41,558 matches
-
conecteze în Păltinoasa la Calea ferată Dărmănești-Câmpulung Moldovenesc. Lucrările de construcție au început în 1951, dar au trebuit să fie suspendate în 1955 din cauza unor probleme financiare și s-au reluat abia în 1959. La 23 august 1964, noua cale ferată a fost pusă în funcțiune. În timpul construcției au fost distruse unele vestigii arheologice valoroase. Într-un timp scurt, traseul nou construit a depășit ca importanță vechea linie care pornea de la Dărmănești. La începutul anilor 2000, Gara "Păltinoasa" a primit numele
Calea ferată Suceava–Gura Humorului () [Corola-website/Science/318855_a_320184]
-
a primit numele de Gara "Gura Humorului", iar gara situată mai la vest, inițial cunoscută sub denumirea de "Gura Humorului", a fost redenumită "Gura Humorului Oraș". are o singură linie și este electrificată. Ea face parte din magistrala de cale ferată 502 de la Suceava la Ilva Mică. Pe acest tronson circulă zilnic între patru și opt trenuri personale și accelerate. Acest traseu de cale ferată are importanță și în transportul de marfă.
Calea ferată Suceava–Gura Humorului () [Corola-website/Science/318855_a_320184]
-
Humorului Oraș". are o singură linie și este electrificată. Ea face parte din magistrala de cale ferată 502 de la Suceava la Ilva Mică. Pe acest tronson circulă zilnic între patru și opt trenuri personale și accelerate. Acest traseu de cale ferată are importanță și în transportul de marfă.
Calea ferată Suceava–Gura Humorului () [Corola-website/Science/318855_a_320184]
-
este o cale ferată principală din România. Ea a fost construită în partea de sud a regiunii istorice Bucovina, pe văile râurilor Soloneț și Moldova. Această linie de cale ferată a fost construită pe teritoriul austriac al Imperiului Austro-Ungar. În anul 1869 a fost
Calea ferată Dărmănești–Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/318873_a_320202]
-
este o cale ferată principală din România. Ea a fost construită în partea de sud a regiunii istorice Bucovina, pe văile râurilor Soloneț și Moldova. Această linie de cale ferată a fost construită pe teritoriul austriac al Imperiului Austro-Ungar. În anul 1869 a fost pusă în funcțiune Calea ferată Cernăuți-Suceava de către compania feroviară Lemberg-Czernowitz-Jassy Eisenbahn. Acesta a fost folosită în principal pentru a lega România de Europa Centrală. Cu scopul
Calea ferată Dărmănești–Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/318873_a_320202]
-
a fost construită în partea de sud a regiunii istorice Bucovina, pe văile râurilor Soloneț și Moldova. Această linie de cale ferată a fost construită pe teritoriul austriac al Imperiului Austro-Ungar. În anul 1869 a fost pusă în funcțiune Calea ferată Cernăuți-Suceava de către compania feroviară Lemberg-Czernowitz-Jassy Eisenbahn. Acesta a fost folosită în principal pentru a lega România de Europa Centrală. Cu scopul de a conecta aceste orașe la rețeaua feroviară existentă, au fost fondate mai multe companii private de căi ferate
Calea ferată Dărmănești–Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/318873_a_320202]
-
ferată Cernăuți-Suceava de către compania feroviară Lemberg-Czernowitz-Jassy Eisenbahn. Acesta a fost folosită în principal pentru a lega România de Europa Centrală. Cu scopul de a conecta aceste orașe la rețeaua feroviară existentă, au fost fondate mai multe companii private de căi ferate locale, inclusiv Bukowinaer Lokalbahnen (Căile ferate locale ale Bucovinei). La 1 mai 1885, împăratul Franz Joseph I al Austro-Ungariei a acordat companiei Bukowinaer Lokalbahnen, după aprobarea de către cele două camere ale Parlamentului imperial (Reichsrat), dreptul de concesiune al construcției unei
Calea ferată Dărmănești–Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/318873_a_320202]
-
Eisenbahn. Acesta a fost folosită în principal pentru a lega România de Europa Centrală. Cu scopul de a conecta aceste orașe la rețeaua feroviară existentă, au fost fondate mai multe companii private de căi ferate locale, inclusiv Bukowinaer Lokalbahnen (Căile ferate locale ale Bucovinei). La 1 mai 1885, împăratul Franz Joseph I al Austro-Ungariei a acordat companiei Bukowinaer Lokalbahnen, după aprobarea de către cele două camere ale Parlamentului imperial (Reichsrat), dreptul de concesiune al construcției unei căi ferate secundare de la Dărmănești (anterior
Calea ferată Dărmănești–Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/318873_a_320202]
-
inclusiv Bukowinaer Lokalbahnen (Căile ferate locale ale Bucovinei). La 1 mai 1885, împăratul Franz Joseph I al Austro-Ungariei a acordat companiei Bukowinaer Lokalbahnen, după aprobarea de către cele două camere ale Parlamentului imperial (Reichsrat), dreptul de concesiune al construcției unei căi ferate secundare de la Dărmănești (anterior "Hatna") spre Câmpulung Moldovenesc (anterior "Kimpolung"). Această concesiune era condiționată de majorarea capitalului, la care au participat compania feroviară Lemberg-Czernowitz-Jassy Eisenbahn și Fondul religionar al Bisericii Ortodoxe Române - care a desfășurat o exploatare forestieră intensă în
Calea ferată Dărmănești–Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/318873_a_320202]
-
au participat compania feroviară Lemberg-Czernowitz-Jassy Eisenbahn și Fondul religionar al Bisericii Ortodoxe Române - care a desfășurat o exploatare forestieră intensă în pădurile din Bucovina. Termenul de construcție a fost estimat la doi ani și jumătate. La 1 mai 1888 calea ferată a putut fi pusă în funcțiune. Ea se termina inițial la marginea la marginea de jos a Câmpulungului, în prezent Gara "Câmpulung Est". Între anii 1901/1902 traseul a fost prelungit până la Vatra Dornei (anterior "Dorna-Watra"). După primul război mondial
Calea ferată Dărmănești–Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/318873_a_320202]
-
termina inițial la marginea la marginea de jos a Câmpulungului, în prezent Gara "Câmpulung Est". Între anii 1901/1902 traseul a fost prelungit până la Vatra Dornei (anterior "Dorna-Watra"). După primul război mondial, Bucovina a devenit parte componentă a României; calea ferată a fost preluată de către compania românească CFR. În 1940, linia de cale ferată de la Dărmănești la Câmpulung Moldovenesc a devenit punctul de plecare al unei căi ferate importante care traversa Carpații Orientali înspre Transilvania. După terminarea celui de-al doilea
Calea ferată Dărmănești–Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/318873_a_320202]
-
Câmpulung Est". Între anii 1901/1902 traseul a fost prelungit până la Vatra Dornei (anterior "Dorna-Watra"). După primul război mondial, Bucovina a devenit parte componentă a României; calea ferată a fost preluată de către compania românească CFR. În 1940, linia de cale ferată de la Dărmănești la Câmpulung Moldovenesc a devenit punctul de plecare al unei căi ferate importante care traversa Carpații Orientali înspre Transilvania. După terminarea celui de-al doilea război mondial, guvernul român a hotărât să construiască o nouă linie de cale
Calea ferată Dărmănești–Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/318873_a_320202]
-
Dorna-Watra"). După primul război mondial, Bucovina a devenit parte componentă a României; calea ferată a fost preluată de către compania românească CFR. În 1940, linia de cale ferată de la Dărmănești la Câmpulung Moldovenesc a devenit punctul de plecare al unei căi ferate importante care traversa Carpații Orientali înspre Transilvania. După terminarea celui de-al doilea război mondial, guvernul român a hotărât să construiască o nouă linie de cale ferată care pornea dintre gările "Suceava" (anterior "Burdujeni") și "Suceava Nord" (anterior "Ițcani"), traversa
Calea ferată Dărmănești–Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/318873_a_320202]
-
de la Dărmănești la Câmpulung Moldovenesc a devenit punctul de plecare al unei căi ferate importante care traversa Carpații Orientali înspre Transilvania. După terminarea celui de-al doilea război mondial, guvernul român a hotărât să construiască o nouă linie de cale ferată care pornea dintre gările "Suceava" (anterior "Burdujeni") și "Suceava Nord" (anterior "Ițcani"), traversa orașul Suceava pe la vest și trebuia să se conecteze în Păltinoasa la Calea ferată Dărmănești-Câmpulung Moldovenesc. În 1964, noua cale ferată a fost pusă în funcțiune. Într-
Calea ferată Dărmănești–Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/318873_a_320202]
-
război mondial, guvernul român a hotărât să construiască o nouă linie de cale ferată care pornea dintre gările "Suceava" (anterior "Burdujeni") și "Suceava Nord" (anterior "Ițcani"), traversa orașul Suceava pe la vest și trebuia să se conecteze în Păltinoasa la Calea ferată Dărmănești-Câmpulung Moldovenesc. În 1964, noua cale ferată a fost pusă în funcțiune. Într-un timp scurt, traseul nou construit a depășit ca importanță vechea linie care pornea de la Dărmănești. La începutul anilor 2000, Gara "Păltinoasa" a primit numele de Gara
Calea ferată Dărmănești–Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/318873_a_320202]
-
construiască o nouă linie de cale ferată care pornea dintre gările "Suceava" (anterior "Burdujeni") și "Suceava Nord" (anterior "Ițcani"), traversa orașul Suceava pe la vest și trebuia să se conecteze în Păltinoasa la Calea ferată Dărmănești-Câmpulung Moldovenesc. În 1964, noua cale ferată a fost pusă în funcțiune. Într-un timp scurt, traseul nou construit a depășit ca importanță vechea linie care pornea de la Dărmănești. La începutul anilor 2000, Gara "Păltinoasa" a primit numele de Gara "Gura Humorului", iar gara situată mai la
Calea ferată Dărmănești–Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/318873_a_320202]
-
are o singură linie și este electrificată. În anul 2009, treceau zilnic cam două trenuri locale între Dărmănești și Gura Humorului. Între Gura Humorului și Câmpulung Moldovenesc treceau aproximativ cinci trenuri de navetiști (personale) și accelerate, care veneau de pe Calea ferată Suceava-Gura Humorului. Acest traseu este de o mare importanță atât pentru transportul de călători, cât și pentru cel de marfă. Cu toate acestea, tronsonul de la Dărmănești la Gura Humorului realiza pierderi; Ministerul Transporturilor al României avea în vedere închiderea sau concesionarea
Calea ferată Dărmănești–Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/318873_a_320202]
-
prietenii săi din "Reform Club" că poate să facă ocolul pământului în 80 de zile. Această călătorie extraordinară are la bază revoluționarea transporturilor, eveniment care marchează Secolul al XIX-lea și începutul revoluției industriale. Apariția noilor modalități de transport (calea ferată, vaporul cu aburi) și deschiderea canalului Suez în 1869 au scurtat distanțele, prin intermediul timpului necesar parcurgerii lor. Povestea începe la Londra, pe 2 octombrie 1872. Phileas Fogg este un gentleman necăsătorit, care locuiește la adresa 7 Savile Row din Burlington Gardens
Ocolul Pământului în 80 de zile () [Corola-website/Science/316004_a_317333]
-
francezul Passepartout, care are în jur de 30 de ani. Mai târziu în aceeași zi, la "Reform Club", Fogg se angajează într-o discuție cu privire la un articol din "Daily Telegraph", care prevede faptul că deschiderea unui nou tronson de cale ferată în India face posibilă călătoria în jurul lumii în 80 zile. El face pariu pe 20.000 £ cu colegii săi de la "Reform Club" că va face ocolul lumii în acest interval de timp. Însoțit de valetul Passepartout, el pleacă cu trenul
Ocolul Pământului în 80 de zile () [Corola-website/Science/316004_a_317333]
-
ajunge la Bombay mai devreme. Ei ajung cu două zile înainte de termen. Cu două zile câștigate, Fogg și Passepartout merg cu trenul de la Bombay până la Calcutta; Fix îi urmărește în continuare. După ce află că nu a fost finalizată construcția căii ferate, ei sunt obligați să parcurgă restul drumului până la Calcutta pe un elefant, pe care Phileas Fogg îl achiziționează la prețul de 2.000 de lire sterline. În timpul călătoriei întâlnesc o procesiune suttee în care Aouda, o tânără femeie Parsi, este
Ocolul Pământului în 80 de zile () [Corola-website/Science/316004_a_317333]
-
venindu-i într-o cafenea din Paris, în timp ce citea un ziar. Inovațiile tehnologice din secolul al XIX-lea au făcut posibil ocolul globului rapid și mai ușor. În special terminarea primei rute feroviare transcontinentale din Statele Unite (1869), legătura de cale ferată de pe teritoriul indian (1870) și deschiderea Canalului Suez în 1869 au făcut ca o călătorie turistică în jurul lumii să fie, pentru prima dată, posibilă. Un alt motiv l-au constituit explorările și descoperirile care au dus la o creștere a
Ocolul Pământului în 80 de zile () [Corola-website/Science/316004_a_317333]
-
de minute. Acestea sunt autobuze CTSA-PORTILLO care conectează Terminalul 1 și 2 cu stația de autobuze din Marbella. Acestea pleacă la fiecare 45 minute. La câțiva metri de aeroport, vizavi de Terminalul 2, se află stația trenurilor de legătură. Calea ferata C-1 servește partea vestică a Costei del Sol, de la Malaga către Fuengirola, făcând opriri în principalele orașe turistice din apropierea satelor, de exemplu Torremolinos sau Benalmadena. În orașul Malaga pasagerii se pot conecta pe lină C-2, de la Malaga la
Litoralul spaniol () [Corola-website/Science/315933_a_317262]
-
Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni (ruteni). Satul este situat la o altitudine de 137 metri, în partea de centru-sud a raionului Noua Suliță, pe malul stâng al râului Prut. În apropierea satului, la o distanță de 5 km, trece calea ferată Cernăuți-Chișinău-Kiev. Localitatea Leușenii Tăutului a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. Prima atestare documentară a satului are loc în anul 1754. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut
Leușenii Tăutului, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316086_a_317415]
-
de stat și 5 % de la bugetul local. Termocentrala funcționează pe baza lignitului inferior exploatat în bazinele carbonifere de la Berbești și Alunu, situate la aproximativ 40 km distanță de termocentrală. Cărbunele este transportat cu trenul la Govora pe linia de cale ferată Băbeni - Alunu. Termocentrala are capacitatea de a funcționa suplimentar pe bază de păcură și gaze naturale însă, în ultimii ani, producția s-a realizat preponderent pe bază de cărbune. Termocentrala are capacitate de depozitare a 500.000 de tone de
CET Govora () [Corola-website/Science/316085_a_317414]
-
ca și antreprenor de drumuri și poduri. A revenit din Italia cu o echipă de meseriași pietrari, cioplitori, drumari italieni (ex. Giacomuzzi, Marconi) și slovaci (ex. Dietrich), dintre care 2 familii au rămas în Răstolița. A obținut concesionarea construirii căii ferate Tg.Mureș - Miercurea Ciuc, pe care a construit-o cu echipa respectivă (inclusiv tunelurile și cantoanele de piatră zidite, dintre care mai există câteva). De asemenea a construit drumul național Tg.Mureș - Miercurea Ciuc (înaint era un „drum de culme” prin munți
Ioan Lado de Zakal () [Corola-website/Science/316145_a_317474]