41,002 matches
-
pendula"), arin negru ("Alnus glutinosa"), salcie ("Salix alba"), alun ("Corylus avellana"), păducel ("Crataegus monogyna"), merișor ("Vaccinium vitis-idaea"), mur ("Robus fruticosus"), zmeur ("Robus idaeus") sau măceș ("Rosa canina"), afin ("Vaccinum myrtillus L."). La baza desemnării sitului se află patru specii floristice (protejate prin aceeași "Directivă" 92/43/ CE din 21 mai 1992, a "Consiliului European", anexa I-a): clopoțelul de munte ("Campanula serrata"), iarba-gâtului ("Tozzia carpathica"), papucul doamnei ("Cypripedium calceolus") și stânjenelul sălbatic ("Iris aphylla ssp. hungarica"; care vegetează alături de: floare de
Creasta Nemirei () [Corola-website/Science/331228_a_332557]
-
specie endemică pentru această zonă), tămâioară ("Viola joói"), cimbrișor ("Thymus pulcherrimus"), brustur-negru ("Symphytum cordatum"), firuță ("Poa rehmannii"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic (lăcașuri de cult, castele, conace, monumente de arhitectură, arii naturale protejate); astfel: Reportaje
Creasta Nemirei () [Corola-website/Science/331228_a_332557]
-
Turbării active și Turbării cu vegetație forestieră); ce adăpostesc și conservă o gamă faunistică și floristică diversă, caracteristică lanțului carpatic al Orientalilor. Fauna ariei protejate are în componență o gamă diversă de mamifere, păsări, reptile și amfibieni, dintre care unele protejate prin "Directiva Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Specii faunistice semnalate în arealul sitului: urs brun ("Ursus arctos
Găina - Lucina (sit SCI) () [Corola-website/Science/331220_a_332549]
-
salcie aurită ("Salix aurita"), alun ("Corylus avellana"), păducel ("Crataegus monogyna"), afin ("Vaccinum myrtillus L."), merișor ("Vaccinium vitis-idaea"), mur ("Robus fruticosus"), zmeur ("Robus idaeus") sau măceș ("Rosa canina"). La baza desemnării sitului se află curechiul de munte ("Ligularia sibirica"), o specie protejată prin aceeași "Directivă" 92/43/ CE din 21 mai 1992, a "Consiliului European" (anexa I-a); care vegetează alături de alte rarități floristice; printre care: roua cerului ("Drosera rotundifolia"), orhidee ("Dactylorhiza cordigera"), bumbăcăriță (din speciile: "Eriophorum latifolium" și "Eriophorum vaginatum"), crețușcă
Găina - Lucina (sit SCI) () [Corola-website/Science/331220_a_332549]
-
de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin, Mlaștini turboase de tranziție și turbării oscilante (nefixate de substrat), Turbării active și Mlaștini alcaline. Fauna sitului are în componență o gamă diversă de mamifere, păsări, reptile și amfibieni, dintre care unele protejate prin "Directiva Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere cu specii de: urs brun ("Ursus arctos"), râs ("Lynx
Gutâi - Creasta Cocoșului () [Corola-website/Science/331238_a_332567]
-
Fraxinus excelsior"), jneapăn ("Pinus mugo"), ienupăr ("Juniperus communis"), păducel ("Crataegus monogyna"), soc negru ("Sambucus nigra"), alun ("Corylus avellana"), zmeur ("Robus idaeus"), măceș ("Rosa canina", afin ("Vaccinum myrtillus L."), afin-vânăt ("Vaccinium uliginosum"). La baza desemnării sitului se află două specii floristice (protejate prin aceeași "Directivă" 92/43/ CE din 21 mai 1992, a "Consiliului European", anexa I-a): curechiul de munte ("Ligularia sibirica") și clopoțelul de munte ("Campanula serrata"); care vegetează alături de: angelică ("Angelica archangelica"), drețe ("Lysimachia nemorum"), garofiță ("Dianthus carthusianorum"), arnică
Gutâi - Creasta Cocoșului () [Corola-website/Science/331238_a_332567]
-
în sclavi de către Elemaki sunt eliberați și readuși în regat, dar religia Păstrătorului se clatină și încercarea de a le acorda drepturi Săpătorilor se lovește de o reacție ostilă. Shedemei coboară pe Pământ și înființează o școală în care-i protejează pe Săpători, atrăgând furia extremiștilor. Când Păstrătorul Pământului i se revelează în sfârșit, Shedemei înțelege că aceasta este o entitate care guvernează totul - un fel de Dumnezeu - și a cărei dorință este ca toate neamurile Pământului să trăiască în armonie
Născuți pe Pământ () [Corola-website/Science/331258_a_332587]
-
minime de sub 200 m, ajungând la punctul maxim de 836 m. atins în "Vârful ") sunt dezvoltate pe strate de roci sedimentate constituite din tufuri vulcanice, șisturi cristaline, roci magmatice, calcare și granit. Situl include rezervațiile naturale Locul fosilifer Monoroștia (arie protejată de tip palentologic, ce adăpostește resturi fosile constituite din cochilii de moluște atribuite Ponțianului mediu) și Runcu-Groși (arie naturală de tip forestier). „Drocea” a fost desemnat ca sit Natura 2000, în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de
Drocea () [Corola-website/Science/331260_a_332589]
-
murit la Urnehoved în 1137. Regele Eric a fost lovit de un nobil local, Sorte Plov. Conform legendei, Sorte Plov i-a cerut permisiunea de a se apropia de rege, cărând o suliță cu un bloc de lemn care îi proteja vârful. După ce a considerat că regele nu purta zale pe sub tunica sa, Sorte Plov a dat jos protecția suliței și l-a înjunghiat pe rege. Nepotul regelui, Eric Håkonssøn a pășit înainte cu sabia în mână, însă nobilul i-a
Eric al II-lea al Danemarcei () [Corola-website/Science/331270_a_332599]
-
pipiriguț ("Eleocharis ovata"). În arealul sitului este întâlnit și un arbust din specia "Salix rosmarinifolia" (salcie târâtoare). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic (lăcașuri de cult, castele, cetăți, muzee, situri arheologice, arii naturale protejate); astfel:
Borzont (sit SCI) () [Corola-website/Science/331284_a_332613]
-
județului Hunedoara. Aria naturală se află în partea central-nordică a județului Hunedoara, pe teritoriul administrativ al comunei Băița (în nordul satului Crăciunești și este străbătută de drumul județean DJ706A, care leagă localitatea Lunca de Băița. Instituirea regimului de arie naturală protejată pentru situl de importanță comunitară „” s-a făcut prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene
Măgurile Băiței () [Corola-website/Science/331305_a_332634]
-
Calcarele din Dealul Măgura. „Măgurile Băiței” conservă patru habitate naturale de interes comunitar ("Păduri dacice de stejar și carpen, Păduri din Tilio-Acerion pe versanți abrupți, grohotișuri și ravene, Fânețe montane" și "Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase") și protejază mai multe specii din fauna sălbatică și flora spontană aflate în arealul ecoregiunii sud-vestice a Apusenilor. Fauna sitului are în componență o gamă diversă de specii (mamifere, reptile, amfibieni, insecte), dintre care unele protejate prin "Directiva Consiliului European" 92/43
Măgurile Băiței () [Corola-website/Science/331305_a_332634]
-
vegetație chasmofitică pe roci calcaroase") și protejază mai multe specii din fauna sălbatică și flora spontană aflate în arealul ecoregiunii sud-vestice a Apusenilor. Fauna sitului are în componență o gamă diversă de specii (mamifere, reptile, amfibieni, insecte), dintre care unele protejate prin "Directiva Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista IUCN. Mamifere cu specii de: căprioară ("Capreolus capreolus"), vulpe ("Vulpes vulpes"), pisică sălbatică
Măgurile Băiței () [Corola-website/Science/331305_a_332634]
-
dalmatina"), broasca râioasă brună (Bufo bufo); Nevertebrate: melc de livadă ("Helix pomatia"), fluturi din speciile: ("Euphydryas aurinia, Lycaena dispar, Maculinea arion"(albăstrița pătată), "Zerynthia polyxena, Maculinea alcon". La baza desemnării sitului se află stânjenelul sălbatic ("Iris aphylla ssp. hungarica"), specie protejate prin aceeași "Directivă" 92/43/ CE din 21 mai 1992, a "Consiliului European" (anexa I-a); care vegetează alături de: ruginiță ("Asplenium adulterinum"), strașnic ("Asplenium trichomanes"), unghia-ciutei ("Asplenium ceterach"), turiță mare ("Agrimonia eupatoria ssp. eupatoria"), pesmă ("Centaurea atropurpurea"), brândușă de toamnă
Măgurile Băiței () [Corola-website/Science/331305_a_332634]
-
de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin, Turbării active, Turbării cu vegetație forestiera și Peșteri în care accesul publicului este interzis. Fauna sitului are în componență o gamă diversă de specii (mamifere, reptile, amfibieni, pești, insecte), dintre care unele protejate prin "Directivă Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică) sau aflate pe lista IUCN. Mamifere: urs brun ("Ursus arctos"), lup cenușiu ("Caniș lupus"), cerb ("Cervus elaphus
Harghita - Mădăraș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331298_a_332627]
-
idaeus"), măceș ("Roșa canina"), mur ("Rubus fruticosus"), afin ("Vaccinum myrtillus L."), afin american ("Vaccinium macrocarpon"), merișor ("Vaccinium vitis-idaea"). La baza desemnării sitului se află două elemente floristice rare: clopoțelul de munte ("Campanula serrata") și curechiul de munte ("Ligularia sibirica"); specii protejate prin aceeași "Directivă" 92/43/ CE din 21 mai 1992, a "Consiliului European" (anexă I-a); care vegetează alături de: brâdușă de munte ("Crocus vernus ssp. vernus"), poroinic ("Dactylorhiza maculata"), tulichina ("Daphne mezereum"), vuitoare ("Empetrum nigrum ssp. nigrum" și "Empetrum nigrum
Harghita - Mădăraș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331298_a_332627]
-
al IV-lea a.Chr. și prezintă opt tumuli (movile funerare). Trei dintre acestea au fost cercetate sistematic de către arheologi, cea mai mare dintre ele (movila nr. 2, cu înălțimea de 3,30 m și diametrul de 35 m) fiind protejată de o construcție specială ridicată în 1984, cu prilejul centenarului descoperirii culturii Cucuteni. Movila adăpostește un fel de incintă de piatră, în formă rotunjită, prevăzută în partea de SE cu o cale de acces. În cuprinsul incintei s-au descoperit
Muzeul Sitului Arheologic Cucuteni () [Corola-website/Science/331350_a_332679]
-
data de 31 decembrie 2010, iar filmul a fost lansat la sfârșitul anului 2011. În decursul filmului se sugerează că Margaret Thatcher ar fi spus adio prietenului sau Airey Neave doar cu câteva momente înainte de asasinarea să, trebuind să fie protejată de ofițerii corpului său de protecție. În realitate, Doamna de Fier nu fusese în Westminster la momentul morții lui Neave, dar a fost informată prompt de eveniment pe când se află altundeva. De asemenea, filmul nu portretizeză alte femei membre ale
Doamna de Fier (film) () [Corola-website/Science/331402_a_332731]
-
alcătuiesc o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip mixt), situată în estul Transilvaniei, pe teritoriul județului Covasna. Aria naturală se află în partea sud-vestică a județului Covasna, pe teritoriile administrative ale comunlelor Ozun și
Mestecănișul de la Reci și Bălțile de la Ozun-Sântionlunca () [Corola-website/Science/331405_a_332734]
-
suprafață de 259,10 hectare. În anul 2000, prin "Legea Nr. 5 din 6 martie" publicată în Monitorul Oficial al României Nr. 152 din 12 aprilie 2000 (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - arii protejate"), aceasta urmează să fie declarată arie protejată, suprafața reducându-se la 48,20 ha. Prin "Hotărârea de Guvern" Nr.1251 din 30 noiembrie 2004 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone) rezervația primește numele de "", iar suprafața
Mestecănișul de la Reci și Bălțile de la Ozun-Sântionlunca () [Corola-website/Science/331405_a_332734]
-
amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - arii protejate"), aceasta urmează să fie declarată arie protejată, suprafața reducându-se la 48,20 ha. Prin "Hotărârea de Guvern" Nr.1251 din 30 noiembrie 2004 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone) rezervația primește numele de "", iar suprafața teritorială se mărește la 2.020 hectare. Aria naturală suprapusă sitului de importanță comunitară - "Mestecănișul de la Reci", se află în lunca Râului Negru, afluent al Oltului, de-a lungul căruiau s-
Mestecănișul de la Reci și Bălțile de la Ozun-Sântionlunca () [Corola-website/Science/331405_a_332734]
-
veac acesta devenise anacronic. Sub presiunea crizei, conservatorii au fost nevoiți să procedeze la reformarea acestui sistem, prin măriri ale nivelului unora dintre impozite precum și prin introducerea unor impozite noi, cele mai multe dintre acestea din urmă fiind impozite directe, menite a proteja marea masă a contributorilor și a muta povara fiscală asupra celor care erau beneficiarii direcți ai unor tipuri de venituri. Astfel, Guvernul Gheorghe Grigore Cantacuzino a mărit valoarea impozitelor pe consumul de petrol, alcool, zahăr și tutun precum și a taxelor
Criza economică din 1899-1901 () [Corola-website/Science/331386_a_332715]
-
celei a oamenilor. Odată cu căderea nopții, din pământ își fac apariția miezingii - demoni cu puteri magice, aparținând diferitelor elemente ale naturii (lemn, foc, piatră, nisip, vânt). Aceștia vânează toate ființele care nu sunt suficient de bine ascunse sau nu sunt protejate de glife - semne desenate într-un anumit fel și cu o anumită succesiune. În legendele oamenilor se vorbește despre vremurile de demult, în care războinicii cunoșteau glife cu ajutorul cărora putea lupta împotriva demonilor, dar care sunt demult pierdute. Singura lor
Omul pictat () [Corola-website/Science/334029_a_335358]
-
sfârșit. În urma unui atac al miezingilor, tânărul Arlen își pierde mama și o soră. Furios pe lașitatea tatălui său, care n-a avut curajul să înfrunte demonii, tânărul fuge de acasă. Cunoscător al glifelor, el reușește să-și creeze spații protejate peste noapte, rămânând ferit de miezingi. În urma unei confruntări, reușește chiar să taie brațul unui demon al pietrei. Pe drum, întâlnește un Mesager - un cunoscător al glifelor care are cercuri portabile de protecție și transportă mesaje și produse de la o
Omul pictat () [Corola-website/Science/334029_a_335358]
-
drum, întâlnește un Mesager - un cunoscător al glifelor care are cercuri portabile de protecție și transportă mesaje și produse de la o localitate la alta. Acesta îl duce cu el în Miln, unul dintre Orașele Libere - așezări mari înconjurate de ziduri protejate de glife puternice. Intră ucenic la un Glifar, dar dorința lui este de a deveni Mesager. Văzând că toți care-i devin apropiați încearcă să-i abată gândul de la asta și să-l țină între zidurile protectoare ale Milnului, Arlen
Omul pictat () [Corola-website/Science/334029_a_335358]