42,681 matches
-
babă cocoșată și îi îmbată pe paznici, reușind astfel să fure calul și să câștige punga cu bani. El intră ca argat la răspopit, urmând să primească ca simbrie șapte capre și un țap și să lucreze până atunci când va cânta cucul în nuc. Potrivit învoielii, celui care se va supăra primul i se va tăia nasul. După mai multe peripeții săvârșite de Păcală, Răspopitul se supără și i se taie nasul. Plecat de la răspopit, Păcălici o salvează din nou de
Păcală se întoarce () [Corola-website/Science/322644_a_323973]
-
acidă. Filmul este catalogat ca o "„giumbușlucăraie bezmetică, debandadă hăhăitoare, scălâmbăială de bețivi”", fiind alcătuit dintr-un material nedramatizat scris de Petre Dulfu și din texte originale nedezvoltate. Unele dintre momente sunt considerate grotești, precum cel în care tânărul Păcală cântă aproape gol despre un „Dumnezeu al veseliei”. Criticul apreciază că cei doi Păcală, tatăl și fiul, sunt oribili. Dacă tânărul este comparat cu un manelist în costum de gigolo, bătrânul Păcală „face una dintre cele mai proaste scene de beție
Păcală se întoarce () [Corola-website/Science/322644_a_323973]
-
Materialul a fost înregistrat parțial în Next Dog Studio, masterizat de Harris Newman, care a lucrat și cu Wolf Parade și Arcade Fire și produs de Electric Brother. Pe album apare ca invitat Dan Boeckner (Wolf Parade, Handsome Furs), ce cântă la chitară pe piesa „This Burial Ground's For Two”. Coperta este concepută de Irina Stănciulescu (Monochrome/Color Nurse), și înfățișează un bibelou de porțelan reprezentând o gâscă, considerată de formație drept mascota albumului. Ca lirică, albumul are o tentă
Electromagnetica (album) () [Corola-website/Science/322687_a_324016]
-
Târziu, Szabolcs Trozner. Acestora li se adaugă și artiști din jazzul internațional (Nacho Cămara, Nuria Elosegui, Pablo Perez Gil, Luis Antonio Martinez, David Sanz Reverte, Javi Navarro, Juanma Cremades). În anul 2013 a devenit primul artist român invitat vreodată să cânte pe scena clubului "Clamores Jazz" - unul dintre cele mai renumite cluburi de jazz din Madrid. Concertul a fost susținut alături de membrii grupului "Corcovado Rhythm Band". România Spania România TVR - Televiziunea Națională, RRI - Radio România Internațional, B1TV, PRO-TV Internațional, ASTV Bistrița
Cristina Vlașin () [Corola-website/Science/322698_a_324027]
-
al website-ului [About.com] a descris versurile cântecului drept o declarație deschisă în care se afirmă că femeile, de fapt, conduc lumea. Înregistrarea debutează printr-o introducere scurtă în care este folosit ca instrument principal pianul, pentru ca ulterior solista să cânte: „Girls! / We run this mutha / Girls! / Who run the world”, peste o melodie ce cuprinde o serie de beat-uri specifice muzicii de club. Mai mult, este folosită și tehnica Auto-Tune. Brad Wete, editor al publicației "Entertainment Weekly" a susținut
Run the World (Girls) () [Corola-website/Science/322660_a_323989]
-
susținând că „de la «Independent Women» la «Single Ladies», puterea fetelor a fost de mult timp subiectul preferat al lui Beyoncé și «Run the World (Girls)» este o întoarcere la această temă. Ea părăsește sunetele la modă — fără [...] Eurodisco! — pentru a cânta peste un ritm [...] dancehall feroce” amintind și că deși „[Lady] GaGa, Britney [Spears], Katy [Perry], Rihanna și Taylor [Swift] își doresc cu ardoare să fie regina muzicii pop, poți să pariezi că Beyoncé nu caută șă împartă tronul”. O opinie
Run the World (Girls) () [Corola-website/Science/322660_a_323989]
-
și Gabriela (Dana Voicu) a intrat în rutină după 20 de ani de căsnicie, ambii parteneri de viață fiind plictisiți unul de celălalt. El este un fost pianist, care în urma unui accident suferit la degetul arătător nu a mai putut cânta și a trebuit să întoarcă paginile partiturilor pentru alți pianiști, mai slab pregătiți profesional. Ea a renunțat la facultate pentru a-l crește pe fiul lor și lucrează în prezent ca șefă a unui atelier de curățătorie de haine. Băiatul
Bună, ce faci? () [Corola-website/Science/322705_a_324034]
-
Lennon și mai mulți colegi de școală ai săi, și-au luat numele de la un vers din imnul școlii Quarry Bank High School unde învățau Lennon și majoritatea membrilor formației. Mama lui Lennon, Julia Lennon, și-a învățat fiul să cânte la banjo după care le-a arătat lui Lennon și lui Eric Griffiths cum să-și acordeze chitarele la fel ca pe banjo, și i-a învățat acorduri și cântece simple. Lennon a fondat o formație de skiffle denumită pentru
The Quarrymen () [Corola-website/Science/322677_a_324006]
-
timp Blackjacks, dar i-a schimbat numele înainte de a interpreta în public. Unele relatări afirmă că Lennon a fost cel care a ales noul nume, dar altele îl creditează pe prietenul său, Pete Shotton, cu meritul acesta. The Quarrymen au cântat la petreceri, reuniuni de la școală, în cinematografe și la concursuri de skiffle pentru amatori înainte ca Paul McCartney să se alăture formației în octombrie 1957. George Harrison a venit și el la începutul lui 1958 la recomandarea lui McCartney, deși
The Quarrymen () [Corola-website/Science/322677_a_324006]
-
începutul lui 1958 la recomandarea lui McCartney, deși Lennon s-a opus la început, considerând că Harrison (care avea doar 14 ani când a făcut cunoștință cu Lennon) era prea mic. Formația a făcut o înregistrare de amatori în 1958, cântând „That'll Be the Day” a lui Buddy Holly și „In Spite of All the Danger” - un cântec scris de McCartney și Harrison. La începutul lui 1960, formația a început să exploreze diverse alte nume. După ce Lennon l-a recrutat
The Quarrymen () [Corola-website/Science/322677_a_324006]
-
a început să exploreze diverse alte nume. După ce Lennon l-a recrutat pe colegul lui de școală Stuart Sutcliffe, formația a încercat numele de Silver Beetles și alte variații, rămânând la numele de The Beatles în august 1960 când au cântat prima oară la Hamburg. În 1997 cei cinci membri fondatori ai formației (adică toți cu excepția lui Lennon) s-au reunit și au cântat la aniversarea de 40 de ani a momentului când Lennon și McCartney s-au întâlnit pentru prima
The Quarrymen () [Corola-website/Science/322677_a_324006]
-
de Silver Beetles și alte variații, rămânând la numele de The Beatles în august 1960 când au cântat prima oară la Hamburg. În 1997 cei cinci membri fondatori ai formației (adică toți cu excepția lui Lennon) s-au reunit și au cântat la aniversarea de 40 de ani a momentului când Lennon și McCartney s-au întâlnit pentru prima oară. Formația a hotărât să continue să cânte și, din 1998, au cântat în mai multe țări din toată lumea. Griffiths a murit în
The Quarrymen () [Corola-website/Science/322677_a_324006]
-
cinci membri fondatori ai formației (adică toți cu excepția lui Lennon) s-au reunit și au cântat la aniversarea de 40 de ani a momentului când Lennon și McCartney s-au întâlnit pentru prima oară. Formația a hotărât să continue să cânte și, din 1998, au cântat în mai multe țări din toată lumea. Griffiths a murit în 2005, iar Shotton s-a retras din activitate pe motive de sănătate. În 2011, trei dintre membrii fondatori încâ mai cântă sub titulatura „The Quarrymen
The Quarrymen () [Corola-website/Science/322677_a_324006]
-
adică toți cu excepția lui Lennon) s-au reunit și au cântat la aniversarea de 40 de ani a momentului când Lennon și McCartney s-au întâlnit pentru prima oară. Formația a hotărât să continue să cânte și, din 1998, au cântat în mai multe țări din toată lumea. Griffiths a murit în 2005, iar Shotton s-a retras din activitate pe motive de sănătate. În 2011, trei dintre membrii fondatori încâ mai cântă sub titulatura „The Quarrymen”. Pe la jumătatea anilor 1950, în
The Quarrymen () [Corola-website/Science/322677_a_324006]
-
hotărât să continue să cânte și, din 1998, au cântat în mai multe țări din toată lumea. Griffiths a murit în 2005, iar Shotton s-a retras din activitate pe motive de sănătate. În 2011, trei dintre membrii fondatori încâ mai cântă sub titulatura „The Quarrymen”. Pe la jumătatea anilor 1950, în Regatul Unit a revenit la modă stilul muzical „skiffle” apărut în SUA și care fusese popular acolo în perioada interbelică. Pe lângă moda de a asculta acest gen de muzică în rândul
The Quarrymen () [Corola-website/Science/322677_a_324006]
-
de jazz tradițional. În anii 1950, cel mai de succes promotor britanic al genului a fost Lonnie Donegan. Repertoriul inițial al formației The Quarrymen conținea mai multe cântece înregistrate de Donegan. Când Lennon a vrut să încerce și el să cânte, a luat lecții de chitară împreună cu colegul lui de școală de la Quarry Bank, Griffiths, la Hunt's Cross, Liverpool, deși Lennon a renunțat la scurt timp la lecții pentru că se axau mai mult pe teorie și nu pe interpretarea efectivă
The Quarrymen () [Corola-website/Science/322677_a_324006]
-
împreună cu colegul lui de școală de la Quarry Bank, Griffiths, la Hunt's Cross, Liverpool, deși Lennon a renunțat la scurt timp la lecții pentru că se axau mai mult pe teorie și nu pe interpretarea efectivă. Cum Griffiths știa deja să cânte la banjo, mama lui Lennon le-a arătat cum să acordeze primele patru corzi ale chitarelor la aceleași note ca un banjo, i-a învățat acordurile re, do și re7, și cântecul „Ain't That a Shame” de Fats Domino
The Quarrymen () [Corola-website/Science/322677_a_324006]
-
re, do și re7, și cântecul „Ain't That a Shame” de Fats Domino. Ei au exersat acasă la mătușa lui Lennon de pe 251 Menlove Avenue unde stătea Lennon, sau acasă la Griffiths în Halewood Drive. Ei au învățat să cânte „Rock Island Line”, „Jump Down Turn Around (Pick a Bale of Cotton)”, „Alabamy Bound” și „Cumberland Gap”, după care au învățat și „That's All Right” și „Mean Woman Blues”. Împreună cu Griffiths, Lennon a înființat propria sa formație de skiffle
The Quarrymen () [Corola-website/Science/322677_a_324006]
-
Right” și „Mean Woman Blues”. Împreună cu Griffiths, Lennon a înființat propria sa formație de skiffle (numită la început „The Blackjacks”) în vara lui 1956, și l-a recrutat pe Shotton, prietenul lui cel mai bun, deși Shotton nu știa să cânte la niciun instrument. Shotton a ales să cânte la washboard, întrucât acesta necesită simpla lovire a instrumentului, găsit de mama lui în șopron, împreună cu două degetare din cutia ei de cusut. După o săptămână Shotton l-a chemat pe Bill
The Quarrymen () [Corola-website/Science/322677_a_324006]
-
a înființat propria sa formație de skiffle (numită la început „The Blackjacks”) în vara lui 1956, și l-a recrutat pe Shotton, prietenul lui cel mai bun, deși Shotton nu știa să cânte la niciun instrument. Shotton a ales să cânte la washboard, întrucât acesta necesită simpla lovire a instrumentului, găsit de mama lui în șopron, împreună cu două degetare din cutia ei de cusut. După o săptămână Shotton l-a chemat pe Bill Smith, un alt coleg de școală, să cheme
The Quarrymen () [Corola-website/Science/322677_a_324006]
-
strângând din fiecare mușchi” ("Straining each muscle and sinew") ridicol. Gormația făcea la început repetiții acasă la Shotton în Vale Road, dar, din cauza zgomotului, mama acestuia le-a cerut să folosească adăpostul antiaerian antifonat din fundul curții. Bill Smith a cântat la doar două spectacole și venea rareori la repetiții, așa că Lennon a hotărât că e mai bine ca el să fie înlocuit de prietenul lui, Len Garry. Când s-a luat hotărârea, s-a întâmplat ca Smith să aibă la
The Quarrymen () [Corola-website/Science/322677_a_324006]
-
să aibă la el contrabasul artizanal și, de teama unei reacții violente a lui Smith, Lennon și Shotton au hotărât să intre în garajul părinților lui Smith și și-au „recuperat” instrumentul. Un alt amic al lui Lennon, Ivan Vaughan, cânta ocazional la repetiții când Garry nu putea veni. Colin Hanton era ucenic la firma de tapițerie a lui Guy Rogers din Speke, și făcea naveta la serviciu cu același autobuz cu care Griffiths se ducea la școală. Hanton i-a
The Quarrymen () [Corola-website/Science/322677_a_324006]
-
Speke, și făcea naveta la serviciu cu același autobuz cu care Griffiths se ducea la școală. Hanton i-a spus că are o baterie, dar că este doar amator. Griffiths s-a dus acasă la Hanton să-l vadă cum cântă. Griffiths l-a invitat pe Hanton să facă parte din The Quarrymen, întrucât cu un baterist, formația beneficia de un avantaj net în fața altor formații din Liverpool, având astfel posibilitatea să cânte și rock 'n' roll, nu doar skiffle. Locul
The Quarrymen () [Corola-website/Science/322677_a_324006]
-
dus acasă la Hanton să-l vadă cum cântă. Griffiths l-a invitat pe Hanton să facă parte din The Quarrymen, întrucât cu un baterist, formația beneficia de un avantaj net în fața altor formații din Liverpool, având astfel posibilitatea să cânte și rock 'n' roll, nu doar skiffle. Locul de repetiții s-a mutat din frigurosul adăpost antiaerian în casa lui Hanton sau a lui Griffiths—tatăl lui Griffiths murise în al Doilea Război Mondial, iar mama lui muncea toată ziua
The Quarrymen () [Corola-website/Science/322677_a_324006]
-
Roll” a lui Shirly and Lee, și „Be-Bop-A-Lula” a lui Gene Vincent, pe care și le-au adăugat la repertoriu. Un alt coleg de școală, Nigel Walley, a dat și el din când în când câte o mână de ajutor, cântând la contrabas artizanal, dar într-o zi și-a uitat instrumentul într-o stație de autobuz și s-a hotărât să devină manager al formației. Deși el nu a adus formației prea multe contracte plătite, el a trimis fluturași la
The Quarrymen () [Corola-website/Science/322677_a_324006]