage originea în Mănăstirea Bogdănești, care fusese zidită în jurul anului 1363 de către voievodul Bogdan I al Moldovei (1359-1365). Distrusă din temelie de către turci și tătari, ea nu a mai putu fi reconstruită, așa că la anul 7020 (1512), voievodul Bogdan al III-lea (cel Orb), fiul Sf. Voievod Ștefan
Comuna Râșca, Suceava () [Corola-website/Science/301991_a_303320]
-
mute întreaga obște de la Bogdănești, cu blagoslovenia mitropolitului Teoctist al II-lea al Moldovei. În anul 1542 (7050), după cum reiese dintr-o traducere târzie a pisaniei, la îndemnul episcopului de Roman, PS Macarie (cronicarul), domnitorul Petru Rareș (1527-1538, 1541-1546) a zidit aici, în stilul obișnuit al epocii, o biserică de dimensiuni modeste cu hramul „Sf. Nicolae”. Biserica a fost împodobită însă, ca pe una din ctitoriile sale, cu picturi în frescă. Mănăstirea este prădată de tătari în 1574. După mai bine
Comuna Râșca, Suceava () [Corola-website/Science/301991_a_303320]
-
recupereze nici vechiul tezaur al odoarelor cu care fusese înzestrată și nici vechea arhitectură a clădirilor mănăstirești care au fost în cea mai mare parte reconstruite. Între anii 1798-1799, egumenul Chiril reface chiliile mănăstirești, apoi în anul 1815 egumenul Sofronie zidește un paraclis lângă egumenia veche, care este stricat apoi de egumenul Grigore Crupenschi. Mănăstirea a fost prădată de către turci în anul 1821, „când numai zidul au rămas”. Pe vremea mitropolitului Veniamin Costachi (1803-1842), stareț fiind arhimandritul Isaia (1821-1842), în anul
Comuna Râșca, Suceava () [Corola-website/Science/301991_a_303320]
-
și inscripția pusă atunci, s-au executat numeroase lucrări de renovare a bisericii. A fost dărâmat zidul despărțitor dintre pronaos și naos, ferestrele au fost lărgite fiind întărite cu gratii, intrarea sudică în pridvorul construit de Costea Băcioc a fost zidită, creându-se în schimb alta nouă pe latura vestică, iar vechea pictură a bisericii a fost refăcută. Totodată, s-a ridicat un pridvor mai mic lângă zidul vestic al bisericii și un proscomidiar la nordul altarului, iar între cele două
Comuna Râșca, Suceava () [Corola-website/Science/301991_a_303320]
-
1693, biserica mare a așezământului fiind târnosită la 8 septembrie 1693. Este declarată monument istoric și are . Însemnările marelui domnitor, aflate în biblioteca mănăstirii, arată că "„într-al doilea an al domniei noastre pus-am temelie și am început a zidi mănăstire“". Interesul domnului "Constantin Brâncoveanu" pentru ridicarea acestui sfânt lăcaș este documentat și în crezul său, așa cum apare el pe pisania care se află deasupra ușii de intrare în biserica mare a mănăstirii: "„Nu voi intra în sălașul case mele
Mănăstirea Hurezi () [Corola-website/Science/296760_a_298089]
-
construcția acestui edificiu au contribuit nu numai băceleni ci și oameni din Muntenia și Transilvania unde s-au facut colecte. Sfințirea Bisercii a avut loc la 8 noiembrie 1893 de către Dimitrie Coltofeanu împreună cu un sobor de 10 preoți. Biserica este zidită în formă dreptunghiulară cu un altar în laturi hexagonale, lungimea altarului este de 5m cu o fereastră în jur de 4m. Tavanul bisericii este orizontal, pe ziduri sunt amplasate câte două ferestre pe ambele laturi de aceeași înălțime. La intrarea
Băcel, Covasna () [Corola-website/Science/300370_a_301699]
-
Barcani a fost construită în anul 1896- 1897, având hramul " Sfanțul Nicolae". La zidirea bisericii și-au adus o importanță contribuție Nicolae Purecel și Dumitru Terzea. Temelia este din piatră, iar pereții sunt din lemn de brad. Sfanțul locaș este zidit în formă de cruce cu două abside, cu un turn nu prea înalt, acoperit cu tablă, la fel cu acoperișul, nu prea înclinat. Absidele sunt în formă semicilindrica, cu altarul despărțit de naos prin tâmpla. Altarul are naosul lung de
Barcani, Covasna () [Corola-website/Science/300369_a_301698]
-
Bistrițeanul, Ioan Jeleru- protopop al Protopopiatului ortodox din Cluj, preotul Vasile Popa - fost preot în sat mulți ani și Grigore Cristurean, preotul parohiei ortodoxe din Aruncuta, în prezența unui număr mare de credincioși. Cu această ocazie, în altar, s-a zidit un Hrisov ce cuprinde o scurtă prezentare a istoriei lăcașului și o listă a preoților din Aruncuta, incepand cu anul 1733 . Referitor la dimensiunile lăcașului de cult menționam că biserică are o lungime de 25 m, lățimea de 10,5
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
În 1880, ia ființă o școală și in satul Orodel. În celelalte trei sate componente ale comunei Orodel localuri proprii de școală au fost construite mult mai târziu, abia după anul 1900. La Călugărei, primul local de școală a fost zidit în anul 1924, iar în satul Teiu, în anul 1932. În cătunul Bechet, școala a fost construită în anul 1952. Aceasta însă nu înseamnă că în aceste localități, tainele învățăturii au rămas necunoscute până la datele amintite, deoarece chiar și în
Comuna Orodel, Dolj () [Corola-website/Science/300409_a_301738]
-
avea 1271 de locuitori, o școală cu 37 de elevi (dintre care 3 fete), o moară pe Neajlov și o biserică. Comuna Nebuna era formată doar din satul de reședință cu 694 de locuitori și în care existau o biserică zidită în 1874 și o școală mixtă cu 30 de elevi (dintre care 6 fete). Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna Clejani ca reședință a plășii Argeș a aceluiași județ, având 2522 de locuitori în unicul său sat. Comunele Babele și
Comuna Clejani, Giurgiu () [Corola-website/Science/300426_a_301755]
-
dintre care 6 fete) la Falaștoaca. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționa în aceeași plasă și comuna Grădiștea, cu satele Grădiștea de Jos și Grădiștea de Sus, având o populație de 1064 de locuitori, o biserică zidită în 1658 de Bunea Grădișteanu și o școală mixtă cu 31 de elevi. Anuarul Socec din 1925 consemnează cele două comune în plasa Călugăreni a aceluiași județ; comuna Comana era reședința plășii și avea 7603 locuitori în aceleași sate, iar
Comuna Comana, Giurgiu () [Corola-website/Science/300427_a_301756]
-
iar principalul proprietar de pământ era B. Belu. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționa în plasa Marginea a județului Vlașca și comuna Pueni, formată din satele Pueni, Flămânda și Prundu Comenei. Existau și aici o biserică zidită în 1858 de arendașul Ioniță Padiu, și o școală mixtă cu 37 de elevi (dintre care 12 fete). Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna Prundu în aceeași plasă și cu aceeași structură, având 1540 de locuitori; iar comuna Pueni în
Comuna Prundu, Giurgiu () [Corola-website/Science/300442_a_301771]
-
erau învățători atestați. Ca să urmeze cursurile unei școli adevărate, copii din Covei trebuia să meargă la Catane, unde preda un dascăl vestit în epocă, pe nume Ștefan Ghinea. După înființarea oficială din 1889, în anul următor, 1890, Casa Școalelor a zidit primul local cu destinația de școală, format dintr-o sală de clasă și o cancelarie, pentru care s-au cheltuit 4395 de lei. În 1922 i s-a mai adăugat încă o sală de clasă. Cu ocazia reformei agrare din
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
al XIX-lea, comuna Valea Salciei făcea parte din plaiul Râmnic al județului Râmnicu Sărat și era formată din satele Modreni și Valea Salciei, cu o populație de 728 de locuitori. În comună funcționau o școală mixtă și o biserică, zidită între 1847 și 1851 de marele pitar Ion Popescu (construcția a fost abandonată în timpul revoluției din 1848, dar reluată de locuitori după 1850). În 1925, comuna avea 863 de locuitori, avea aceleași sate în componență și se afla în plasa
Comuna Valea Salciei, Buzău () [Corola-website/Science/298647_a_299976]
-
bisericii era din șindrilă. Pisania, așezată pe fațada de apus, la dreapta intrării și apărată de o cornișă, are următorul cuprins: "Io Ștefan Voievod, cu mila lui Dumnezeu domn al Țării Moldovei și cu prea iubitul său fiu Alexandru am zidit acest hram care este la Borzești pe Trotuș, Adormirea Prea Sfintei Născătoare de Dumnezeu, întru rugă sieși și întru pomenirea sfânt răposaților moși și părinți ai lor, și care a început a se zidi în anul 1493 (7001) luna iulie
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Borzești () [Corola-website/Science/298654_a_299983]
-
prea iubitul său fiu Alexandru am zidit acest hram care este la Borzești pe Trotuș, Adormirea Prea Sfintei Născătoare de Dumnezeu, întru rugă sieși și întru pomenirea sfânt răposaților moși și părinți ai lor, și care a început a se zidi în anul 1493 (7001) luna iulie și s-a săvârșit în anul 1494 (7002), anul curgător al 38-lea, luna octombrie 12". Această pisanie este un document mai presus de orice îndoială referitor la numele Borzești. Totala simplitate a volumelor
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Borzești () [Corola-website/Science/298654_a_299983]