6,121 matches
-
cu Viorica Brad, care mi-au spus că Ani este chemat la partid. Am aflat după aceea de la el că a fost apoi trimis la Timișoara. S. B.: Cu cine de la Iași ați ținut legătura în acele zile, pentru că circulau zvonuri, oamenii se impacientau? Cu cine ați comentat cel mai mult în zilele acelea? D. T.: În acele zile am stat pe acasă, pentru că Teodora era mică, avea doi ani, și trebuia să am grijă de ea. Dar cel mai mult
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
oameni distinși care mi-au marcat profund întreaga devenire și care au rămas pentru totdeauna profesorii mei. Domnul profesor Gh. Mustață a apărut în amfiteatru mult în urma curiozității noastre, abia în anul al treilea, când așteptam cu ardoare alimentată de zvonuri să-l cunoaștem. În curgerea timpului, rămâne un reper important al studenției. Am avut șansa în anii facultății să urmez cursurile de Biologie marină, Hidrobiologie și Evoluționism. Au urmat apoi cursurile de Biodiversitatea mediilor acvatice, Rolul biocenozelor parazitoide în păstrarea
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
bordul vasului "Transilvania", în Israel. Dr. Moses David Rosen a fost ales, foarte de tânăr nu împlinise treizeci de ani în funcția de șef-rabin al comunităților evreiești din România. Nu a trecut mult timp după alegere și un val de zvonuri dintre cele mai monstruoase au fost lansate împotriva lui, fie din pură invidie, fie din motive legate de răutatea care zace latentă în firea omului. Se zvonea, de exemplu, că ar fi fost un colaborator activ în slujba regimului comunist
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
Învățământului a hotărât transferul Facultăților de Filosofie de la Cluj și Iași la București, de acum înainte unica Facultate de Filosofie pe țară. Nu apucasem bine să digerăm semnificația deplină a anunțului care ne-a uluit, că începuse să circule un zvon care s-a adeverit în continuare cum că nu toți studenții vor fi admiși să continue studiile la București. O comisie special constituită în acest scop va selecționa studenții demni de a continua studiile de filosofie. După ce am fost distins
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
facă pe-a rusul și, cum juca, mai ales la petreceri cazaciocul, ca un rus sadea, a rămas cu această poreclă. De mult se constatase că moșului îi lipsea o doagă, după alte surse chiar trei, și oamenii îl evitau. Zvonurile circulau repede și aproape toți știau acum că bătrînul Cazacioc dresa șerpi, mînca cîini și pisici și chiar făcuse un pact cu Satana. După ce și-a recăpătat cele zece hectare pe un deal izolat dintre două sate, și-a făcut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
vremea războaielor ruso-turco-austriece din 1788-1792 și 1806-1812, când mănăstirea Hlincea a fost spital militar. Pe vremea „holerei celei mari” din 1848 mănăstirea a fost folosită ca lazaret pentru bolnavii de holeră. Am pătruns în curtea mănăstirii pășind atent la orice zvon venit din jur... - Ai umblat repede, dragule. Întră. În timp ce tu îți vei trage sufletul, eu îți voi povesti câte ceva despre mănăstire. - Abia aștept,mărite Spirit.Intâi trebuie să-ți spun că biserica a fost ridicată în 1574, pe hotarul târgului
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Ioan Gură de aur, pronumită Zlataust? - E chiar foarte potrivit, pentru că schimbăm decorul. Din plin rai primăvăratec de aici, din Copou, intrăm în inima târgului...Te aștept acolo. Vocea dusă de zefirul flușturatec pâlpâia în văzduhul năpădit de gâze și zvon de păsări. Spiritul domnesc plecase deja...N-am zăbovit nici eu prea mult în preajma „mănăstirii dintre vii”. Mersul îmi era spornic și răsuflarea ușoară... Chipul de piatră al bisericii Sfântul Ioan Gură de Aur se arată fără fală în capătul
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
în aproximativ doi ani, au fost angajate mai multe persoane. Funcția de dascăl a fost îndeplinită de Iuspescu Mihai și Gheorghe Alisavetei. Această stare de lucru, cu multe șicane din partea autorităților, a durat până în anul 1933 când au apărut unele zvonuri prin care autoritățile bisericești județene și locale, puneau la cale unele măsuri de lichidare a credinței pe stil vechi, necunoscându-se modul și data precisă. Printre măsurile preconizate de autorități figurau : ridicarea călugărului, arestarea persoanelor implicate direct, interzicerea și apoi
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
se întâmplă nimic spectaculos ne-am întors cu toții pe la vetrele noastre. Și ne întrebam întruna : Nu mai vin odată rusnacii ăștia? Țin minte că într-una din zile, parcă în după-ameaza zilei de 24 august, (sau 23 ?) s-a răspândit zvonul că, gata vin. După cum probabil știi, se dusese vestea că rușii au cap de gărgăune, limbă de șarpe și ghiare de urs veșnic flămând, că-i spânzură cu capul în jos pe bătrâni, îi mănâncă pe copii de vii și
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
dârdâind de frică, izbutesc, până la urmă, să-l aresteze pe Beria. De aici începe partea cea mai interesantă a cărții, fiindcă despre ororile perioadei s-a scris, până acum, o întreagă bibliotecă, dar despre sfârșitul lui Beria nu circulă decât zvonuri și legende. Nimeni nu știe sigur dacă, într-adevăr, a fost judecat și a existat un proces; se bănuiește că a fost împușcat cu 5-6 luni înaintea pronunțării sentinței, iar mecanismul juridic pus în operă de Hrușciov abia acum este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
care este sfătuit să inventeze bătăi la Miliție și anchete dure la Securitate ("n-au cum să verifice!"), întru creșterea cotei de dizident. În rest, jurnalul lui Smarandache conține sumedenie de notații mărunte mustind de sinceritate, liste de cumpărături, fleacuri, zvonuri, griji, nevoi totul redactat frust, cu o totală lipsă de menajamente față de sine și ceilalți. Cartea " Fugit..." am primit-o din America. Mi-a trimis-o dl Florentin Smarandache, iar pe autocolantul tipărit negru pe auriu este înscrisă adresa unei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
la Trăsnea și Ip nu se poate uita, iar versurile care circulă acum au justificare : Nori de ploaie se adună Dinspre Cluj spre Odorhei ; Unii vor să ne impună Să jucăm cum cântă ei. Mințile au luat-o razna ; Umblă zvonul deșănțat Că-n Harghita și Covasna Vor să facă “stat » în Stat ! S-a udat de lacrimi pragul ; În Cristuru e prăpăd ! Imnul românesc și Steagul Nu se-aud și nu se văd! Crișul, Mureșul și Târnava Poartă jalea în
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
prima femeie a țării. Da! Semăna cu al ei! Exact! Parc-ar fi fost soră. De altfel, erau unii care pretindeau și ziceau că știau c-ar fi verișoară dreaptă cu aceasta. După nas, într-adevăr, ni se părea că zvonul acesta se și adeverea. Dar, deocamdată, despre ea ca ființă, n-aveam nici o știință. Rectorul ne-a anunțat că i s-au repartizat în normă cursurile și seminariile la Metodica predării istoriei și orele de îndrumare a practicii pedagogice. "A
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
Educație Socialistă căruia Miu Gheorghiu îi lăsase o cheie de la casă și pe care îl rugase să mai treacă pe la Ea, poate avea nevoie de ceva, așa și putea să-i fie de ajutor! Din păcate nu era un simplu zvon. În aceeași zi, vestea se lățea și până seara vuia tot orașul. Iat-o pe doamna Elvira, dintr-o dată intrată în gura lumii acea gură grozavă, hulpavă, neiertătoare, ucigătoare, despre care se zice, ferească-te sfântul, că "n-o astupă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
și să desfacă pulpele. Toată mâna mea se Întoarce pe sub ea și se frânge din Încheietură ca să urce pe despicătura feselor, În timp ce părințelul Își deapănă povestea cu glas ușor schimbat. Privirea Îi fuge Între noi și fereastra unde se stinge zvonul scandalului. Suspină: — Ea era frumoasă și bogată, dar dragostea o orbise. Nu vedea cu cine are de-a face, cine eram eu de fapt. Un individ fără nici un viitor, cu totul nepotrivit pentru ea. Ce aș fi putut eu să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
și farfuriile pline cu scrum și chiștoace dinainte. Fusese ceva care ne făcuse să ciulim urechile. Un vuiet Înfundat și pe urmă am auzit două bubuituri distincte, și numaidecât s-au pornit Împușcături răzlețe alternând cu rafale de mitralieră. Altminteri, zvonul războiului de afară abia de ne-a făcut să tresărim. Știam bine că războiul e-n toi, și nu de azi, de ieri. Doar În mijlocul acestui război văzusem lumina zilei. Și tocmai ca să n-o sfârșesc precum un vierme și-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
la dreapta, cu Hansi la trei metri În fața unui pluton compact Încheiat de Pepino, mmmââomoarăm. Aproape o jumătate de oră am fugit cu moartea-n spate, străbătând străzi pustii și Încercând să ne Îndepărtăm de direcția dinspre care se auzeau zvonuri de Împușcături. Când ne-am oprit se Înnoptase de-a binelea și ajunsesem lângă niște boscheți, pe malul unei ape curgătoare. După ce mi-am mai tras sufletul, am văzut că eram sub un pod pe care l-am recunoscut. Trecusem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
surprinde ceva schimbându-se? Mă pomenisem iarăși aici, colindam stațiunea În sus și-n jos și vedeam tot atât de multă lume ca și altădată, dar parcă mai zgomotoasă. Tarabele și vitrinele erau pline cu de toate, zbătându-se și plutind pe zvonurile Încrucișate ale muzicienilor. Luminile și belșugul șiroiau pe fețe și pe trupuri și nu mă mai săturam Îmbăindu-mă Îm vânzoleala poporului, dragostea mea dintâi și dintotdeauna de care-mi apropiam iarăși buzele Într-un geamăt și-un muget orgasmic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
de radio: „Rușii au rupt frontul la Iași.. .Înaintarea lor nu mai poate fi mult întârziată !”...”Moldova nu mai este apărată!..Este abandonată !”...” Rușii își fac de cap peste tot..!” În inima Ardealului și Banatului a început a se răspândi zvonurile, ca un vânt rece, că: „vin rușii !..vin rușii..!”. Și, veștile ca niște duhuri rele continuau să vină... „...Dimineață, în jurul orei 11:00, rușii au intrat în Iași” Se făcuse amiază, razele soarelui dogoreau... În seara aceea, în jurul focului era
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
seminariștii au fost mai triști și mai tăcuți ca niciodată.. „Vin rușii !..vin rușii!”, se șoptea pretutindeni. Trecuseră șase luni, de când au fugit din calea lor. „Vin rușii...vin rușii!”, erau cei din cauza cărora fugiseră. Dar, dușmanul nu venea încă...zvonurile și spaima veneau înaintea lor... Au dat foc satelor, au împușcat bărbați, au ucis femei cu copii în brațe...” Era înfricoșător... ce se zvonea. O tristețe nespusă s-a coborât în toate sufletele... ochii erau porniți pe lacrimi. Focul pâlpâia
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
uitând de zădărnicia lucrurilor și de deșertăciunile lumești, acordurile pătrunzându-le în suflet... în toată ființa lor. S-au deprins să-i asculte seară de seară, până după crucea nopții... Dar, în seara aceea era altceva... Cântul lor, parcă întărea zvonurile... „vin rușii !.. vin rușii..!”. Cântecul era plânsul inimii omenești pe care o sfâșia durerea. Sunetele continuau să picure, abia auzite, stropi de tristeți sfâșietoare. Nu există ceva mai înălțător decât muzica... E ca și cum Dumnezeu ar coborâ pe pământ... E purtătoarea
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
omul în suferință și chinuri lăuntrice o pricepe. Glasul lor cald se înălța tot mai grav, ca o rugăciune, cu modulații ca un suspin, spre înaltul slăvii. Au tăcut... Acordurile dumnezeiești s-au pierdut undeva în ceruri, lăsând în urmă zvonuri de păreri de rău ca niște vise triste. Cu chipul în bătaia focului și a lunii, fiecare părea ca cioplit în piatră cu dalta... Doar ochii, care clipeau în răstimpuri, le erau vii. Toți tac și privesc cerul... „Rușii au
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
o localitate vecină, un grup de șvabi, au dat foc cu benzină la trei refugiați, în centrul satului, pentru simplul motiv că... l-au învinovățit pe Hitler de dezastrul războiului iar Regele Mihai a făcut bine că a întors armele. Zvonurile că: „ ..vin rușii!.. vin rușii.. !”, se răspândiseră ca focul... dar, încă nu veneau. Totuși, toți șvabii din Pesac, înspăimântați, într-o noapte cu căruțe și boccele s-au retras cu trupele germane spre Ungaria. Ura dintre nemții localnici, apărută peste
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
de multe toamne. Soarele învăluia totul cu o lumină blândă. Zilele se scurseră... și săptămânile se scurseră... așa, cum le e dat... Și sfârșitul lui septembrie sosi și în același timp, în inima Banatului și Ardealului, se răspândiseră din nou zvonurile, ca un vânt rece, că: „vin rușii.. vin rușii !”, dar, de această dată chiar veneau. Nemții se retrăseseră spre granița ungară. Ulițele satului erau tăcute, ca pustii, nici un semn de viață nu se mai auzea... Totul părea ca mort. Localnicii
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
-le un viitor ce va fi mai rău decât trecutul. Când o țară a ajuns să fie guvernată de „Piață”, e vai de ea... E condamnată la pieire. Se zvonea de confiscarea tuturor bunurilor moșierilor... În practica și metoda comuniștilor, zvonul, lansat tot de ei, era imediat pus în aplicare. Privind în jur, vedeai primejdiile care amenințau țara.. Necazurile abia începeau... Ce ne aștepta pe toți era mai rău ca războiul, mai rău ca închisoarea... mai rău ca moartea. Aristocrația se
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]