41,002 matches
-
pe lista roșie a IUCN. Mamifere: cerb (Cervus epaphus), căprioara (Capreolus capreolus), mistreț ("Sus scrofa"), pisica sălbatică ("Felis silvestris"), veverița ("Sciurus carolinensis"), vulpe ("Vulpes vulpes"), iepure de câmp ("Lepus europaeus"), popândău european ("Spermophilus citellus"), jder de copac (Martes martes);. Păsări protejate la nivel european prin "Directivă CE" 147/ CE din 30 noiembrie 2009 (privind conservarea păsărilor sălbatice): acvila țipătoare mică ("Aquila pomarina"), gaia neagră ("Milvus migrans"), gaia roșie ("Milvus milvus"), botgrosul (Coccothraustes coccothraustes), cuc ("Cuculus canorus"), pupăza ("Upupa epops"), nagâț ("Vanellus
Dealul Mare - Hârlău () [Corola-website/Science/334203_a_335532]
-
asclepiadea"), gențiana ("Gențiana ciliata"), buruiana de junghiuri ("Cephalanthera longifolia"), brustur-negru ("Symphytum cordatum"), rogoz nutant ("Carex pendula"). În vecinătatea sitului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic (lăcașuri de cult, monumente de arhitectură, muzee, situri arheologice, arii naturale protejate); astfel:
Dealul Mare - Hârlău () [Corola-website/Science/334203_a_335532]
-
pe teritoriile administrative ale comunelor Crucea, Seimeni, Siliștea și Topalu) și cea estică a județului Ialomița (pe teritoriile comunelor Bordușani și Făcăeni) și este străbătută de drumurile județene DJ223 (Topalu - Seimeni) și DJ224 (Crucea - Băltăgești). Instituirea regimului de arie naturală protejată pentru situl „” s-a făcut prin "Hotărârea de Guvern" nr. 1284 din 24 octombrie 2007 (privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România). Situl se întinde pe o suprafață de
Allah Bair - Capidava () [Corola-website/Science/334250_a_335579]
-
multe specii de păsări în timpul migrațiilor. Situl dispune de clase de habitate constituite din păduri mixte, păduri caducifoliate, ape dulci continentale (stătătoare și curgătoare), pajiști ameliorate și culturi cerealiere extensive. La baza desemnării acestuia se află mai multe specii avifaunistice protejate la nivel european prin "Directiva CE" 147/CE (anexa I-a) din 30 noiembrie 2009 și "Directiva 79/409/CEE" din 2 aprilie 1979 (privind conservarea păsărilor sălbatice) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Specii de păsări: acvilă țipătoare
Allah Bair - Capidava () [Corola-website/Science/334250_a_335579]
-
borin"), călifar alb ("Tadorna tadorna"), mierlă ("Turdus merula"), sturz ("Turdus pilaris"), sturzul cântător ("Turdus philomelos"), sturzul viilor ("Turdus iliacus"), sturzul de vâsc ("Turdus viscivorus") și pupăză "(Upupa epops"). Printre raritățile floristice semnalate în arealul sitului se află mai multe specii protejate; dintre care unele enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); astfel: clopoțel dobrogean ("Campanula romanica"), buruiana cu cinci degete
Allah Bair - Capidava () [Corola-website/Science/334250_a_335579]
-
județului Timiș (comunele Margina și Ohaba Lungă) și în cea vestică a județului Hunedoara, pe teritoriile comunelor Burjuc, Dobra, Gurasada și Zam. Situl este străbătut de drumul național DN7, care leagă municipiul Pitești de Arad. Instituirea regimului de arie naturală protejată pentru situl de importanță comunitară „” s-a făcut prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene
Defileul Mureșului () [Corola-website/Science/334261_a_335590]
-
naturale de interes comunitar ("Păduri ilirice de stejar cu carpen", "Păduri balcano-panonice de cer și gorun", "Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri" și "Pajiști xerice pe substrat calcaros") și protejează o gamă floristică și faunistică diversă, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre sau acvatice. La baza desemnării sitului se află mai multe specii de mamifere, insecte ("Euphydryas maturna"), pești, reptile și amfibieni (enumerate
Defileul Mureșului () [Corola-website/Science/334261_a_335590]
-
ATV-uri, motociclete, bărci cu motor ce produc poluare fonică) și urbanizarea zonei. În vecinătatea sitului și în arealul acestuia se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic (lăcașuri de cult, castele, cetăți, muzee, situri arheologice, arii naturale protejate); astfel:
Defileul Mureșului () [Corola-website/Science/334261_a_335590]
-
Situl conserva cinci habitate naturale de interes comunitar ("Păduri dacice de stejar și carpen", "Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum", "Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum", "Pajiști stepice subpanonice" și "Peșteri în care accesul publicului este interzis") și protejează o mare diversitate floristica și faunistica, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. La baza desemnării sitului se află mai multe specii de mamifere, păsări, reptile, amfibieni, pești și insecte (enumerate în anexa I-
Strei - Hațeg () [Corola-website/Science/334220_a_335549]
-
leucodon"), șoarecele de pământ ("Microtus agrestis"), șoarecele subpământean ("Pitymys subterraneus"), liliacul cu urechi de șoarece ("Myotis blythii"), liliacul comun ("Myotis myotis"), liliacul cu picioare lungi ("Myotis capaccinii"), liliacul de apă ("Myotis daubentonii") și liliacul mare cu potcoava ("Rhinolophus ferrumequinum"); Păsări protejate prin "Directivă CE" 147/ CE din 30 noiembrie 2009 și "Directivă 79/409/CEE" din 2 aprilie 1979 (privind conservarea păsărilor sălbatice); astfel: șoimul rândunelelor ("Falco subbuteo"), ciuf de pădure ("Asio otus"), lăstun mare ("Apus melba"), fașa de pădure ("Anthus
Strei - Hațeg () [Corola-website/Science/334220_a_335549]
-
naturală „Calcarele de la Fața Fetii”, unde accesul fiind foarte dificil, presiunea antropica este scăzută. În vecinătatea sitului și în arealul acestuia se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic (lăcașuri de cult, castele, cetăți, situri arheologice, arii naturale protejate); astfel: Reportaje Videoreportaj
Strei - Hațeg () [Corola-website/Science/334220_a_335549]
-
teritoriul administrativ al comunei Lunca Ilvei și în cea sud-vestică a județului Suceava, pe teritoriile comunelor Coșna și Poiana Stampei. Aceasta este străbătută de drumul județean DJ172D, care leagă Ilva Mare, Bistrița-Năsăud de Teșna, Suceava. Instituirea regimului de arie naturală protejată pentru situl de importanță comunitară „” s-a făcut prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene
Larion () [Corola-website/Science/334278_a_335607]
-
hidrografică a sitului este alcătuită din pâraiele Silhoasa și Bolovanul (afluenți de dreapta ai răului Ilva), Siminoc (afluent de stânga al râului Teșna) și Pârâul lui Pușca. Situl conservă un habitate natural de interes comunitar ("Turbării cu vegetație forestieră") și protejează o gamă floristică și faunistică diversă, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. La baza desemnării sitului se află mai multe specii de mamifere și păsări (enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului
Larion () [Corola-website/Science/334278_a_335607]
-
de: urs brun ("Ursus arctos", lup ("Canis lupus"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioară (Capreolus capreolus), mistreț ("Sus scrofa"), râs ("Lynx lynx"), vulpe ("Vulpes vulpes"), jder de copac ("Martes martes"), jder de piatră ("Martes foina"), nevăstuică ("Mustela nivalis"), hermelină ("Mustela erminea"); Păsări protejate prin "Directiva CE" 147/ CE din 30 noiembrie 2009 și "Directiva 79/409/CEE" din 2 aprilie 1979 (privind conservarea păsărilor sălbatice): ieruncă ("Tetrastes bonasia"), cocoșul de munte ("Tetrao urogallus"), pupăză ("Upupa epops"), cuc ("Cuculus canorus"), mierlă ("Turdus merula"), mierlă
Larion () [Corola-website/Science/334278_a_335607]
-
Cuculus canorus"), mierlă ("Turdus merula"), mierlă de apă ("Cinclus cinclus"), buhă ("Bubo bubo"), erete-vânăt ("Circus cyaneus"), ciocănitoarea neagră ("Dryocopus martius"), ciocănitoarea de stejar ("Dendrocopos medius"). Printre raritățile floristice semnalate în sit se află câteva specii (arbori, arbusti, ierburi și flori) protejate la nivel european prin aceeași "Directivă CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); astfel: Arbori și arbusti: molid ("Picea abies"), pin de pădure ("Pinus sylvestris"), brad ("Abies
Larion () [Corola-website/Science/334278_a_335607]
-
Lui Dumnezeu, dar care poate avea și calitatea de oblăduitor (protector), conducător al destinelor comunității. În acest fel, prietenul Lui Dumnezeu devine un model, prin care înțelepciunea divină se poate pogorî nealterat în comunitatea umană, prin care Legea poate fi protejată. "Prietenii lui Dumnezeu ('awliya' All"ă"hi) nu vor cunoaște teamă și nu vor fi mâhniți. -cei care cred în Dumnezeu și se tem de El- și vor avea bunăvestirea în Viața de Acum și în Viața de Apoi. Nici o
Wali () [Corola-website/Science/334283_a_335612]
-
cu județul Bacău (pe teritoriile comunelor Mănăstirea Cașin și Oituz, si pe cel al orașului Slănic Moldova) și Vrancea (comună Tulnici). Aceasta este străbătuta de drumurile naționale DN11 (Brașov - Bacău) și DN2D (Focșani - Târgu Secuiesc). Instituirea regimului de arie naturală protejată pentru situl de importanță comunitară „” s-a făcut prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene
Oituz - Ojdula () [Corola-website/Science/334329_a_335658]
-
conserva cinci habitate naturale de interes comunitar ("Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum", "Păduri dacice de fag", "Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum", "Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană", "Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior") și protejează o gamă floristica și faunistica diversă, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. La baza desemnării sitului se află mai multe specii de mamifere, păsări, pești, reptile și amfibieni (enumerate în anexa I-a
Oituz - Ojdula () [Corola-website/Science/334329_a_335658]
-
tritonul cu creasta ("Triturus cristatus"); Pești: păstrăv de munte (Salmo trutta fario), mreana vânata ("Barbus meridionalis"), clean ("Squalius cephalus"), boiștean ("Phoxinus phoxinus"), scobar ("Chondrostoma nasus"). Printre raritățile floristice semnalate în sit se află câteva specii (arbori, arbuști, ierburi și flori) protejate la nivel european prin aceeași "Directivă CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică); astfel: Arbori și arbuști: molid ("Picea abies"), pin de pădure ("Pinus sylvestris"), brad ("Abies
Oituz - Ojdula () [Corola-website/Science/334329_a_335658]
-
agenților software pentru minerit și a sponsorizării de activități ilicite sau teroriste cu ajutorul criptomonedelor. Anumite țări consideră că utilizarea acestora în activități de pariere este ilegală, iar unele guverne încearcă să le controleze pentru a diminua activitatea infracțională, pentru a proteja consumatorii și pentru a avea un control asupra capitalului.
Criptomonedă () [Corola-website/Science/334371_a_335700]
-
Pósta a surprins o discuție între și maestrul conațional Italo Santelli, criticându-l pe arbitrul ungur György Kovács. În ziua următoare, în finală, Kovács i-a acuzat pe sabrerii italieni că nu luptă în mod corect în scopul de a proteja punctajul lui Puliti, care era considerat mare favorit. Puliti a răspuns cu insulte, amenințându-l pe arbitru, și a fost descalificat. Ceilalți trei italieni s-au retras din concurs în numele solidarității. Mai târziu, în acea noapte, Puliti și Kovács s-
Oreste Puliti () [Corola-website/Science/334375_a_335704]
-
Castelul Kemeny din Brâncovenești (în ) este un ansamblu arhitectonic construit de familia Kemény în localitatea Brâncovenești, județul Mureș. Aproape de Drumul Național 15 Reghin - Toplița, acesta se ridică semeț, protejat de zidurile sale groase. Prima sa atestare datează din secolul al XIII-lea, dar forma actuală a dobândit-o trei secole mai târziu în timpul voievodului Ferenc Kendy și apoi în al XIX-lea când deja era în posesia familiei Kémeny
Castelul Kemény din Brâncovenești () [Corola-website/Science/334426_a_335755]
-
Alabama apropiat intereselor feroviare. Mexicul a susținut că hotărârile comisarilor erau valide și s-au pregătit să trimită trupe pentru a pune în aplicare acordul neratificat. Articolul XI din Tratatul de la Guadalupe Hidalgo conținea o garanție că Statele Unite îi vor proteja pe mexicani împiedicând raidurile transfrontaliere ale triburilor locale Comanche și Apache. La momentul ratificării tratatului, secretarul de stat James Buchanan credea că Statele Unite au și angajamentul și resursele pentru a îndeplini această promisiune. Istoricul Richard Kluger descria însă dificultățile acestei
Achiziția Gadsden () [Corola-website/Science/334372_a_335701]
-
a raportat secretarului de stat că o cale ferată care să traverseze istmul este o idee „fezabilă și practică”. Clayton i-a dat apoi instrucțiuni lui Robert P. Letcher, ambasadorul în Mexic, să negocieze un tratat cu scopul de a proteja drepturile lui Hargous. Propunerea Statelor Unite dădea mexicanilor reducere de 20% la transport, garanta drepturile Mexicului în zonă, permitea ca SUA să trimită armata la nevoie și acorda taxelor pentru mărfurile mexicane statutul dat de clauza națiunii celei mai favorizate. Acest
Achiziția Gadsden () [Corola-website/Science/334372_a_335701]
-
a primit autorizație să achiziționeze oricare dintre șase variante de teritoriu, cu un preț fix pe fiecare. Prețul avea să includă și orice despăgubiri pentru pagubele provocate de indieni și să degreveze Statele Unite de orice altă obligație de a-i proteja pe mexicani. Cu 50 de milioane de dolari (1,4 miliarde astăzi) ar fi cumpărat Peninsula Baja California și o bucată mare din statele mexicane de nord-vest, pe când cu 15 milioane de dolari ( de dolari astăzi) urma să cumpere cei
Achiziția Gadsden () [Corola-website/Science/334372_a_335701]