41,558 matches
-
lumea întreagă în speranțele sale de pace privind războiul care a sfâșiat China, micuțul președintele Chiang Kai Shek, cel care a cucerit toata China în trei ani, a profitat de Manciuria obținând 250 de milioane de dolari din exploatarea căii ferate a Chinei de Est, cu o lungime de 1179 mile, despre care se credea că aparține Rusiei Sovietice. Puși sub sechestru și expediați în grabă din Harbin, sediul central al C.E.R., au fost 174 oficiali sovietici ai căii ferate și
Conflictul chino-sovietic (1929) () [Corola-website/Science/318817_a_320146]
-
căii ferate a Chinei de Est, cu o lungime de 1179 mile, despre care se credea că aparține Rusiei Sovietice. Puși sub sechestru și expediați în grabă din Harbin, sediul central al C.E.R., au fost 174 oficiali sovietici ai căii ferate și alți angajați. Aceștia au fost expediați în Siberia. Managerul general A. I. Emșanov, care a refuzat cererea inițială a lui Lu Yung Hwang, președintele directoratului C.E.R., de a preda gestionarea căii ferate părții chineze, s-a trezit brusc cu funcționarii
Conflictul chino-sovietic (1929) () [Corola-website/Science/318817_a_320146]
-
E.R., au fost 174 oficiali sovietici ai căii ferate și alți angajați. Aceștia au fost expediați în Siberia. Managerul general A. I. Emșanov, care a refuzat cererea inițială a lui Lu Yung Hwang, președintele directoratului C.E.R., de a preda gestionarea căii ferate părții chineze, s-a trezit brusc cu funcționarii chinezi care l-au înhățat cu forța de la biroul său, l-au târât pe străzile pietruite și prin piețele din Harbin și arestat la domiciliu. Aproape imediat, managerul asistent general, Shan Chi-Khan
Conflictul chino-sovietic (1929) () [Corola-website/Science/318817_a_320146]
-
și reprezentanți ai comerțului, precum și a expulzat oficialitățile chineze de pe teritoriul sovietic. Responsabilitatea pentru incidentul a fost repartizată guvernului Nanking. Pe 19 iulie guvernul chinez a publicat un manifest, care explică poziția sa despre conflict marilor puteri. Traficul pe calea ferată în apropiere de stația de frontieră a fost oprit pe 14 iulie și pe 17 iulie la frontieră a fost oprit de Expresul Transiberian provenit de la Harbin. În următoarele săptămâni la frontieră au început manevrele trupelor sovietice. Avioanele Barazhirovali în
Conflictul chino-sovietic (1929) () [Corola-website/Science/318817_a_320146]
-
oamenii erau siguri că în viitorul apropiat va începe invazia sovietică. Pe 22 iulie Tsai Yunshen, avocatul Guvernului Mukden cu privire la afacerile externe din Harbin l-a căutat pe Melnikov consulul sovietic și a propus un acord: angajații sovietici ai căii ferate vor fi eliberați astfel încât conflictul să se rezolvă prin negocieră. Nu s-a ajuns la nici un rezultat (guvernul Nanking a ascultat consilierii militari germani, care au susținut că Uniunea Sovietică nu va începe un război). Discuții suplimentare au fost intermediate
Conflictul chino-sovietic (1929) () [Corola-website/Science/318817_a_320146]
-
Calea ferată Suceava-Roman este o linie principală de cale ferată în România. Aceasta traversează partea de nord-est a țării, în regiunea istorică Moldova. La 1 septembrie 1866 a fost inaugurată calea ferată care lega orașele Liov (în ) și Cernăuți (în ) din Austro-Ungaria
Calea ferată Suceava–Roman () [Corola-website/Science/318833_a_320162]
-
Calea ferată Suceava-Roman este o linie principală de cale ferată în România. Aceasta traversează partea de nord-est a țării, în regiunea istorică Moldova. La 1 septembrie 1866 a fost inaugurată calea ferată care lega orașele Liov (în ) și Cernăuți (în ) din Austro-Ungaria. Ea a fost construită și pusă în exploatare
Calea ferată Suceava–Roman () [Corola-website/Science/318833_a_320162]
-
Calea ferată Suceava-Roman este o linie principală de cale ferată în România. Aceasta traversează partea de nord-est a țării, în regiunea istorică Moldova. La 1 septembrie 1866 a fost inaugurată calea ferată care lega orașele Liov (în ) și Cernăuți (în ) din Austro-Ungaria. Ea a fost construită și pusă în exploatare de către compania feroviară Lemberg-Czernowitz-Jassy Eisenbahn (LCJE). Aceasta obținuse la 15 mai 1867 concesiunea pentru continuarea căii ferate până la Suceava, aflată atunci pe
Calea ferată Suceava–Roman () [Corola-website/Science/318833_a_320162]
-
1866 a fost inaugurată calea ferată care lega orașele Liov (în ) și Cernăuți (în ) din Austro-Ungaria. Ea a fost construită și pusă în exploatare de către compania feroviară Lemberg-Czernowitz-Jassy Eisenbahn (LCJE). Aceasta obținuse la 15 mai 1867 concesiunea pentru continuarea căii ferate până la Suceava, aflată atunci pe granița dintre Austro-Ungaria și România. Pe partea românească, construcția rețelei de cale ferată dintre România și Austro-Ungaria s-a desfășurat cu rapiditate. A fost planificată realizarea unei legături de la frontiera austriacă prin porturile dunărene Galați
Calea ferată Suceava–Roman () [Corola-website/Science/318833_a_320162]
-
fost construită și pusă în exploatare de către compania feroviară Lemberg-Czernowitz-Jassy Eisenbahn (LCJE). Aceasta obținuse la 15 mai 1867 concesiunea pentru continuarea căii ferate până la Suceava, aflată atunci pe granița dintre Austro-Ungaria și România. Pe partea românească, construcția rețelei de cale ferată dintre România și Austro-Ungaria s-a desfășurat cu rapiditate. A fost planificată realizarea unei legături de la frontiera austriacă prin porturile dunărene Galați și Brăila către București, capitala României. În acest scop, directorul general al Lemberg-Czernowitz-Eisenbahn, Viktor Ofenheim, a primit în
Calea ferată Suceava–Roman () [Corola-website/Science/318833_a_320162]
-
Ofenheim, a primit în anul 1867 un contract preliminar. În același timp, în 1868, guvernul român a hotărât să acorde consorțiului aflat în proprietatea antreprenorului german de origine evreiască Bethel Henry Strousberg contractul de construcție a majorității tronsoanelor din Calea ferată București-Galați-Roman. Prin liniile de cale ferată pe care le administra în Bucovina, Lemberg-Czernowitz-Eisenbahn a contribuit la îmbunătățirea condițiilor logistice din partea de nord a rețelei feroviare a României și i s-a atribuit contractul de construcție pentru traseul de la Suceava la
Calea ferată Suceava–Roman () [Corola-website/Science/318833_a_320162]
-
un contract preliminar. În același timp, în 1868, guvernul român a hotărât să acorde consorțiului aflat în proprietatea antreprenorului german de origine evreiască Bethel Henry Strousberg contractul de construcție a majorității tronsoanelor din Calea ferată București-Galați-Roman. Prin liniile de cale ferată pe care le administra în Bucovina, Lemberg-Czernowitz-Eisenbahn a contribuit la îmbunătățirea condițiilor logistice din partea de nord a rețelei feroviare a României și i s-a atribuit contractul de construcție pentru traseul de la Suceava la Roman cu o linie de legătură
Calea ferată Suceava–Roman () [Corola-website/Science/318833_a_320162]
-
la Roman cu o linie de legătură de la Pașcani la Iași. Având în vedere extinderea rețelei sale, compania Lemberg-Czernowitz-Eisenbahn a fost redenumită în 1868 „K. k. priv. Lemberg-Czernowitz-Jassy-Eisenbahngesellschaft“. La 25 decembrie 1869 a fost deschis traseul feroviar Suceava-Roman. Împreună cu Calea ferată Cernăuți-Suceava inaugurată cu o lună și jumătate în urmă, România dispunea acum de o rețea feroviară conectată cu țările din străinătate. Granița austro-română era situată între gările Itzkany (în , astăzi Gara Suceava Nord) și Burdujeni (azi Gara Suceava). Ițcani și
Calea ferată Suceava–Roman () [Corola-website/Science/318833_a_320162]
-
pus între anii 1872-1875 sub sechestru de către guvernul austriac. În anii 1888/1889 partea de traseu românesc și în 1889-1894 și partea de traseu austriac au fost naționalizate prin plata unor despăgubiri adecvate; aceste operațiuni au fost efectuate de către Căile Ferate Austriece cezaro-crăiești de Stat (kkStB) și de Căile Ferate Române. După primul război mondial, Bucovina s-a unit cu România; astfel, întreaga cale ferata descrisă aici s-a aflat pe teritoriul românesc. Între anii 1972-1975 s-a realizat o dublare a căii
Calea ferată Suceava–Roman () [Corola-website/Science/318833_a_320162]
-
de traseu austriac au fost naționalizate prin plata unor despăgubiri adecvate; aceste operațiuni au fost efectuate de către Căile Ferate Austriece cezaro-crăiești de Stat (kkStB) și de Căile Ferate Române. După primul război mondial, Bucovina s-a unit cu România; astfel, întreaga cale ferata descrisă aici s-a aflat pe teritoriul românesc. Între anii 1972-1975 s-a realizat o dublare a căii ferate pe acest traseu. Întregul traseu este cu cale ferată dublă și electrificată cu curent alternativ (25 kV, 50 Hz). El face
Calea ferată Suceava–Roman () [Corola-website/Science/318833_a_320162]
-
Austriece cezaro-crăiești de Stat (kkStB) și de Căile Ferate Române. După primul război mondial, Bucovina s-a unit cu România; astfel, întreaga cale ferata descrisă aici s-a aflat pe teritoriul românesc. Între anii 1972-1975 s-a realizat o dublare a căii ferate pe acest traseu. Întregul traseu este cu cale ferată dublă și electrificată cu curent alternativ (25 kV, 50 Hz). El face parte din Magistrala CFR 500 de la Suceava la București, care traversează România de la nord la sud (pe partea de
Calea ferată Suceava–Roman () [Corola-website/Science/318833_a_320162]
-
primul război mondial, Bucovina s-a unit cu România; astfel, întreaga cale ferata descrisă aici s-a aflat pe teritoriul românesc. Între anii 1972-1975 s-a realizat o dublare a căii ferate pe acest traseu. Întregul traseu este cu cale ferată dublă și electrificată cu curent alternativ (25 kV, 50 Hz). El face parte din Magistrala CFR 500 de la Suceava la București, care traversează România de la nord la sud (pe partea de est a țării) și este intens utilizat atât pentru
Calea ferată Suceava–Roman () [Corola-website/Science/318833_a_320162]
-
este o cale ferată principală din România. Ea traversează partea de sud a regiunii istorice Bucovina. În timpul Imperiului Austro-Ungar, din localitatea Dărmănești de pe Calea ferată Cernăuți-Suceava a fost pusă în funcțiune în anul 1888 un traseu de cale ferată către Câmpulung Moldovenesc. După primul
Calea ferată Suceava–Gura Humorului () [Corola-website/Science/318855_a_320184]
-
este o cale ferată principală din România. Ea traversează partea de sud a regiunii istorice Bucovina. În timpul Imperiului Austro-Ungar, din localitatea Dărmănești de pe Calea ferată Cernăuți-Suceava a fost pusă în funcțiune în anul 1888 un traseu de cale ferată către Câmpulung Moldovenesc. După primul război mondial, Bucovina a devenit parte componentă a României; calea ferată a fost preluată de către compania românească CFR. În 1940, linia
Calea ferată Suceava–Gura Humorului () [Corola-website/Science/318855_a_320184]
-
este o cale ferată principală din România. Ea traversează partea de sud a regiunii istorice Bucovina. În timpul Imperiului Austro-Ungar, din localitatea Dărmănești de pe Calea ferată Cernăuți-Suceava a fost pusă în funcțiune în anul 1888 un traseu de cale ferată către Câmpulung Moldovenesc. După primul război mondial, Bucovina a devenit parte componentă a României; calea ferată a fost preluată de către compania românească CFR. În 1940, linia de cale ferată de la Dărmănești la Câmpulung Moldovenesc a devenit punctul de plecare al
Calea ferată Suceava–Gura Humorului () [Corola-website/Science/318855_a_320184]
-
istorice Bucovina. În timpul Imperiului Austro-Ungar, din localitatea Dărmănești de pe Calea ferată Cernăuți-Suceava a fost pusă în funcțiune în anul 1888 un traseu de cale ferată către Câmpulung Moldovenesc. După primul război mondial, Bucovina a devenit parte componentă a României; calea ferată a fost preluată de către compania românească CFR. În 1940, linia de cale ferată de la Dărmănești la Câmpulung Moldovenesc a devenit punctul de plecare al unei căi ferate importante care traversa Carpații Orientali înspre Transilvania. În orice caz, traseul prin Dărmănești
Calea ferată Suceava–Gura Humorului () [Corola-website/Science/318855_a_320184]
-
fost pusă în funcțiune în anul 1888 un traseu de cale ferată către Câmpulung Moldovenesc. După primul război mondial, Bucovina a devenit parte componentă a României; calea ferată a fost preluată de către compania românească CFR. În 1940, linia de cale ferată de la Dărmănești la Câmpulung Moldovenesc a devenit punctul de plecare al unei căi ferate importante care traversa Carpații Orientali înspre Transilvania. În orice caz, traseul prin Dărmănești - datorită schimbării apartenenței teritoriale a Bucovinei - era incomod și, din cauza gradientului curbelor, puțin
Calea ferată Suceava–Gura Humorului () [Corola-website/Science/318855_a_320184]
-
Moldovenesc. După primul război mondial, Bucovina a devenit parte componentă a României; calea ferată a fost preluată de către compania românească CFR. În 1940, linia de cale ferată de la Dărmănești la Câmpulung Moldovenesc a devenit punctul de plecare al unei căi ferate importante care traversa Carpații Orientali înspre Transilvania. În orice caz, traseul prin Dărmănești - datorită schimbării apartenenței teritoriale a Bucovinei - era incomod și, din cauza gradientului curbelor, puțin rentabil. În plus, cele două gări din reședința de județ Suceava erau departe de
Calea ferată Suceava–Gura Humorului () [Corola-website/Science/318855_a_320184]
-
și, din cauza gradientului curbelor, puțin rentabil. În plus, cele două gări din reședința de județ Suceava erau departe de centrul orașului. După terminarea celui de-al doilea război mondial, guvernul român a hotărât să construiască o nouă linie de cale ferată care pornea dintre gările "Suceava" (anterior "Burdujeni") și "Suceava Nord" (anterior "Ițcani"), traversa orașul Suceava pe la vest și trebuia să se conecteze în Păltinoasa la Calea ferată Dărmănești-Câmpulung Moldovenesc. Lucrările de construcție au început în 1951, dar au trebuit să
Calea ferată Suceava–Gura Humorului () [Corola-website/Science/318855_a_320184]
-
război mondial, guvernul român a hotărât să construiască o nouă linie de cale ferată care pornea dintre gările "Suceava" (anterior "Burdujeni") și "Suceava Nord" (anterior "Ițcani"), traversa orașul Suceava pe la vest și trebuia să se conecteze în Păltinoasa la Calea ferată Dărmănești-Câmpulung Moldovenesc. Lucrările de construcție au început în 1951, dar au trebuit să fie suspendate în 1955 din cauza unor probleme financiare și s-au reluat abia în 1959. La 23 august 1964, noua cale ferată a fost pusă în funcțiune
Calea ferată Suceava–Gura Humorului () [Corola-website/Science/318855_a_320184]