41,558 matches
-
în jurul anului 1980. După primul război mondial, Bucovina a devenit parte componentă a României; calea ferată a fost preluată de către compania românească CFR. Calea ferată Gura Putnei-Putna are o singură linie și nu este electrificată. Ea face parte din calea ferată secundară 515 de la Dornești la Nisipitu sau Putna. Această cale ferată are o importanță turistică prin faptul că facilitează accesul la Mănăstirea Putna. În prezent (2009), trec zilnic în ambele sensuri cam cinci trenuri. În iulie 2008, linia ferată a
Calea ferată Gura Putnei–Putna () [Corola-website/Science/318786_a_320115]
-
componentă a României; calea ferată a fost preluată de către compania românească CFR. Calea ferată Gura Putnei-Putna are o singură linie și nu este electrificată. Ea face parte din calea ferată secundară 515 de la Dornești la Nisipitu sau Putna. Această cale ferată are o importanță turistică prin faptul că facilitează accesul la Mănăstirea Putna. În prezent (2009), trec zilnic în ambele sensuri cam cinci trenuri. În iulie 2008, linia ferată a fost avariată de inundații, dar circulația trenurilor a fost redeschisă repede
Calea ferată Gura Putnei–Putna () [Corola-website/Science/318786_a_320115]
-
calea ferată secundară 515 de la Dornești la Nisipitu sau Putna. Această cale ferată are o importanță turistică prin faptul că facilitează accesul la Mănăstirea Putna. În prezent (2009), trec zilnic în ambele sensuri cam cinci trenuri. În iulie 2008, linia ferată a fost avariată de inundații, dar circulația trenurilor a fost redeschisă repede în urma finalizării lucrărilor de reparații la linie. CFR are în vedere închiderea liniilor nerentabile sau cedarea lor către operatori privați.
Calea ferată Gura Putnei–Putna () [Corola-website/Science/318786_a_320115]
-
este o cale ferată secundară din România. Ea a fost construită în partea de nord-est a țării, în regiunea istorică Bucovina. Această linie de cale ferată a fost construită pe teritoriul austriac al Imperiului Austro-Ungar. În anul 1869 a fost pusă în funcțiune Calea
Calea ferată Dornești–Rădăuți () [Corola-website/Science/318794_a_320123]
-
este o cale ferată secundară din România. Ea a fost construită în partea de nord-est a țării, în regiunea istorică Bucovina. Această linie de cale ferată a fost construită pe teritoriul austriac al Imperiului Austro-Ungar. În anul 1869 a fost pusă în funcțiune Calea ferată Cernăuți-Suceava de către compania feroviară Lemberg-Czernowitz-Jassy Eisenbahn. Acesta a fost folosită în principal pentru a lega România de Europa Centrală, dar a
Calea ferată Dornești–Rădăuți () [Corola-website/Science/318794_a_320123]
-
secundară din România. Ea a fost construită în partea de nord-est a țării, în regiunea istorică Bucovina. Această linie de cale ferată a fost construită pe teritoriul austriac al Imperiului Austro-Ungar. În anul 1869 a fost pusă în funcțiune Calea ferată Cernăuți-Suceava de către compania feroviară Lemberg-Czernowitz-Jassy Eisenbahn. Acesta a fost folosită în principal pentru a lega România de Europa Centrală, dar a ocolit unele dintre orașele importante din Bucovina, cum erau Siretul și Rădăuțiul. Cu scopul de a conecta aceste orașe
Calea ferată Dornești–Rădăuți () [Corola-website/Science/318794_a_320123]
-
a lega România de Europa Centrală, dar a ocolit unele dintre orașele importante din Bucovina, cum erau Siretul și Rădăuțiul. Cu scopul de a conecta aceste orașe la rețeaua feroviară existentă, au fost fondate mai multe companii private de căi ferate locale, inclusiv Bukowinaer Lokalbahnen (Căile ferate locale ale Bucovinei). Această companie a început în 1888 construirea unui tronson de cale ferată din satul Dornești (pe atunci "Hadikfalva", cu o populație predominant maghiară) către orașul Rădăuți (în ). Traversarea râului Suceava a
Calea ferată Dornești–Rădăuți () [Corola-website/Science/318794_a_320123]
-
dar a ocolit unele dintre orașele importante din Bucovina, cum erau Siretul și Rădăuțiul. Cu scopul de a conecta aceste orașe la rețeaua feroviară existentă, au fost fondate mai multe companii private de căi ferate locale, inclusiv Bukowinaer Lokalbahnen (Căile ferate locale ale Bucovinei). Această companie a început în 1888 construirea unui tronson de cale ferată din satul Dornești (pe atunci "Hadikfalva", cu o populație predominant maghiară) către orașul Rădăuți (în ). Traversarea râului Suceava a necesitat construirea unui pod de lemn
Calea ferată Dornești–Rădăuți () [Corola-website/Science/318794_a_320123]
-
scopul de a conecta aceste orașe la rețeaua feroviară existentă, au fost fondate mai multe companii private de căi ferate locale, inclusiv Bukowinaer Lokalbahnen (Căile ferate locale ale Bucovinei). Această companie a început în 1888 construirea unui tronson de cale ferată din satul Dornești (pe atunci "Hadikfalva", cu o populație predominant maghiară) către orașul Rădăuți (în ). Traversarea râului Suceava a necesitat construirea unui pod de lemn cu o lungime de 254 m. La data de 17 noiembrie 1889, calea ferată Dornești-Rădăuți
Calea ferată Dornești–Rădăuți () [Corola-website/Science/318794_a_320123]
-
cale ferată din satul Dornești (pe atunci "Hadikfalva", cu o populație predominant maghiară) către orașul Rădăuți (în ). Traversarea râului Suceava a necesitat construirea unui pod de lemn cu o lungime de 254 m. La data de 17 noiembrie 1889, calea ferată Dornești-Rădăuți a fost pusă în funcțiune. În 1898 linia de cale ferată a trecut în administrarea Neue Bukowinaer Lokalbahn-Gesellschaft (Noua societate de cale ferată locală a Bucovinei). După primul război mondial, Bucovina a devenit parte componentă a României; calea ferată
Calea ferată Dornești–Rădăuți () [Corola-website/Science/318794_a_320123]
-
maghiară) către orașul Rădăuți (în ). Traversarea râului Suceava a necesitat construirea unui pod de lemn cu o lungime de 254 m. La data de 17 noiembrie 1889, calea ferată Dornești-Rădăuți a fost pusă în funcțiune. În 1898 linia de cale ferată a trecut în administrarea Neue Bukowinaer Lokalbahn-Gesellschaft (Noua societate de cale ferată locală a Bucovinei). După primul război mondial, Bucovina a devenit parte componentă a României; calea ferată a fost preluată de către compania românească CFR. are o singură linie și
Calea ferată Dornești–Rădăuți () [Corola-website/Science/318794_a_320123]
-
pod de lemn cu o lungime de 254 m. La data de 17 noiembrie 1889, calea ferată Dornești-Rădăuți a fost pusă în funcțiune. În 1898 linia de cale ferată a trecut în administrarea Neue Bukowinaer Lokalbahn-Gesellschaft (Noua societate de cale ferată locală a Bucovinei). După primul război mondial, Bucovina a devenit parte componentă a României; calea ferată a fost preluată de către compania românească CFR. are o singură linie și nu este electrificată. Ea face parte din calea ferată secundară 515 de la
Calea ferată Dornești–Rădăuți () [Corola-website/Science/318794_a_320123]
-
ferată Dornești-Rădăuți a fost pusă în funcțiune. În 1898 linia de cale ferată a trecut în administrarea Neue Bukowinaer Lokalbahn-Gesellschaft (Noua societate de cale ferată locală a Bucovinei). După primul război mondial, Bucovina a devenit parte componentă a României; calea ferată a fost preluată de către compania românească CFR. are o singură linie și nu este electrificată. Ea face parte din calea ferată secundară 515 de la Dornești la Nisipitu sau Putna și are numai o importanță locală. În prezent (2009), trec zilnic
Calea ferată Dornești–Rădăuți () [Corola-website/Science/318794_a_320123]
-
societate de cale ferată locală a Bucovinei). După primul război mondial, Bucovina a devenit parte componentă a României; calea ferată a fost preluată de către compania românească CFR. are o singură linie și nu este electrificată. Ea face parte din calea ferată secundară 515 de la Dornești la Nisipitu sau Putna și are numai o importanță locală. În prezent (2009), trec zilnic în ambele sensuri cam cinci trenuri.
Calea ferată Dornești–Rădăuți () [Corola-website/Science/318794_a_320123]
-
de înaltă calitate cât și cele mai bune soluții pentru protejarea intereselor clientiilor noștri. Diviziile de Electrificare, Semnalizări și Telecomunicații oferă proiecte și soluții la cheie, eficiente, la un standard tehnologic și calitativ înalt pentru lucrări de mare amploare (cale ferată, metrou, tramvai, troleibuz). Toate lucrările executate, având suportul dotărilor și amenajărilor existente, conferă ISAF Ș.A. capabilitatea executării unei game foarte largi de produse, de la confecții și structuri metalice la instalații de automatizare, în condițiile de calitate și termenele stabilite cu
Întreprinderea de Semnalizări și Automatizări Feroviare () [Corola-website/Science/318796_a_320125]
-
este astăzi o linie de cale ferată închisa de pe teritorul României și dezafectată pe teritoriul Ucrainei. Ea se află pe valea râului Suceava din Bucovina. Această linie de cale ferată a fost construită pe teritoriul Bucovinei, la acea dată parte a Imperiului Austro-Ungar. În anul 1898 a
Calea ferată Brodina–Izvoarele Sucevei () [Corola-website/Science/318801_a_320130]
-
este astăzi o linie de cale ferată închisa de pe teritorul României și dezafectată pe teritoriul Ucrainei. Ea se află pe valea râului Suceava din Bucovina. Această linie de cale ferată a fost construită pe teritoriul Bucovinei, la acea dată parte a Imperiului Austro-Ungar. În anul 1898 a fost pusă în funcțiune Calea ferată Rădăuți-Brodina de către Neue Bukowinaer Lokalbahn-Gesellschaft (Noua companie de cale ferată locală a Bucovinei). În anii următori, autoritățile
Calea ferată Brodina–Izvoarele Sucevei () [Corola-website/Science/318801_a_320130]
-
dezafectată pe teritoriul Ucrainei. Ea se află pe valea râului Suceava din Bucovina. Această linie de cale ferată a fost construită pe teritoriul Bucovinei, la acea dată parte a Imperiului Austro-Ungar. În anul 1898 a fost pusă în funcțiune Calea ferată Rădăuți-Brodina de către Neue Bukowinaer Lokalbahn-Gesellschaft (Noua companie de cale ferată locală a Bucovinei). În anii următori, autoritățile competente au luat în considerare prelungirea căii ferate pe valea râului Suceava. A fost planificată construirea unui tronson de cale ferată până la Izvoarele
Calea ferată Brodina–Izvoarele Sucevei () [Corola-website/Science/318801_a_320130]
-
Suceava din Bucovina. Această linie de cale ferată a fost construită pe teritoriul Bucovinei, la acea dată parte a Imperiului Austro-Ungar. În anul 1898 a fost pusă în funcțiune Calea ferată Rădăuți-Brodina de către Neue Bukowinaer Lokalbahn-Gesellschaft (Noua companie de cale ferată locală a Bucovinei). În anii următori, autoritățile competente au luat în considerare prelungirea căii ferate pe valea râului Suceava. A fost planificată construirea unui tronson de cale ferată până la Izvoarele Sucevei (pe atunci "Izwor"). După mai mulți ani de discuții
Calea ferată Brodina–Izvoarele Sucevei () [Corola-website/Science/318801_a_320130]
-
acea dată parte a Imperiului Austro-Ungar. În anul 1898 a fost pusă în funcțiune Calea ferată Rădăuți-Brodina de către Neue Bukowinaer Lokalbahn-Gesellschaft (Noua companie de cale ferată locală a Bucovinei). În anii următori, autoritățile competente au luat în considerare prelungirea căii ferate pe valea râului Suceava. A fost planificată construirea unui tronson de cale ferată până la Izvoarele Sucevei (pe atunci "Izwor"). După mai mulți ani de discuții, compania feroviară sus-menționată a construit în cele din urmă între anii 1911-1913 o cale ferată
Calea ferată Brodina–Izvoarele Sucevei () [Corola-website/Science/318801_a_320130]
-
funcțiune Calea ferată Rădăuți-Brodina de către Neue Bukowinaer Lokalbahn-Gesellschaft (Noua companie de cale ferată locală a Bucovinei). În anii următori, autoritățile competente au luat în considerare prelungirea căii ferate pe valea râului Suceava. A fost planificată construirea unui tronson de cale ferată până la Izvoarele Sucevei (pe atunci "Izwor"). După mai mulți ani de discuții, compania feroviară sus-menționată a construit în cele din urmă între anii 1911-1913 o cale ferată cu ecartament îngust (760 mm) până la Seletin (azi în Ucraina). Ea a fost
Calea ferată Brodina–Izvoarele Sucevei () [Corola-website/Science/318801_a_320130]
-
ferate pe valea râului Suceava. A fost planificată construirea unui tronson de cale ferată până la Izvoarele Sucevei (pe atunci "Izwor"). După mai mulți ani de discuții, compania feroviară sus-menționată a construit în cele din urmă între anii 1911-1913 o cale ferată cu ecartament îngust (760 mm) până la Seletin (azi în Ucraina). Ea a fost utilizată în special pentru transportul de cherestea și bușteni din regiunea carpatică împădurită. În timpul luptelor din primul război mondial, teritoriul Bucovinei a fost ocupat de armatele rusești
Calea ferată Brodina–Izvoarele Sucevei () [Corola-website/Science/318801_a_320130]
-
utilizată în special pentru transportul de cherestea și bușteni din regiunea carpatică împădurită. În timpul luptelor din primul război mondial, teritoriul Bucovinei a fost ocupat de armatele rusești, acestea transformând celelalte linii secundare cu linii cu ecartament normal. Traseul de cale ferată a început să fie extins până la Izvoarele Sucevei. Aceste lucrări s-au încheiat în 1917 după reocuparea Bucovinei de către trupele austro-ungare. După primul război mondial, Bucovina a devenit parte componentă a României; calea ferată a fost preluată de către compania românească
Calea ferată Brodina–Izvoarele Sucevei () [Corola-website/Science/318801_a_320130]
-
cu ecartament normal. Traseul de cale ferată a început să fie extins până la Izvoarele Sucevei. Aceste lucrări s-au încheiat în 1917 după reocuparea Bucovinei de către trupele austro-ungare. După primul război mondial, Bucovina a devenit parte componentă a României; calea ferată a fost preluată de către compania românească CFR. Cu toate acestea, tronsonul final al liniei de cale ferată - care a ajuns la o altitudine de 900 m la Izvoarele Sucevei - a fost abandonat; capătul liniei a devenit satul "Șipotele Sucevei" (astăzi
Calea ferată Brodina–Izvoarele Sucevei () [Corola-website/Science/318801_a_320130]
-
s-au încheiat în 1917 după reocuparea Bucovinei de către trupele austro-ungare. După primul război mondial, Bucovina a devenit parte componentă a României; calea ferată a fost preluată de către compania românească CFR. Cu toate acestea, tronsonul final al liniei de cale ferată - care a ajuns la o altitudine de 900 m la Izvoarele Sucevei - a fost abandonat; capătul liniei a devenit satul "Șipotele Sucevei" (astăzi în Ucraina). În anul 1940, Armata Roșie a ocupat nordul Bucovinei. Tronsonul de la nord de râul Suceava
Calea ferată Brodina–Izvoarele Sucevei () [Corola-website/Science/318801_a_320130]