41,558 matches
-
Izvoarele Sucevei - a fost abandonat; capătul liniei a devenit satul "Șipotele Sucevei" (astăzi în Ucraina). În anul 1940, Armata Roșie a ocupat nordul Bucovinei. Tronsonul de la nord de râul Suceava a intrat pe teritoriul Uniunii Sovietice, toate legăturile cu calea ferată din URSS fiind întrerupte. Din 1941 și până în 1944 întreaga Bucovină s-a aflat din nou pe teritoriul României, dar teritoriul nordic al provinciei a fost reocupat apoi de URSS (din 1991 de Ucraina). Linia rămasă pe teritoriul sovietic a
Calea ferată Brodina–Izvoarele Sucevei () [Corola-website/Science/318801_a_320130]
-
până în 1944 întreaga Bucovină s-a aflat din nou pe teritoriul României, dar teritoriul nordic al provinciei a fost reocupat apoi de URSS (din 1991 de Ucraina). Linia rămasă pe teritoriul sovietic a fost dezafectată, în timp ce tronsonul românesc de cale ferată și-a stabilit capătul în localitatea de graniță Nisipitu. Tronsonul românesc de cale ferată până la Nisipitu are o singură linie și nu este electrificată. El face parte din calea ferată secundară 515 de la Dornești la Nisipitu sau Putna. În iulie
Calea ferată Brodina–Izvoarele Sucevei () [Corola-website/Science/318801_a_320130]
-
nordic al provinciei a fost reocupat apoi de URSS (din 1991 de Ucraina). Linia rămasă pe teritoriul sovietic a fost dezafectată, în timp ce tronsonul românesc de cale ferată și-a stabilit capătul în localitatea de graniță Nisipitu. Tronsonul românesc de cale ferată până la Nisipitu are o singură linie și nu este electrificată. El face parte din calea ferată secundară 515 de la Dornești la Nisipitu sau Putna. În iulie 2008, linia de cale ferată a fost deteriorată de inundații și scoasă din funcțiune
Calea ferată Brodina–Izvoarele Sucevei () [Corola-website/Science/318801_a_320130]
-
teritoriul sovietic a fost dezafectată, în timp ce tronsonul românesc de cale ferată și-a stabilit capătul în localitatea de graniță Nisipitu. Tronsonul românesc de cale ferată până la Nisipitu are o singură linie și nu este electrificată. El face parte din calea ferată secundară 515 de la Dornești la Nisipitu sau Putna. În iulie 2008, linia de cale ferată a fost deteriorată de inundații și scoasă din funcțiune. Refacerea liniilor distruse nu au mai avut loc. CFR are în vedere închiderea tronsoanelor care aduc
Calea ferată Brodina–Izvoarele Sucevei () [Corola-website/Science/318801_a_320130]
-
în localitatea de graniță Nisipitu. Tronsonul românesc de cale ferată până la Nisipitu are o singură linie și nu este electrificată. El face parte din calea ferată secundară 515 de la Dornești la Nisipitu sau Putna. În iulie 2008, linia de cale ferată a fost deteriorată de inundații și scoasă din funcțiune. Refacerea liniilor distruse nu au mai avut loc. CFR are în vedere închiderea tronsoanelor care aduc pierderi sau cedarea lor către operatorii privați. <br style="clear:both;">
Calea ferată Brodina–Izvoarele Sucevei () [Corola-website/Science/318801_a_320130]
-
este o linie principala de cale ferată în Ucraina și România. Această traversează regiunea istorică Bucovina de la nord la sud. Această linie de cale ferată a fost construită pe teritoriul austriac al Imperiului Austro-Ungar. La 1 septembrie 1866 a fost inaugurată calea ferata care lega orașele Liov
Calea ferată Cernăuți–Suceava () [Corola-website/Science/318808_a_320137]
-
este o linie principala de cale ferată în Ucraina și România. Această traversează regiunea istorică Bucovina de la nord la sud. Această linie de cale ferată a fost construită pe teritoriul austriac al Imperiului Austro-Ungar. La 1 septembrie 1866 a fost inaugurată calea ferata care lega orașele Liov (în ) și Cernăuți (în ). Ea a fost construită și pusă în exploatare de către compania feroviară Lemberg-Czernowitz-Jassy Eisenbahn (LCJE
Calea ferată Cernăuți–Suceava () [Corola-website/Science/318808_a_320137]
-
linie principala de cale ferată în Ucraina și România. Această traversează regiunea istorică Bucovina de la nord la sud. Această linie de cale ferată a fost construită pe teritoriul austriac al Imperiului Austro-Ungar. La 1 septembrie 1866 a fost inaugurată calea ferata care lega orașele Liov (în ) și Cernăuți (în ). Ea a fost construită și pusă în exploatare de către compania feroviară Lemberg-Czernowitz-Jassy Eisenbahn (LCJE). Această obținuse la 15 mai 1867 concesiunea pentru continuarea căii ferate până la Suceava, aflată atunci pe granița dintre
Calea ferată Cernăuți–Suceava () [Corola-website/Science/318808_a_320137]
-
1 septembrie 1866 a fost inaugurată calea ferata care lega orașele Liov (în ) și Cernăuți (în ). Ea a fost construită și pusă în exploatare de către compania feroviară Lemberg-Czernowitz-Jassy Eisenbahn (LCJE). Această obținuse la 15 mai 1867 concesiunea pentru continuarea căii ferate până la Suceava, aflată atunci pe granița dintre Austro-Ungaria și România. Concesiunea prevedea că lucrările trebuiau să înceapă în același an și să fie finalizate până la sfârșitul anului 1869. Unul dintre motivele pentru construirea rapidă a căii ferate a fost dorința
Calea ferată Cernăuți–Suceava () [Corola-website/Science/318808_a_320137]
-
pentru continuarea căii ferate până la Suceava, aflată atunci pe granița dintre Austro-Ungaria și România. Concesiunea prevedea că lucrările trebuiau să înceapă în același an și să fie finalizate până la sfârșitul anului 1869. Unul dintre motivele pentru construirea rapidă a căii ferate a fost dorința de a oferi populației care suferea de foamete o posibilitate de a-și achiziționa alimente din Bucovina. În ciuda condițiilor nefavorabile de pe teren, traseul feroviar Cernăuți-Suceava a fost pus în funcțiune la 28 octombrie 1869. Împreună cu Calea ferata
Calea ferată Cernăuți–Suceava () [Corola-website/Science/318808_a_320137]
-
ferate a fost dorința de a oferi populației care suferea de foamete o posibilitate de a-și achiziționa alimente din Bucovina. În ciuda condițiilor nefavorabile de pe teren, traseul feroviar Cernăuți-Suceava a fost pus în funcțiune la 28 octombrie 1869. Împreună cu Calea ferata Suceava-Roman inaugurată la 15 decembrie 1869, România dispunea acum de o rețea feroviară conectată cu țările din străinătate. Granița româno-austriacă era situată la sud de Gară Ițcani (în , astăzi Gară Suceava Nord). Traseul de cale ferată Cernăuți-Suceava ocolea orașele Siret
Calea ferată Cernăuți–Suceava () [Corola-website/Science/318808_a_320137]
-
octombrie 1869. Împreună cu Calea ferata Suceava-Roman inaugurată la 15 decembrie 1869, România dispunea acum de o rețea feroviară conectată cu țările din străinătate. Granița româno-austriacă era situată la sud de Gară Ițcani (în , astăzi Gară Suceava Nord). Traseul de cale ferată Cernăuți-Suceava ocolea orașele Siret și Rădăuți. Istoricul Ion Nistor (1876-1962) a afirmat că societatea de construcție nu a dorit să încarce caietul de sarcini cu cheltuieli pentru construirea a două poduri peste râul Suceava, în urma acestui act de neglijență fiind
Calea ferată Cernăuți–Suceava () [Corola-website/Science/318808_a_320137]
-
din cauza condițiilor economice dificile din Bucovina și din nordul Moldove. Între anii 1872-1875 guvernul austriac a pus sub sechestru acest traseu. În anii 1889-1894 traseul a fost naționalizat prin plata unor despăgubiri adecvate; această operațiune a fost efectuată de către Căile Ferate Austriece cezaro-crăiești de Stat (kkStB). După primul război mondial, Bucovina s-a unit cu România; calea ferata Cernăuți-Suceava s-a aflat în întregime pe teritoriul românesc până la ocuparea nordului Bucovinei de către Uniunea Sovietică în 1940 și, astfel, calea ferata a
Calea ferată Cernăuți–Suceava () [Corola-website/Science/318808_a_320137]
-
sub sechestru acest traseu. În anii 1889-1894 traseul a fost naționalizat prin plata unor despăgubiri adecvate; această operațiune a fost efectuată de către Căile Ferate Austriece cezaro-crăiești de Stat (kkStB). După primul război mondial, Bucovina s-a unit cu România; calea ferata Cernăuți-Suceava s-a aflat în întregime pe teritoriul românesc până la ocuparea nordului Bucovinei de către Uniunea Sovietică în 1940 și, astfel, calea ferata a fost împărțită între cele două state. După ce nordul Bucovinei a fost eliberat în 1941 de către România, el
Calea ferată Cernăuți–Suceava () [Corola-website/Science/318808_a_320137]
-
Căile Ferate Austriece cezaro-crăiești de Stat (kkStB). După primul război mondial, Bucovina s-a unit cu România; calea ferata Cernăuți-Suceava s-a aflat în întregime pe teritoriul românesc până la ocuparea nordului Bucovinei de către Uniunea Sovietică în 1940 și, astfel, calea ferata a fost împărțită între cele două state. După ce nordul Bucovinei a fost eliberat în 1941 de către România, el a fost reocupat din nou în 1944 de către URSS, devenind în anul 1991 parte componentă a Ucrainei. După al doilea război mondial
Calea ferată Cernăuți–Suceava () [Corola-website/Science/318808_a_320137]
-
două state. După ce nordul Bucovinei a fost eliberat în 1941 de către România, el a fost reocupat din nou în 1944 de către URSS, devenind în anul 1991 parte componentă a Ucrainei. După al doilea război mondial, partea de nord a căii ferate a fost echipată cu sine cu ecartament lat. Întregul traseu este cu o singură linie, fiind electrificat pe tronsonul Suceava Nord-Dărmănești cu curent alternativ (25 kV, 50 Hz). Acesta este în prezent (2013) singură linie de cale ferată de călători
Calea ferată Cernăuți–Suceava () [Corola-website/Science/318808_a_320137]
-
a căii ferate a fost echipată cu sine cu ecartament lat. Întregul traseu este cu o singură linie, fiind electrificat pe tronsonul Suceava Nord-Dărmănești cu curent alternativ (25 kV, 50 Hz). Acesta este în prezent (2013) singură linie de cale ferată de călători (folosită) de trecere între Ucraina și România și, de asemenea, are o importanță și în traficul de marfuri între cele două țări. Schimbarea boghiurilor la vagoane ca urmare a trecerii de la ecartament normal la ecartament lat (operațiune denumită
Calea ferată Cernăuți–Suceava () [Corola-website/Science/318808_a_320137]
-
România și, de asemenea, are o importanță și în traficul de marfuri între cele două țări. Schimbarea boghiurilor la vagoane ca urmare a trecerii de la ecartament normal la ecartament lat (operațiune denumită recartare) are loc pe partea ucraineană a căii ferate, în Vadul Siret. Pe acest traseu circulă numai trenul transfrontalier de călători Moscova-Sofia, care circulă prin Kiev. În plus, există treburi regionale care circulă între Cernăuți și Vadul Siret, precum și între Dornești și Suceava. Între Vadul Siret și Dornești, calea
Calea ferată Cernăuți–Suceava () [Corola-website/Science/318808_a_320137]
-
în Vadul Siret. Pe acest traseu circulă numai trenul transfrontalier de călători Moscova-Sofia, care circulă prin Kiev. În plus, există treburi regionale care circulă între Cernăuți și Vadul Siret, precum și între Dornești și Suceava. Între Vadul Siret și Dornești, calea ferata are liniile încălecate (cu dublu ecartament: 1.435 mm și 1520 mm).
Calea ferată Cernăuți–Suceava () [Corola-website/Science/318808_a_320137]
-
din localitate. În anul 1644 părăsesc Dotzheimul, din cauza războiului de treizeci de ani aproape toți locuitorii. Prin anul 1695 este clădită în localitate o școală și o biserică reformată. Dotzheim va fi legat în anul 1889, la rețeaua de cale ferată, care actual a devenit o linie moartă, fiind folosită numai în scopuri turistice. În anul 1928 localitatea este integrară orașului Wiesbaden. În perioada nazistă, au fost construite în Kohlheck, și Freudenberg, cazarme militare. Dotzheim a suferit mai puțin din cauza bombardamentelor
Wiesbaden-Dotzheim () [Corola-website/Science/318815_a_320144]
-
Conflictul chino-sovietic din 1929 a fost un conflict minor armat între Uniunea Sovietică și China pentru administrația căii ferate din Manciuria, N-E Chinei. Tratatul din 1924 prevedea dreptul Uniunii Sovietice de a păstra oficiali ruși pe calea ferată din Manciuria. Aceste drepturi datau din perioada țaristă, atunci când s-a construit cu banii Rusiei întreaga rețea feroviară din China
Conflictul chino-sovietic (1929) () [Corola-website/Science/318817_a_320146]
-
Conflictul chino-sovietic din 1929 a fost un conflict minor armat între Uniunea Sovietică și China pentru administrația căii ferate din Manciuria, N-E Chinei. Tratatul din 1924 prevedea dreptul Uniunii Sovietice de a păstra oficiali ruși pe calea ferată din Manciuria. Aceste drepturi datau din perioada țaristă, atunci când s-a construit cu banii Rusiei întreaga rețea feroviară din China de Est. După revoluția bolșevică din Rusia, căile ferate ale Chinei de Est au fost subiect de dispută între marile
Conflictul chino-sovietic (1929) () [Corola-website/Science/318817_a_320146]
-
prevedea dreptul Uniunii Sovietice de a păstra oficiali ruși pe calea ferată din Manciuria. Aceste drepturi datau din perioada țaristă, atunci când s-a construit cu banii Rusiei întreaga rețea feroviară din China de Est. După revoluția bolșevică din Rusia, căile ferate ale Chinei de Est au fost subiect de dispută între marile puteri. Între 1918-1920 Japonia a încercat să pună stăpânire pe acest drum la Conferința de la Washington. Numai un protest oficial al Chinei a împiedicat acest lucru și nicidecum invitația
Conflictul chino-sovietic (1929) () [Corola-website/Science/318817_a_320146]
-
un protest oficial al Chinei a împiedicat acest lucru și nicidecum invitația la dialog a RSFSR. Neînțelegerile dintre statele membre care au participat la această conferință pentru a ajunge la un acord privind stabilirea unui control internațional asupra acestei căi ferate a dus la încercarea de stăpânire chineză a căii ferate urmată de intervenția armată a Rusiei. Cu o bruschețe care a surprins lumea întreagă în speranțele sale de pace privind războiul care a sfâșiat China, micuțul președintele Chiang Kai Shek
Conflictul chino-sovietic (1929) () [Corola-website/Science/318817_a_320146]
-
nicidecum invitația la dialog a RSFSR. Neînțelegerile dintre statele membre care au participat la această conferință pentru a ajunge la un acord privind stabilirea unui control internațional asupra acestei căi ferate a dus la încercarea de stăpânire chineză a căii ferate urmată de intervenția armată a Rusiei. Cu o bruschețe care a surprins lumea întreagă în speranțele sale de pace privind războiul care a sfâșiat China, micuțul președintele Chiang Kai Shek, cel care a cucerit toata China în trei ani, a
Conflictul chino-sovietic (1929) () [Corola-website/Science/318817_a_320146]