41,061 matches
-
înalților funcționari din guvern și eliminând corupția și nepotismul. Cu toate acestea, singur, populismul lui López Obrador nu poate explica polarizarea campaniei din 2006. Acesta a recurs la retorica dezlănțuită pentru întâlnirile din piețele publice, în timp în studiorile de televiziune apărea îmbrăcat în costum, cu un discurs rezonabil, făcând promisiuni publice că nu va dezechilibra bugetul și adresându-se clasei de mijloc și oamenilor de afaceri "legitimi și responsabili". Așadar, de ce a devenit campania așa de polarizată ? Doi factori trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
Într-adevăr, îngrijorarea că aceste forme de control financiar și legal erau folosite pentru a limita opoziția politică a crescut în timp (Human Rights Watch 2008). Tensiunile au fost acute în mod special cu mass-media, deoarece marile posturi private de televiziune și ziarele erau adversari redutabili ai lui Chávez și în anumite situații au sprijinit în mod deschis protestele civile îndreptate împotriva regimului și lovitura de stat militară din 2002. Chávez a căutat să "democratizeze" mass-media prin extinderea rețelei televiziunii publice
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
de televiziune și ziarele erau adversari redutabili ai lui Chávez și în anumite situații au sprijinit în mod deschis protestele civile îndreptate împotriva regimului și lovitura de stat militară din 2002. Chávez a căutat să "democratizeze" mass-media prin extinderea rețelei televiziunii publice și a radioului și prin sprijinirea programului de radio comunitar, dar, de asemenea, a lovit fără milă în mass-media opoziției - de exemplu, prin refuzul de a reînnoi licența de emisie pentru un mare post de televiziune și prin depunerea
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
prin extinderea rețelei televiziunii publice și a radioului și prin sprijinirea programului de radio comunitar, dar, de asemenea, a lovit fără milă în mass-media opoziției - de exemplu, prin refuzul de a reînnoi licența de emisie pentru un mare post de televiziune și prin depunerea unei plângeri împotriva unui director al unui alt post pentru defăimare și răspândire de informații false. Acuzații asemănătoare au fost folosite pentru a închide un adversar politic fost guvernator de stat în 2010 (Human Rights Watch, 2010
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
datoriilor și favoruri judiciare, prin utilizarea strategică a reclamelor finanțate din fonduri publice și prin furturi masive (Ames et al. 2001: 229, 232; Bowen și Holligan, 2003: 340-344, 361-362). La finalul anilor 1990, patru din cele cinci rețele private de televiziune din Peru primeau lunar fonduri din partea SIN; tot astfel, mai mult de o duzină dintre tabloide au primit lunar până la 2 milioane de dolari pentru a publica articole transmise prin fax de la SIN (Bowen și Holligan, 2003: 361-362; Fowks, 2000
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
lideri puternici care dezvoltă o legătură directă și nemijlocită cu "poporul". Văzută astfel, ascensiunea forțelor populiste merge mână în mână cu apariția unui scenariu politic nou, marcat de crearea unor "partide-cartel" și de influența crescândă a mass-media, în special a televiziunii. Totuși, chiar dacă noul scenariu politic amintit anterior a câștigat teren în multe țări, nu am văzut ca forțele populiste să apară în toate (de exemplu, Spania în Europa și Chile în America Latină sunt excepții importante). În același timp, este o
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
Cameron, 2006; Conaghan, 2005; Rospigliosi, 2000). 15 80% din magistrații în exercițiu, inclusiv 13 magistrați de la Curtea Supremă, au fost concediați (Pease García, 2003: 286-290, 300-301; Rospigliosi, 2000: 103-104; Youngers, 2000: 26-32). 16 De exemplu, după ce rețeaua Canalului 2 de televiziune a difuzat o serie de știri compromițătoare în 1997, guvernul i-a revocat cetățenia proprietarului, Baruch Ivcher, un cetățean peruvian naturalizat, și l-a forțat să plece din țară pe motiv că făcuse evaziune fiscală (Conaghan, 2005: 141-153). 17 În
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
cele din urmă sfârșitul în congres. 18 Studiile efectuate au confirmat faptul că despre Fujimori s-a relatat de două ori mai mult decât despre toți ceilalți candidați la un loc (Boas, 2005: 36; García Calderón, 2001: 52). Rețelele de televiziune i-au ignorat în general pe candidații opoziției și adesea refuzau să le difuzeze clipurile (Ames et al., 2001: 78). În legătură cu "războiul murdar" din mass-media vezi Bowen și Holligan (2003: 377-378), Degregori (2000: 151-168) și Fowks (2000: 69-70). 19 "Numărătorile
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
legislația națională. UE dorește să creeze o piață europeană pentru echipamentele de apărare vizând, în același timp, interesele în materie de securitate națională; • în ceea ce privește contractele pentru servicii de interes general (de exemplu, în domenii ca: energia, telecomunicațiile, transportul, radioul și televiziunea, serviciile poștale, școlile, sănătatea și serviciile sociale), Uniunea Europeană elaborează reglementări comune menite să genereze o creștere a competitivității, dar care respectă, în același timp, diversitatea sistemelor naționale. Menționăm și parteneriatele public-private care au devenit o metodă foarte populară de gestionare
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
încheie, indiferent de formă, în legătură cu contractul de cumpărare sau de închiriere respectiv se supune prevederilor legii achizițiilor publice. 8) În cazul contractelor de servicii care au ca obiect: − cumpărarea, producția (coproducția) de programe destinate difuzării de instituții de radiodifuziune și televiziune; − prestarea de servicii de arbitraj și conciliere; − angajarea de forță de muncă; − activități de cercetare-dezvoltare remunerate în totalitate de AC și ale căror rezultate sunt destinate, în mod exclusiv, AC pentru propriul beneficiu; − atribuirea contractului unei alte AC sau unei
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
repetat, împreună cu toți membrii grupului, etc. Ceilalți pacienți efectuează un exercițiu scurt (cinci minute fiecare). Aceste exerciții constau cel mai adesea în a improviza, în fața grupului, pe marginea unui subiect banal: să vorbească despre un film, despre o emisiune de televiziune, despre o carte, un articol din presă, un disc; să povestească cum a petrecut în week-end; să evoce o amintire din copilărie... Uneori, exercițiul constă în a se ridica și a traversa încăperea de mai multe ori în tăcere sub
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Construirea opiniei publice despre criminalitate și sancționarea ei: rolul mass-media Se acceptă cvasiunanim de către specialiști că mass-media are un rol important în construirea opiniei publice. În cele ce urmează, voi încerca să arăt cum intervin mijloacele de comunicare în masă (televiziunea, radioul, presa scrisă etc.) în procesul complex de formare a opiniei publice despre actele antisociale care intră sub incidența legii și despre instituțiile abilitate să aplice legea penală. Înțelegerea modului în care colectează, sortează și contextualizează jurnaliștii informațiile despre cazurile
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
bias-urilor în construirea opinei publice despre criminalitate: influența mass-media și particularitățile cogniției sociale. Influența mass-media în emergența opiniei publice Mijloacele de comunicare în masă constituie cea mai importantă sursă de informare despre crime și criminalitate, despre activitatea poliției și justiției. Televiziunile și ziarele se întrec în relatarea cât mai multor acte infracționale violente. În intervalul iunie-noiembrie 1993, relatările mass-media din SUA despre infracțiunile cu violență și despre violența juvenilă au crescut cu 400% (Fig. 4). Fig. 4. Dinamica infracțiunilor cu violență
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
care urmăreau mai frecvent emisiunile TV și mai mică la persoanele care se informau din presa scrisă. Anthony N. Doob și Glenn E. MacDonald nu au găsit în zonele cu rata criminalității scăzută o relație statistică între violența prezentată la televiziune și frică (apud Chiricos et al., 1997, 345). Rezultatele cercetărilor la care m-am referit susțin ipoteza „rezonanței” lansată de George Gerbner et al. (1980), potrivit căreia atunci când o anumită audiență recepționează mesaje congruente cu realitatea de zi cu zi
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
mesajelor TV se face în baza similarității dintre caracteristicile personajelor de pe ecran și cele ale persoanelor din audiență. Analizând rezultatele unui sondaj de opinie reprezantativ național (N = 1502) realizat în 1977 în SUA, Paul M. Hirsch (1980) a decoperit că televiziunea „cultivă” frica în rândul persoanelor mari consumatoare de emisiuni TV. În reportajele televizate, femeile, bătrânii, persoanele de culoare (femei și bărbați) erau prezentate cel mai frecvent ca victime. Totuși, nu s-a constatat un efect de inducere a fricii de
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
stat la 18 ani de închisoare. La presiunea opiniei publice și din rațiuni politice, ex-președintele României a revocat decretul, asumându-și în întregime greșeala. De ce au fost cetățenii stupefiați, unii chiar revoltați de grațierea „Luceafărului huilei”? Probabil și pentru că la televiziune s-au reluat de nenumărate ori scenele de violență ale mineriadelor, că exact înaintea promulgării decretului, prin emisiunile TV, s-au readus în memorie imaginile de coșmar din Piața Universității, dar și pentru că oamenii au evaluat consecințele grațierii. În mod
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
persoană fiind mai exclusă dacă are lipsuri pentru perioade mai lugi. În continuare, detaliez indicatorii folosiți în analiza datelor longitudinale, pentru indicatorii anuali utilizând aceeași metodologie (doar pentru anul respectiv, de exemplu, o persoană exclusă din punctul de vedere al televiziunii în 1995 nu are televizor în 1995 etc.). Excluziunea de pe piața muncii. Voi considera ca fiind excluse toate persoanele peste 17 ani care nu sunt integrate formal pe piața muncii, cu excepția studenților și a pensionarilor. Evident, nu doar persoanele ce
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
rând, în societatea informațională se pune accentul pe infrastructuri informaționale globale. Dezvoltarea infrastructurii informaționale presupune realizarea a cât mai multe linii de comunicații prin care se fac legăturile între rețelele de calculatoare, între noile rețele create prin intermediul telefoniei mobile, a televiziunii prin cablu, a sistemelor personale de comunicații prin satelit. Deoarece și în cazul societății informaționale au apărut diferențe în ceea ce privește modul de participare la dezvoltarea ei, la nivelul diferitelor țări sau organizații, marile forțe ale lumii, Uniunea Europeană, SUA și Japonia, care
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
aduce fiecărui individ. În acest context, informația devine de o importanță vitală. Se face însă diferența între informație ca produs (apare astfel categoria de „intermediatori de informații” care se ocupă de ordonarea și distribuția informațiilor prin cărți, reviste, radio și televiziune) și informație ca mijloc de producție (numărul celor care se ocupă de informații ca mijloc de producție a crescut mult în ultimii ani, ei participând „la alcătuirea stocurilor interne de informații, necesare în activitatea continuă și eficientă a oricărei întreprinderi
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
informatice, Editura Sedcom Libris, Iași, 2004. footnote>: a. Internetul Secolul nostru este teatrul unei evoluții tehnologice foarte rapide. Lumea a devenit din ce în ce mai „interconectată”: puteți contacta o persoană dintr-o altă parte a globului de la telefonul aflat în mașina dumneavoastră; datorită televiziunii, puteți asista în direct la performanțele atleților din toată lumea; bursele de la Tokio, Paris și New York sunt legate printr-o rețea telematică, ceea ce permite efectuarea de investiții 24 de ore din 24, practic în lumea întreagă. Internetul, definit ca o rețea
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
asupra tuturor sectoarelor de activitate, marele public este și el vizat. Multimedia devine din ce în ce mai mult un serviciu pentru un public avid de a descoperi cât mai multă informație, de diferite tipuri, prin intermediul televizorului sau monitorului, al sintetizatorului muzical sau al televiziunii interactive. Trecerea de la profesional către marele public este facilitată și de generalizarea unor interfețe utilizator prietenoase, asigurate în general prin simboluri recunoscute de întreaga lume: pictograme, opțiuni de meniu, zone de dialog, butoane de control etc., mijloace prin care utilizatorului
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
spațiu. Industria TIME - Telecomunicații, Informații, Medii și Divertisment, forță motrice a erei informaționale - se formează pe baze noi din telecomunicații, ramura informaticii, precum și cea mediatică și de divertisment. Respectivele ramuri industriale, împreună cu infrastructurile lor - telefon, rețele de computere (internet), precum și televiziunea prin satelit sau cablu - se află astăzi într-o competiție acerbă pentru supremația asupra magistralelor globale de date. Industria computerelor deține rolul de precursor al societății informaționale. Ciber-Comunicarea În era informațională, clientul nu mai este rege. El este mai mult
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
piața lor. A vorbi despre societatea informațională înseamnă, fără îndoială, a vorbi în primul rând despre internet. O istorie a transmiterii informației cuprinde câteva etape majore: transmiterea informației de la persoană la persoană, comunicarea prin scris, apariția tiparului, apariția telefonului, radioului, televiziunii și industriei filmului, a computerelor și, în sfârșit, apariția rețelei de rețele, care este internetul. Creatorii rețelei internet, oricare ar fi fost justificările lor, au avut ca idee crearea unei rețele descentralizate prin eliminarea oricărui punct central a cărui distrugere
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
Iată o astfel de întrebare în tabelul următor: Tabelul 3 Exemplu de întrebare-tabel În chestionar apare ca o singură întrebare, legată de consumul mediatic-cultural. În fapt, sunt patru întrebări diferite, privind consumul de ziare, de emisiuni radio, de emisiuni de televiziune și de cărți. Cum se transpune o astfel de întrebare în baza de date? Fiecare sub-întrebare va deveni o variabilă: P1, P2, P3, P4, toate având variantele de răspuns următoare: „zilnic” (4), „de câteva ori pe săptămână” (3), „de câteva
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
orice fel: obiecte materiale (produse comercializate pe o piață, posturi de radio, țările lumii), persoane (elevii care alcătuiesc o clasă, candidații la președinția țării, scriitorii prezenți într-un spațiu publicistic), acțiuni (anumite servicii, diferite luări de poziție politice, emisiuni de televiziune), percepții senzoriale (gust, miros, aspect), obiecte intelectuale (sloganuri, idei, ideologii) și așa mai departe. Practic, aproape tot ceea ce există și se întâmplă în spațiul social este supus unor judecăți de evaluare prin comparare. Scalarea multidimensională face posibilă reprezentarea acestor obiecte
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]