41,061 matches
-
la violență și nici cu comportamentul agresiv. Privind agresiunea, Richard B. Felson (1996, 110) preciza că, ,,În primul rând, măsurarea agresiunii include itemi ce fac referire la comportamentul antisocial care nu implică agresiunea. În al doilea rând, măsurarea expunerii la televiziune este bazată pe credințele părinților În ce privește programele favorite ale copiilor lor. Cercetările ulterioare, au arătat că relatările părinților cu privire la programele favorite ale copiilor lor nu corelează semnificativ cu relatările copiilor privind această expunere totală”. Michele Cooley-Quille și colaboratorii săi (2001
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
au cel puțin un televizor, iar copii acestora petrec mai mult timp În fața televizorului decât făcând orice altă activitate, exceptând odihna” (Klinger et al., 2001, 12). L.A. Joy și colaboratorii săi (1986) au studiat modificările comportamentale ale tinerilor după introducerea televiziunii ,,Într-un oraș canadian izolat, În anii ’70. Orașul respectiv a fost comparat cu două orașe care aveau deja televiziune. Un număr de 45 de copii din trei orașe au fost observați pe terenul de joacă de la școală, În primul
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
odihna” (Klinger et al., 2001, 12). L.A. Joy și colaboratorii săi (1986) au studiat modificările comportamentale ale tinerilor după introducerea televiziunii ,,Într-un oraș canadian izolat, În anii ’70. Orașul respectiv a fost comparat cu două orașe care aveau deja televiziune. Un număr de 45 de copii din trei orașe au fost observați pe terenul de joacă de la școală, În primul și În al doilea an, iar apoi doi ani mai târziu. S-a constatat că frecvența agresiunilor verbale și fizice
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și În al doilea an, iar apoi doi ani mai târziu. S-a constatat că frecvența agresiunilor verbale și fizice a fost În creștere În cele trei comunități, dar creșterea cea mai semnificativă s-a Înregistrat În localitatea În care televiziunea a fost introdusă de-a lungul studiului” (Felson, 1996, 107). Totuși, rezultatele nu au fost destul de concludente. ,,În prima fază a studiului, copiii din comunitatea fără televiziune au fost la fel de agresivi ca și cei din comunitățile care aveau televiziune. Fără
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
comunități, dar creșterea cea mai semnificativă s-a Înregistrat În localitatea În care televiziunea a fost introdusă de-a lungul studiului” (Felson, 1996, 107). Totuși, rezultatele nu au fost destul de concludente. ,,În prima fază a studiului, copiii din comunitatea fără televiziune au fost la fel de agresivi ca și cei din comunitățile care aveau televiziune. Fără televiziune, aceștia ar fi trebuit să fie mai puțin agresivi. Copiii din comunitatea unde a fost introdusă televiziunea atunci se presupune că devin mai agresivi decât copiii
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
care televiziunea a fost introdusă de-a lungul studiului” (Felson, 1996, 107). Totuși, rezultatele nu au fost destul de concludente. ,,În prima fază a studiului, copiii din comunitatea fără televiziune au fost la fel de agresivi ca și cei din comunitățile care aveau televiziune. Fără televiziune, aceștia ar fi trebuit să fie mai puțin agresivi. Copiii din comunitatea unde a fost introdusă televiziunea atunci se presupune că devin mai agresivi decât copiii din celelalte comunități În faza a doua, când toate cele trei comunități
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
a fost introdusă de-a lungul studiului” (Felson, 1996, 107). Totuși, rezultatele nu au fost destul de concludente. ,,În prima fază a studiului, copiii din comunitatea fără televiziune au fost la fel de agresivi ca și cei din comunitățile care aveau televiziune. Fără televiziune, aceștia ar fi trebuit să fie mai puțin agresivi. Copiii din comunitatea unde a fost introdusă televiziunea atunci se presupune că devin mai agresivi decât copiii din celelalte comunități În faza a doua, când toate cele trei comunități au avut
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
În prima fază a studiului, copiii din comunitatea fără televiziune au fost la fel de agresivi ca și cei din comunitățile care aveau televiziune. Fără televiziune, aceștia ar fi trebuit să fie mai puțin agresivi. Copiii din comunitatea unde a fost introdusă televiziunea atunci se presupune că devin mai agresivi decât copiii din celelalte comunități În faza a doua, când toate cele trei comunități au avut televiziune. În acest punct, nivelul comportamentului agresiv În cele trei comunități ar trebui să fie similar. Pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
aceștia ar fi trebuit să fie mai puțin agresivi. Copiii din comunitatea unde a fost introdusă televiziunea atunci se presupune că devin mai agresivi decât copiii din celelalte comunități În faza a doua, când toate cele trei comunități au avut televiziune. În acest punct, nivelul comportamentului agresiv În cele trei comunități ar trebui să fie similar. Pentru a accepta rezultatele, trebuie să presupunem că acea comunitate fără televiziune, de la Începutul studiului, a avut copii mult mai agresivi decât comunitățile care aveau
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
celelalte comunități În faza a doua, când toate cele trei comunități au avut televiziune. În acest punct, nivelul comportamentului agresiv În cele trei comunități ar trebui să fie similar. Pentru a accepta rezultatele, trebuie să presupunem că acea comunitate fără televiziune, de la Începutul studiului, a avut copii mult mai agresivi decât comunitățile care aveau deja televiziune, din alte cauze, dar acest efect a fost contracarat din prima fază, prin faptul că ei nu au fost expuși la televiziune. Această prezumție implică
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
acest punct, nivelul comportamentului agresiv În cele trei comunități ar trebui să fie similar. Pentru a accepta rezultatele, trebuie să presupunem că acea comunitate fără televiziune, de la Începutul studiului, a avut copii mult mai agresivi decât comunitățile care aveau deja televiziune, din alte cauze, dar acest efect a fost contracarat din prima fază, prin faptul că ei nu au fost expuși la televiziune. Această prezumție implică existența altor diferențe Între comunități, rezultatele putând fi totuși Îndoielnice” - remarca Richard B. Felson (1996
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
acea comunitate fără televiziune, de la Începutul studiului, a avut copii mult mai agresivi decât comunitățile care aveau deja televiziune, din alte cauze, dar acest efect a fost contracarat din prima fază, prin faptul că ei nu au fost expuși la televiziune. Această prezumție implică existența altor diferențe Între comunități, rezultatele putând fi totuși Îndoielnice” - remarca Richard B. Felson (1996, 107-108). Programele de televiziune ,,sugerează” anumite metode și tehnici violente prin filmele și unele emisiuni pe care le promovează. Aspectele privind modalitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
dar acest efect a fost contracarat din prima fază, prin faptul că ei nu au fost expuși la televiziune. Această prezumție implică existența altor diferențe Între comunități, rezultatele putând fi totuși Îndoielnice” - remarca Richard B. Felson (1996, 107-108). Programele de televiziune ,,sugerează” anumite metode și tehnici violente prin filmele și unele emisiuni pe care le promovează. Aspectele privind modalitatea sau modalitățile de influențare a mass-media sunt discutate având În vedere faptul că cei mai afectați sunt tinerii și În special cei
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
al socializării.” Comportamentul violent sau agresiv nu se moștenește, ci se Învață, se dobândește. Cel mai repede poate apărea În sânul familiei sau, binențeles, În mediul În care copilul crește și se dezvoltă din punct de vedere social și intelectual. Televiziunea poate intensifica anumite comportamente ale copiilor sau poate ,,sugera noi comportamente pe care altfel telespectatorii nu le-ar lua În considerare” (Felson, 1996). De asemenea, telespectatorii, cu timpul, pot deveni insensibili față de diferitele acte de cruzime văzute În filme. Și
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de cruzime văzute În filme. Și, poate, cel mai grav aspect este acela că ei pot dobândi o falsă percepție a realității. Acest lucru se Întâmplă deoarece „valorile și atitudinile ori percepțiile lumii pot fi substanțial afectate de programele de televiziune, care pot, În schimb, influența comportamentul” (Hartnagel et al., 1975, 348). De altfel, ,,unii dintre copii pot omite cele mai subtile aspecte ale mesajelor televiziunii, concentrându-se mai mult asupra actului În sine decât asupra intențiilor sau a contextului În
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Întâmplă deoarece „valorile și atitudinile ori percepțiile lumii pot fi substanțial afectate de programele de televiziune, care pot, În schimb, influența comportamentul” (Hartnagel et al., 1975, 348). De altfel, ,,unii dintre copii pot omite cele mai subtile aspecte ale mesajelor televiziunii, concentrându-se mai mult asupra actului În sine decât asupra intențiilor sau a contextului În care astfel de acte au loc (...) Oricum, deși copiii imită violența modelelor alese, nu este deloc clar că ei vor continua să afișeze violența cu
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
următoarele nevoi”: „compensează propriile frustrări și deficite În zonele cu probleme, le dau fiori copiilor din mediile mai puțin problematice” (Groebel, 1998a). Pentru băieți, ea creează modele atractive care pot fi urmate În viața zilnică. Rezultatele, de altfel, ,,demonstrează omniprezența televiziunii În mediul urban, semiurban și În zonele rurale electrificate ale lumii. Majoritatea copiilor de pe glob par să petreacă o mare parte a timpului În fața televizorului. Aceștia primesc o mare și regulată porție de conținut violent. Combinată cu violența reală și
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
aibă o utilitate limitată, Întrucât infractorii violenți sunt generaliști (Felson, 1996). Ei au o amplă gamă de comportamente antisociale, deviante, comportament neonest, promiscuitate sexuală, alcoolism, dependență de jocuri, instabilitate În raport cu un loc de muncă etc. Noi forme de comportament agresiv: televiziunea ca factor informator Cercetătorii consideră astăzi că televiziunea poate modela forme noi de agresivitate. Prin televiziune sunt Învățate tehnici, metode și tactici eficiente prin care se pot comite acte de violență. Atenția privitorului, mai ales a celui motivat În angajarea
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
generaliști (Felson, 1996). Ei au o amplă gamă de comportamente antisociale, deviante, comportament neonest, promiscuitate sexuală, alcoolism, dependență de jocuri, instabilitate În raport cu un loc de muncă etc. Noi forme de comportament agresiv: televiziunea ca factor informator Cercetătorii consideră astăzi că televiziunea poate modela forme noi de agresivitate. Prin televiziune sunt Învățate tehnici, metode și tactici eficiente prin care se pot comite acte de violență. Atenția privitorului, mai ales a celui motivat În angajarea În acte de violență, este direcționată spre know-how
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de comportamente antisociale, deviante, comportament neonest, promiscuitate sexuală, alcoolism, dependență de jocuri, instabilitate În raport cu un loc de muncă etc. Noi forme de comportament agresiv: televiziunea ca factor informator Cercetătorii consideră astăzi că televiziunea poate modela forme noi de agresivitate. Prin televiziune sunt Învățate tehnici, metode și tactici eficiente prin care se pot comite acte de violență. Atenția privitorului, mai ales a celui motivat În angajarea În acte de violență, este direcționată spre know-how. Efectul de modelare crește și dezvoltă potențialul cognitiv
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
demonstrează că, cel puțin, unii privitori imită ce văd. Interesul major Îl are Însă imitația În domeniul ficțional, prin confuzia frontierei dintre real și ficțional. Media - factor de distorsiune psihologică. Victimizarea indusă A. Bandura (1983) a susținut cu tărie că televiziunea distorsionează cunoștințele noastre despre pericolele și amenințările din lumea reală. Privitul la televizor induce o concepție despre lume, În care neîncrederea În oameni, suspiciunea generalizată, scăderea tendinței naturale către asociere, subminarea prosocialității și a solidarității devin prezente. Toate acestea formează
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
se atestă o creștere semnificativă a Încrederii. Acest lucru poate fi explicat prin apropierea alegerilor parlamentare și intensificarea acțiunilor de propagandă ale partidului de guvernământ. Astfel, sursele principale de informare a populației despre viața politică și activitățile guvernanților le constituie televiziunea (81% - prima/a doua mențiune) și radioul (47% - prima/a doua mențiune - Barometrul de Opinie Publică: Republica Moldova, noiembrie 2004). În Republica Moldova principalele canale TV și radio cu difuzare pe Întreg teritoriul și cu impact major asupra populației sunt canalul TV
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
asculta radioul aproape că face parte din viața oricăruia dintre noi. Relația care se stabilește Între cel care ascultă și animatorii sau prezentatorii emisiunilor de radio diferă de legătura realizată de alte canale mediatice - și vorbesc aici, În special, de televiziune. Acesteia din urmă Îi stau la Îndemână mai multe mijloace de comunicare, sprijinindu-se, Îndeosebi, pe elemente vizuale - culoarea, lumina, Îmbrăcămintea și gesturile actorilor alcătuind un mediu atractiv și plin de expresivitate. Radioul, lipsit tocmai de această componentă vizuală, se
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
obține o bursă de studii la Salzburg Seminar in American Studies, de pe lângă Harvard University, pentru specializare în jurnalism. Începe apoi o activitate susținută în presa scrisă și audiovizuală, în calitate de cronicar, eseist, comentator și editorialist, autor de scenarii pentru radio și televiziune. Debutul s-a produs în 1974, cu un reportaj cultural, în „Luceafărul”, iar editorial în 1996, cu volumul de eseuri Lucruri. A contribuit la lucrări colective de artă teatrală și cinematografică, iar în 1993 a inițiat, a scris și a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289671_a_291000]
-
și de cooperare din partea partidelor consacrate, pentru a putea intra în jocul construirii coalițiilor. SPR-RSČ-ului i-a lipsit atât sprijinul electoral consistent, cât și nivelul minim de acceptabilitate din partea celorlalte partie politice. Deși dispuse să apară în același studio de televiziune cu reprezentanții SPR-RSČ, celelalte partide (inclusiv aripa dură a comuniștilor) au tratat, de la început, SPR-RSČ ca pe un partid paria, extremist. La nivel național sau local, toate celelalte partide au privit SPR-RSČ drept un partener potențial de coaliție inacceptabil. La
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]