41,061 matches
-
Este fiica Ioanei (n. Suchianu) și a esteticianului și sociologului Mihai Ralea. Urmează cursurile secundare în SUA și este absolventă a Facultății de Limba și Literatura Franceză a Universității din București. Se impune ca reporter și redactor de radio și televiziune. Ca traducătoare a debutat în 1957 cu Jurnalul Annei Frank, piesă de Frances Goodrich și Albert Hackett. A publicat interviuri, traduceri și comentarii mai cu seamă în revista „Secolul 20”. Personalitate cu un farmec cuceritor, înzestrată cu o inteligență ascuțită
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289121_a_290450]
-
de membrii ai generațiilor baby-boom și X fără economii suficiente pentru anii de pensie și trebuind să facă față perspectivei de a lucra până la șaptezeci de ani pentru a se Întreține. Pentru mulți tineri americani, noul gen de programe de televiziune, reality shows, a devenit cea mai recentă posibilitate de ieșire din anonimat. Mii de tineri stau la coadă la audițiile pentru programe ca: „All American Girl”, „American Idol”, „American Juniors”, „America’s Next Top Model”, „Average Joe”, „The Apprentice”, „The
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Meet my Folks”, „Mr. Personality”, „Next Action Star”, „Fame”, „The Family”, „Joe Millionaire”, „Star Chamber”, „Survivor”, „30 Seconds to Fame” și „Who Wants to Marry a Millionaire?”. În 2004, au fost mai mult de 170 de astfel de programe la televiziunea americană 58. Toți cei care participă la astfel de programe speră să fie descoperiți, să devină faimoși, să ajungă celebrități. Dacă unele dintre aceste programe necesită un minim de talent și cunoștințe, pentru cele mai multe este suficient ca participanții să se
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
fie ei Înșiși. Prezicerea profetică a lui Andy Warhol, cu mai mult de treizeci de ani În urmă, că În America fiecare dintre noi va avea cincisprezece minute de faimă, este acum trăită În fiecare seară la posturile americane de televiziune, oameni obișnuiți se așează În față camerelor de luat vederi pentru ca milioane de americani să-i poată vedea trăindu-și viața. Pentru cei câțiva norocoși care reușesc În aceste programe, faima durează puțin, desigur. După apariția pe ecran majoritatea se
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
sociali ar putea argumenta că ceea ce milioane de americani Îmbrățișează nu este visul american, ci fantezia americană. Autenticul vis american combină credința În Dumnezeu cu munca intensă și sacrificiile pentru un viitor mai bun. Noile surogate - jocurile legale, programele de televiziune și altele la fel - se bazează pe fantezie și iluzie. Am devenit, spun criticii, un popor obez, leneș și sedentar, care Își petrece o bună parte a timpului dorindu-și succesul, dar fără să Își „plătească cotizația” de efort personal
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
țară era redus la minim. Dacă vechea cultura rămânea vie pentru un timp În inimile și În obiceiurile imigranților, ea se pierdea invariabil după două-trei generații În noua țară. Astăzi, un imigrant egiptean În America poate să urmărescă programele de televiziune din țara sa douăzeci și patru de ore pe zi. Sportul, programele distractive și știrile Îl țin pe imigrant la curent cu ultimele noutăți de acasă. Internetul, liniile terestre și telefonia celulară Înlesnește comunicația instantanee cu rudele lor. Transportul aerian ieftin facilitează
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
puțin pe cei săraci. Sau de ce americanii au atâtea arme de foc și de ce este atât de multă violență și crimă pe străzile americane. Nu mai trebuie să spunem că oameni din Întreaga lume se bucură de muzica, filmele și televiziunea americană, hainele, stilurile de viața și educația americană. Totuși, au o părere mai puțin bună despre modul În care America se Înțelege cu restul lumii și sunt bănuitori față de ceea ce ei percep ca fiind narcisismul și anarhia, care domină cultura
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
se manifestă ca dramaturg. Este în tradiția teatrului ieșean să aibă actori scriitori, astfel încît Constantin Popa e un fel de verigă într-un lanț care vine de departe. Prima lui lucrare, "Hora întreruptă", a fost montată și transmisă de televiziune. A doua, "Calul verde", care venea să-i confirme vocația, a fost reprezentată pe scena Teatrului Național din Iași. Farsă tragică despre evaziune și alienare, piesa are rădăcini în actualitatea imediată, propunînd o radiografie într-o tonalitate tragicomică asupra unui
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
acest volum, Constantin Popa înregistrează în opisul său dramaturgic piesa "Alegerea apelor", montată la Teatrul "Victor Ion Popa" din Bîrlad, în regia regretatului regizor Cristian Nacu, și piesa "Hora întreruptă", după care regizoarea Letiția Popa a realizat un film de televiziune ce s-a bucurat de un real succes de public și de presă. "Al doilea interviu" este o altă piesă care, însă, respinsă de cenzură, nu a fost jucată; mai mult, în anul 1990, după revoluție, o instituție de cultură
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
care să nu vină În contradicție cu prioritățile zonale și locale. Iată cum sociologia se poate implica pragmatic În reformarea lucidă și responsabilă a spațiului social românesc. Hai să fim NOI spre profitul fiecărui EU. Septimiu Chelcea: În decembrie ’89, televiziunea lansa chemarea către populație să vină să o apere - acest lucru Îl știe toată lumea. O diversiune. Puțini Își mai amintesc Însă de o altă chemare: ,,Să vină doi sociologi”. Tot o diversiune. Cei doi sociologi erau deja acolo - și Încă
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
public affaires and policies. Primit la redacție: ianuarie 2005 Expunerea la violență prin media. O perspectivă psihosociologică Aurora Liiceanu Octavian Rujoiu Institutul de Psihologie Universitatea București În articolul de față este analizată perspectiva psihosociologică privind violența media. Violența generată de televiziune influențează atitudinile, valorile și comportamentul celor care urmăresc programele TV. De asemenea, sunt subliniate principalele categorii de efecte ale violenței media, precum și o serie de cercetări și experimente care pun În evidență rezultate contradictorii. Efectele situaționale și explicațiile teoretice completează
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
media și-au extins substanțial scopul lui de a influența și s-au dezvoltat considerabil. S-au identificat următoarele forme de media: TV, media scrise, radio, Internet și jocuri pe computer. Deși ultimele două exercită o mare influență asupra tinerilor, televiziunea continuă să aibă cea mai mare influență (,,The prevention of violence in everyday life: civil society’ contribution”. Forum 18-19 November, 2002, Council of Europe, Strasbourg. Conferința În cadrul proiectului integrat „Răspunsuri la violență Într-o societate democratică”). Interesul față de acest subiect
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
asupra publicului, inclusiv asupra minorilor. Vom expune pe rând principalele rezultate ale cercetării psihosociologice, plecând de la distincția Între date unanim acceptate și cele care prezintă o variabilitate fenomenologică alimentând controverse și dezbateri. Cele trei mari efecte ale violenței generate de televiziune Violența generată de televiziune influențează, neîndoielnic, atitudinile, valorile și comportamentul celor care urmăresc emisiunile. Deși efectul social al violenței televizate este un subiect controversat, corpul de date obținute este extensiv și relativ coerent În susținerea unor patternuri sistematice de influență
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
minorilor. Vom expune pe rând principalele rezultate ale cercetării psihosociologice, plecând de la distincția Între date unanim acceptate și cele care prezintă o variabilitate fenomenologică alimentând controverse și dezbateri. Cele trei mari efecte ale violenței generate de televiziune Violența generată de televiziune influențează, neîndoielnic, atitudinile, valorile și comportamentul celor care urmăresc emisiunile. Deși efectul social al violenței televizate este un subiect controversat, corpul de date obținute este extensiv și relativ coerent În susținerea unor patternuri sistematice de influență. În general, acordul unanim
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
1996). La final, s-a constatat că, dintre cele 28 de studii avute În vedere, doar În cinci nu existau diferențe semnificative Între grupurile de control și cele experimentale. Violența este o temă asociată naturii și culturii umane. După introducerea televiziunii În casele americanilor a avut loc o creștere dramatică a criminalității. Cercetătorii au luat În considerare o legătură cauzală Între aceste două realități. Argumentul esențial s-a referit la imitarea comportamentelor văzute la televizor de către copii și tineri, mai ales
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
crimei În ce privește cele două tipuri de orașe. Mai mult, În orașele cu televizoare nu a existat o creștere a ratei crimei. A existat o creștere a tâlhăriilor, hoției, autorii atribuindu-le deprivării relative suferite de cei care urmăreau posturile de televiziune, observând afluența oamenilor din emisiunile pe care le urmăreau” (Felson, 1996, 107). Un studiu care vizează Îndeaproape violența mass-media și omuciderea este cel al lui David P. Phillips (1983, 560). Acesta a constatat, În urma investigațiilor făcute, că, ,,imediat după luptele
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
În Statele Unite” (Phillips, 1983, 560). Cercetările realizate de David P. Philips Între 1974 și 1982 privind violența media și omuciderile din Statele Unite au reliefat câteva concluzii, credem noi, foarte importante. O dată ce cazurile de omucidere erau făcute publice pe canalele de televiziune, sinuciderile aveau să crească. Pe de altă parte, publicitatea făcută poveștilor ce-i aveau În prim-plan pe sinucigași, mărea rata sinuciderilor. Lucrul cel mai interesant, În acest caz, era că acestă creștere a sinuciderilor se găsea cel mai mult
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
este criticat pentru comportamentul său și e prezentat ca intenționând să Își atace victima) situații ce transmit mesaje contradictorii. Un alt studiu interesant, este cel al lui Brandon S. Centerwall (1989), care a studiat relația dintre ratele omuciderii și introducerea televiziunii În trei țări: Africa de Sud, Canada și Statele Unite. Pe scurt, televiziunea a fost introdusă În Africa de Sud În 1975, după 25 de ani față de Canada și SUA. ,,Rata omuciderii În rândul albilor a crescut dramatic În SUA și Canada după aproximativ 15
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
să Își atace victima) situații ce transmit mesaje contradictorii. Un alt studiu interesant, este cel al lui Brandon S. Centerwall (1989), care a studiat relația dintre ratele omuciderii și introducerea televiziunii În trei țări: Africa de Sud, Canada și Statele Unite. Pe scurt, televiziunea a fost introdusă În Africa de Sud În 1975, după 25 de ani față de Canada și SUA. ,,Rata omuciderii În rândul albilor a crescut dramatic În SUA și Canada după aproximativ 15 ani de la introducerea televiziunii, când prima generație de copii care
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Africa de Sud, Canada și Statele Unite. Pe scurt, televiziunea a fost introdusă În Africa de Sud În 1975, după 25 de ani față de Canada și SUA. ,,Rata omuciderii În rândul albilor a crescut dramatic În SUA și Canada după aproximativ 15 ani de la introducerea televiziunii, când prima generație de copii care a avut acces la televiziune a devenit adultă. Rata omuciderii În rândul albilor a scăzut În Africa de Sud În timpul acestei perioade.” (Felson, 1996, 108) În concluzie, sociologul citat sublia că ,,Centervall (1989) nu a putut
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Africa de Sud În 1975, după 25 de ani față de Canada și SUA. ,,Rata omuciderii În rândul albilor a crescut dramatic În SUA și Canada după aproximativ 15 ani de la introducerea televiziunii, când prima generație de copii care a avut acces la televiziune a devenit adultă. Rata omuciderii În rândul albilor a scăzut În Africa de Sud În timpul acestei perioade.” (Felson, 1996, 108) În concluzie, sociologul citat sublia că ,,Centervall (1989) nu a putut să determine la timpul În care a scris lucrarea dacă nivelul
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
scăzut În Africa de Sud În timpul acestei perioade.” (Felson, 1996, 108) În concluzie, sociologul citat sublia că ,,Centervall (1989) nu a putut să determine la timpul În care a scris lucrarea dacă nivelul violenței a crescut 15 ani mai târziu după introducerea televiziunii În Africa de Sud, rămânând astfel câteva neclarități” (Felson, 1996, 108). Brandon S. Centervall (1989) a mai arătat că În zonele urbane (aici televiziunea a fost introdusă Înaintea localităților rurale) rata omuciderii a crescut și că aceasta a Început să crească și
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
la timpul În care a scris lucrarea dacă nivelul violenței a crescut 15 ani mai târziu după introducerea televiziunii În Africa de Sud, rămânând astfel câteva neclarități” (Felson, 1996, 108). Brandon S. Centervall (1989) a mai arătat că În zonele urbane (aici televiziunea a fost introdusă Înaintea localităților rurale) rata omuciderii a crescut și că aceasta a Început să crească și În zonele rurale o dată cu introducerea televiziunii. Alte remarce au fost că albii au fost primii care au avut acces la televiziune, În comparație cu
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
neclarități” (Felson, 1996, 108). Brandon S. Centervall (1989) a mai arătat că În zonele urbane (aici televiziunea a fost introdusă Înaintea localităților rurale) rata omuciderii a crescut și că aceasta a Început să crească și În zonele rurale o dată cu introducerea televiziunii. Alte remarce au fost că albii au fost primii care au avut acces la televiziune, În comparație cu cei de culoare. Media și comportamentul agresiv În literatura de specialitate, definițiile date agresiunii au stârnit controverse deoarece nu făceau distincție ,,Între leziunile accidentale
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
aici televiziunea a fost introdusă Înaintea localităților rurale) rata omuciderii a crescut și că aceasta a Început să crească și În zonele rurale o dată cu introducerea televiziunii. Alte remarce au fost că albii au fost primii care au avut acces la televiziune, În comparație cu cei de culoare. Media și comportamentul agresiv În literatura de specialitate, definițiile date agresiunii au stârnit controverse deoarece nu făceau distincție ,,Între leziunile accidentale” și alte tipuri de agresiune. ,,Un automobil aflat În mișcare poate cauza răni fizice serioase
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]