40,574 matches
-
Iași. Mihai Ștefănescu s-a născut la Galați si a urmat studiile liceale la Liceul Statului din Iași obținând diploma de bacalaureat în 1891. A urmat cursurile Facultății de Medicină din București devenind doctor în medicină și chirurgie în cu teza "Asupra relațiunei patologice între ficat și rinichi" prezentată și susținută la 21 decembrie 1898. A fost numit asistent la catedra de Anatomie descriptivă a Universitații din București în 1896, specializându-se în urologie în perioada 1901-1905 sub îndrumarea profesorului P.
Mihai Ștefănescu-Galați () [Corola-website/Science/331715_a_333044]
-
raționalismul modern. Născut pe 13 februarie 1935 la Cairo. În 1956 își finalizează studiile de licență în domeniul literaturii și filologiei la Universitatea din Cairo, iar în anul 1966 a obținut titlul de doctor în filosofie la Sorbona, cu două teze despre fenomenologie scrise în franceză și publicate prima dată la Paris, în 1966. Cele două lucrări sunt "L’exégèse de la phénoménologie, l’etat actuel de la méthode phénoménologique et son application au phénomène religieux" (Exegeza fenomenologiei, starea actuală a metodei fenomenologice
Hassan Hanafi () [Corola-website/Science/331736_a_333065]
-
2007, producător independent prin Eliptic ( Firma de producție de filme) și realizator al documentarului "Te aven baxtale!"; 2009, realizator al filmului documentar "Stradă Eugeniu de Savoya"; 2011, realizator al filmului experimental:" Becul peticit sau autobiografia unei iluzii",- aplicație practică la teza de doctorat;2013, realizator și producător al filmului documentar "Grupul Sigma"; 2014, lansarea volumului "Becul peticit,explorări teoretice și practice în artele vizual-cinetice", Editura Triade/Brumar din Timișoara. Premii, mențiuni și expoziții:1996 - premiul A.P.T.R.( Asiciatia Profesioniștilor de Televiziune
Gheorghe Șfaițer () [Corola-website/Science/331725_a_333054]
-
Cluj (1940-1944), profesor la Colegiul Reformat din Cluj și la Institutul de formare a cadrelor didactice (1944-1951), apoi redactor la Academia Română pentru elaborarea dicționarului româno-maghiar (1951-1953) și corector la Editură Științifică (1953-1955). A obținut titlul științific de doctor cu o teza despre naturalistul și filozoful grec Teofrast (Budapesta, 1914). A îndeplinit funcția de secretar al Muzeului Ardelean (1927-1941), implicându-se în viață științifică ardeleana. A scris studii despre nuvelistica lui Caragiale ("Societatea de Mîine", 1927), despre corespondență lui Alexandru Odobescu (Erdélyi
Lajos Kántor (filolog) () [Corola-website/Science/335562_a_336891]
-
(n. 11 noiembrie 1964 la Plopi, în județul Teleorman) este un etnolog, publicist (membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România) și traducător român. Doctor în filologie al Universității din București (cu o teză despre "Jertfa zidirii în fondul baladesc nord și sud-dunărean. Corpusul baladei jertfei zidirii din spațiul slav sud-dunărean") și cu o specializare în antropologie culturală și folclor (Universitatea București), este interesat, cu precădere, de spațiul etnologic și religios românesc, balcanic și
Gheorghiță Ciocioi () [Corola-website/Science/335647_a_336976]
-
două volume de "Contes Populaires de Lorraine". Cartea a însoțit fiecare din cele peste 80 de povești cu o serie de note ce inventariau variantele franceze sau străine pe care le cunoștea Cosquin, făcând frecvent comparații care să-i sprijine teza originii indiene. A fost ales în 1902 membru corespondent al Institutului de către Académie des inscriptions et belles-lettres, la propunerea lui Gaston Paris. El a renunțat complet la jurnalism și s-a ocupat doar de folclor. A publicat mai multe studii
Emmanuel Cosquin () [Corola-website/Science/335619_a_336948]
-
adjunct pentru probleme de știință al aceluiași institut. În 1971 a obținut titlul de Doctor habilitat. Membru corespondent (1989) și membru titular (1992) al Academiei de Științe a Moldovei. Sub conducerea academicianului Ion Ganea au fost pregătite și susținute 11 teze de doctor în biologie (A. Munteanu, M. Coteață, M. Litvac, N. Zubcov, G. Gusan, ș. a.). A fost președinte adjunct al Consiliului specializat pentru conferirea gradelor științifice de doctor și doctor habilitat în biologie la specialitatea Zoologie (1985-1993). Academicianul Ion Ganea
Ion Ganea () [Corola-website/Science/335649_a_336978]
-
studii și experimente ce au inclus grefe de piele . În 1964 a avansat la gradul de cercetător științific III. Cercetările desfășurate la Stațiunea Dârvari au durat aproximativ un deceniu. Pe 1 iulie 1976, a devenit doctor în științe medicale, susținând teza de doctorat intitulată “Ontogenia Imunoglobulinelor”. În 1976, doctorul Andrei Olinescu a preluat conducerea Laboratorului de Imunologie Celulară. De pe această poziție, a reorganizat laboratorul, atrăgând totodată tineri valoroși, așa cum făcuse și în anii ’60 la Stațiunea Dârvari. Din păcate, multi dintre
Andrei Olinescu () [Corola-website/Science/335692_a_337021]
-
pe care le-a pus la dispoziția comunității științifice internaționale, în vederea monitorizării eventualelor mutații ulterioare ale virusului. În 1990 a fost avansat cercetător științific principal ÎI, iar în iunie al aceluiași an a devenit conducător de doctorat, referent oficial pentru teze de doctorat la Universitățile de Medicină din București, Iași, Cluj, Chișinău și Montpellier (Franța). Anul 1992 i-a adus numirea în funcția de șef al Catedrei de Imunologie la Facultatea de Medicină și la Facultatea de Stomatologie din cadrul Universității Ecologice
Andrei Olinescu () [Corola-website/Science/335692_a_337021]
-
doctorale la Universitatea din Leipzig. Abia în anul 1973 a început studii doctorale la distanță la Universitatea din Leipzig la prof. univ. dr. Walter Dietze, apoi la prof. univ. dr. Walfried Hartinger. Pe data de 14 octombrie, 1977 a susținut teza de doctorat - ""Die rumänische Koordinate der Lyrik Paul Celans"" (""Coordonata românească a poeziei lui Paul Celan""). Carieră didactică universitară la Catedra de Limbi și Literaturi Germanice a Facultății de Limbi și Literaturi Străine începând cu anul 1978 când i se
George Guțu () [Corola-website/Science/335695_a_337024]
-
limba germană, la Institutul catolic „Notre Dame” din Timișoara, studii secundare la Liceul „Carmen Sylva”, pe care le-a absolvit ca șef de promoție (1934), apoi studii universitare la Universitatea din București (1934-1938), încheiate cu două licențe, una în filosofie (teză cu prof. Dimitrie Gusti, la Catedra de sociologie) și alta în filologie (specialitate principală - germana, secundară - franceza). I-a avut ca profesori în facultate pe Nae Ionescu, Mircea Vulcănescu, Anton Golopenția și Mircea Eliade. În ianuarie 1939 s-a căsătorit
Mariana Șora () [Corola-website/Science/335666_a_336995]
-
de pian "Ella Philipp" edițiile 2006, 2008, 2011, în colaborare cu Filarmonica de Stat "Banatul" din Timișoara, primul de acest fel de la noi din țară. Între anii 2000-2004 urmează Școala doctorală din cadrul Academiei de Muzică "“Gheorghe Dima”" din Cluj-Napoca cu teza “"Școala pianistică bănățeană și contribuția creației bănățene la edificarea ei"," conducător științific, prof. univ. dr. Eduard Terenyi. Prezentă în cadrul mai multor sesiuni de comunicări științifice sau simpozioane se regăsesc în jur de 40 de studii, analize, medalioane, lucrări de metodica
Felicia Maria Stancovici () [Corola-website/Science/335706_a_337035]
-
tuturor normelor morale. Această „himeră” nazistă este alcătuită dintr-un gen de acțiune de tip gangsteresc, dintr-o gestică populară de inspirație păgână, din biologismul medical și din raționalitatea instrumentală. Grație conceptului său de „destructivitate”, Gérard Rabinovitch discută și critică teza centrală a sociologului Zygmunt Bauman, expusă în special în opera sa majoră, Bauman interpretând nazismul din perspectiva unei raționalități particulare, cea a rațiunii instrumentale și a acțiunii instrumentale. Preluând limbajul freudian, Gérard Rabinovitch avansează propunerea filosofică de a spune că
Gérard Rabinovitch () [Corola-website/Science/335720_a_337049]
-
1996, Chișinău) a fost un folclorist din Republica Moldova. În anul 1969 a absolvit Facultatea de Filologie a Universității de Stat din Chișinău. Din 1971 e aspirant la Institutul de Literatură Universală „Maxim Gorki" din Moscova, și în 1974 își susține teza de doctor în filologie “Poetica doinelor populare moldovenești”. A fost colaborator științific la secția de folcloristică a Institutului de Limbă și Literatură al Academiei de Științe a Republicii Moldova. În calitate de culegător, cercetător și editor al tezaurului etnofolcloric românesc, dânsul a efectuat
Sergiu Moraru () [Corola-website/Science/335810_a_337139]
-
și 1990 a deținut diferite funcții în calitate de asistent de cercetare și universitare și că lector universitar la Berlin, Viena și Salzburg. Ca asistent de cercetare pentru lingvistică computaționala orientalista în anul 1991, a habilitat la Universitatea din Bamberg, cu o teza despre cuvintele iraniene împrumutate în limba armeana și georgiana. preda din anul 1994 lingvistică comparată la Universitatea Johann Wolfgang Goethe din Frankfurt pe Main. Din anul 1996, el este membru străin al Academiei de Stiinte la Gelați (Georgia), din anul
Jost Gippert () [Corola-website/Science/335828_a_337157]
-
început activitatea științifică la filiala moldovenească a Academiei de Științe din U.R.S.S., transformată apoi în Academia de Științe a R.S.S.M., sub conducerea academicianului G.V. Lazurievschi. S-a ocupat de studiul componenților chimici ai unor plante din Republica Moldova. Lucrările din cadrul tezei de doctor în științe chimice au fost efectuate în laboratorul de sinteză chimică fină al Institutului de Chimie Organică din Moscova, condus de doctorul habilitat în chimie Kucerov. În 1970 susține în această instituție teza de doctor în chimie cu
Gheorghe Munteanu (chimist) () [Corola-website/Science/332555_a_333884]
-
plante din Republica Moldova. Lucrările din cadrul tezei de doctor în științe chimice au fost efectuate în laboratorul de sinteză chimică fină al Institutului de Chimie Organică din Moscova, condus de doctorul habilitat în chimie Kucerov. În 1970 susține în această instituție teza de doctor în chimie cu tema „Studierea ciclizării selective a substanțelor izoprenoice”. Cercetările științifice au dus la obținerea a două brevete. În colaborare cu alți cercetători științifici de la Institutul de Chimie a Academiei de Științe din Moldova, sub conducerea academicianului
Gheorghe Munteanu (chimist) () [Corola-website/Science/332555_a_333884]
-
insectelor entomofage, mai precis a familiei "Ichneumonidae", care a avut o importanță majoră în controlul biologic al insectelor dăunătoare. Lucrarea sa "Der Aufbau der Sehorgane bei den in Süsswaser lebenden Dipterenlarven und bei Puppen und Imagines von "Culex"" a fost teza sa de doctorat și a fost publicată în Germania. Activitatea științifică a profesorului este cu adevărat impresionantă. Studiul ihneumonidelr este o lucrare monumentală, el publicând peste 6.000 de pagini despre ele, în care sunt prezentate peste 5.000 de
Mihai Constantineanu () [Corola-website/Science/332642_a_333971]
-
fost publicată lucrarea "Însemnări despre români" a lui Karl Marx, prin care însuși întemeietorul comunismului era instrumentalizat pentru a arăta că Rusia avusese o atitudine ostilă față de statul român modern. Începutul celei de-a treia perioade a fost marcat de Tezele din iulie ale lui Nicolae Ceaușescu. Istoria a fost manipulată pentru a servi cultului personalității dictatorului, scrierea istoriei fiind impregnată de un naționalism excesiv. În 1974 a fost inventat de Edgar Papu termenul protocronism, concept care a adunat sub stindardul
Istoriografia română () [Corola-website/Science/332659_a_333988]
-
lucrări, în 1971-1974 Conferențiar universitar, iar în 1974-1988 Profesor universitar la Facultatea de Agronomie din Cluj. În perioda 1990-2004 este Profesor consultant și conducător de doctoranzi. În 1988 s-a pensionat, rămânând profesor consultant și conducător de doctorat. A coordonat tezele de doctorat în Protecția plantelor în perioada 1992-2011, la un număr de 13 doctoranzi (teze susținute). Profesorul T. Perju a creat la Cluj un centru al entomologiei agricole care prin studenți, doctoranzi și publicațiile acestora este bune cunoscut în întreaga
Teodosie Perju () [Corola-website/Science/332707_a_334036]
-
Cluj. În perioda 1990-2004 este Profesor consultant și conducător de doctoranzi. În 1988 s-a pensionat, rămânând profesor consultant și conducător de doctorat. A coordonat tezele de doctorat în Protecția plantelor în perioada 1992-2011, la un număr de 13 doctoranzi (teze susținute). Profesorul T. Perju a creat la Cluj un centru al entomologiei agricole care prin studenți, doctoranzi și publicațiile acestora este bune cunoscut în întreaga țară. Specialitatea principală în 1950-1988 a fost agronomie, protecția plantelor, entomologie agricolă. A obținut doctoratul
Teodosie Perju () [Corola-website/Science/332707_a_334036]
-
creat la Cluj un centru al entomologiei agricole care prin studenți, doctoranzi și publicațiile acestora este bune cunoscut în întreaga țară. Specialitatea principală în 1950-1988 a fost agronomie, protecția plantelor, entomologie agricolă. A obținut doctoratul în 1959 cu o excelentă teză "Cercetări de morfologie, biologie, ecologie și combatere a viespii semințelor de trifoi ("Bruchophagus gibbus" Boh.)", conducător științific - Academicianul Eugen Rădulescu. În 1974 a obținut titlul de doctor docent. Principalele domenii de activitate sunt : Fiind fidel zonei natale, a întreținut legături
Teodosie Perju () [Corola-website/Science/332707_a_334036]
-
nu fie identificat cu realismul sau idealismul, însă filozofii n-au găsit elemente suficiente care să distingă mișcarea kantiană de restul pozițiilor. Idealismul transcendental a fost eticheta adoptată filozofii post-kantieni precum Fichte, Schelling, Schopenhauer, și Husserl în secolul XX. Probabil teza centrală și cea mai controversată a lucrării Critica Rațiunii Pure este aceea că ființele umane experimentează doar aparența (obiectul ca fenomen), nu lucruri-în-sine; iar spațiul și timpul sunt doar forme subiective ale intuiției umane. Kant numește această idee idealism transcendental
Idealism transcendental () [Corola-website/Science/332748_a_334077]
-
Problema legată de aceste afirmații apare odată cu interpretarea lor deoarece nu există o interpretare standard a idealismului kantian. Există două moduri de interpretare care au devenit influente în timp. Prima este cea tradițională și consideră mișcarea centrată în esența pe teza metafizică care operează o distincție între două clase de obiecte: fenomen și lucru-în-sine. Spre deosebire de prima, cea de-a doua se preocupă de două aspecte diferite ale aceleiași clase de obiecte (apariția ca fenomen și imposibilitatea cunoașteri lucrului-în-sine ), fără să considere
Idealism transcendental () [Corola-website/Science/332748_a_334077]
-
activitate de până atunci este considerată incompatibilă cu noile viziuni sociale ale prezentului și rând pe rând i se interzice orice participare efectivă la activitatea politică sau economică a țării. Găsește totuși energia necesară ca în anul 1947 să susțină teza de doctor în drept și știinte economice cu un subiect legat de lucrarea lui Karl Marx, Capitalul. De aici încolo viața lui continuă în privațiune financiară până în ziua când pluralitatea lui intelectuală îl orientează către o activitate literară. Calitatea traducerilor
Mihail Magiari () [Corola-website/Science/332830_a_334159]